Platforma Națională a Republicii Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic cere adoptarea neîntârziată a proiectului Legii cu privire la organizațiile necomerciale în lectură finală

Platforma Națională a Republicii Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic (PN FSCP) cere Parlamentului adoptarea neîntârziată a proiectului Legii cu privire la organizațiile necomerciale în lectură finală, în varianta aprobată de Comisia Juridică, Numiri și Imunități la 28 mai curent și cu intrarea în vigoare neîntârziată a legii. Un apel în acest sens, semnat de organizațiile membre ale PN FSCP a fost transmis astăzi, 3 iunie 2020, Parlamentului Republicii Moldova.

Organizațiile membre ale PN FSCP salută avizul pozitiv al Comisiei Juridice, Numiri și Imunități a Parlamentului pentru votarea proiectului nr. 109 în lectură finală și faptul că în acesta nu au fost introduse prevederi care ar îngreuna activitatea OSC-urilor. Astfel, proiectul de lege poate fi votat în lectură finală și pentru că nu impune măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării ei, poate intra în vigoare potrivit regulii generale, peste o lună de la publicarea în Monitorul Oficial.  

Proiectul de lege nr. 109 cu privire la organizațiile necomerciale (ONC) a fost înregistrat la Parlament la 3 aprilie 2018. Acesta a fost elaborat de un grup de lucru creat de Ministerul Justiției în 2016, din care au făcut parte și reprezentanți ai societății civile. El a fost supus repetat consultărilor publice de către Ministerul Justiției și a fost îmbunătățit în urma acestora, având și toate avizele necesare. În varianta actuală, documentul transpune cele mai bune practici și standarde cu privire la libertatea de asociere recomandate de către Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR. Proiectul a fost și adoptat în prima lectură la 3 mai 2018, iar la 28 mai 2020, Comisia Juridică, Numiri și Imunități a Parlamentului a propus adoptarea proiectului în lectură finală.

Proiectul de lege simplifică înregistrarea ONC, inclusiv prevede înregistrarea gratuită a acestora, înlătură structura rigidă de organizare internă impusă de legislația actuală. Proiectul limitează posibilitățile autorităților de a exercita presiuni asupra ONC și exclude limitările nejustificate pentru fondarea ONC de către anumite categorii de persoane. La fel, documentul instituie interdicția absolută pentru ONC de a susține candidații în alegeri și stabilește limite clare privind relațiile dintre acestea și partidele politice. Proiectul, de asemenea, instituie legislația cadru privind finanțarea sau susținerea de către stat a ONC, un domeniu reglementat insuficient de legislația actuală. În același timp, proiectul remediează lacunele legislative privind constituirea ONC create prin modificarea în 2019 a Codului Civil. Acesta nu impune reînregistrarea organizațiilor necomerciale și nu limitează finanțarea externă a acestora.

Anterior, mai multe organizații ale societății civile (OSC) au solicitat Parlamentului adoptarea în lectură finală a proiectului de lege nr. 109 (apelul public din 3 martie 2020 semnat de peste 20 de OSC-uri și apelul public din 30 aprilie 2020 semnat de peste 40 de OSC-uri).

Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Partneriatul Estic a fost creată în anul 2011 și în acest moment are 84 de membri, 6 din acești membri constituind organizații-umbrelă pentru alte 255 de organizații. Misiunea Platformei este consolidarea procesului de integrare europeană și de dezvoltare democratică a Republicii Moldova, de a contribui la procesul de advocacy și monitorizare pentru implementarea Acordului de Asociere dintre RM-UE și alte documente relevante ce se referă la Parteneriatul Estic și relația RM-UE.

Apelul public în limba română este disponibil AICI.

Apelul public în limba engleză este disponibil AICI.

 

DECLARAȚIE: Politicienii trebuie să înceteze intimidarea judecătorilor

Organizațiile semnatare își exprimă deosebita îngrijorare în legătură cu atacurile politicienilor împotriva Curții Constituționale și a sistemului judecătoresc și cer renunțarea imediată la acestea. Cerem Procuraturii Generale investigarea din oficiu, rapidă și minuțioasă a suspiciunilor de filaj a judecătorilor Curții Constituționale și să ofere detalii publice cu privire la acțiunile întreprinse. De asemenea, îndemnăm presa să relateze despre sectorul justiției într-un mod imparțial și cu respectarea normelor deontologice. Îndemnăm partenerii de dezvoltare să monitorizeze cu cea mai mare atenție situația actuală din jurul Curții Constituționale și atacurile împotriva judecătorilor.

În ultimele săptămâni, Președintele țării, Igor DODON și unii deputați ai partidelor de guvernare au făcut mai multe declarații publice care pot fi considerate atacuri la adresa Curții Constituționale și a sistemului judecătoresc.

A. Atacuri împotriva judecătorilor Curții Constituționale

Presiunile asupra judecătorilor Curții Constituționale au fost dezvăluite pe 25 aprilie 2020 de către un deputat din opoziție. Potrivit acestuia, judecătorii constituționali ar fi urmăriți vizual de către două structuri de stat. La 28 aprilie 2020,  Procuratura Generală a precizat într-un comunicat de presă că nu a inițiat vreun proces penal și nu a autorizat măsuri speciale de investigații în privința judecătorilor Curții Constituționale. Comunicatul mai menționează că deputatul va fi invitat la procuratură pentru prezentarea dovezilor și explicarea despre răspunderea pentru denunț fals sau calomnios. Comunicatul de presă pare a fi mai mult o intimidare a deputatului care a expus public informația despre filarea judecătorilor, decât preocuparea de investigare a faptelor invocate. La 29 aprilie 2020, Președintele Comisiei Parlamentare juridice, numiri și imunități a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) intentarea unei proceduri disciplinare și sancționarea a trei judecători ai Curții Constituționale. Sesizarea s-a referit la divulgarea modului de alegere a fostului Președinte al Curții Constituționale în august 2019. La 30 aprilie 2020, Președinta Curții Constituționale a declarat că patru judecători ai Curții Constituționale suspectează că sunt filați și că vor solicita procurorilor să investigheze aceste suspiciuni.

Se pare că presiunile asupra judecătorilor Curții Constituționale sunt determinatede examinarea de către aceasta a constituționalității acordului de împrumut de la Federația Rusă, suspendat de către Curte la 23 aprilie 2020. De asemenea, presiunile par să fi fost alimentate de demiterea dlui Vladimir ȚURCAN, fost deputat al Partidului Socialiștilor, din funcția de Președinte al Curții Constituționale la 23 aprilie 2020. Demiterea a avut loc ca urmare a uneidiscuții a acestuia cu Președintele Igor DODON despre decizia privind suspendarea acordului de împrumut. La scurt timp după demiterea dlui Țurcan, un reprezentant de vază al Partidului Socialiștilor a declarat„Gruparea Plahotniuc-Șor” a preluat din nou controlul asupra Curții Constituționale, iar în această remaniere a fost implicată opoziția parlamentară. În următoarele zile, media afiliată alianței de guvernare a publicat articole de presă tendențioase cu privire la integritatea noului Președinte al Curții Constituționale. La 28 aprilie 2020, Curtea Constituțională a emis un comunicat de presă în care a denunțat atacurile mediatice în adresa sa. La 4 mai 2020, Plenul Curții Constituționale a sesizat Procuratura Generală în legătură cu declarațiile din presă ale unor figuri publice și cu presupusele filaje și intimidări la adresa unor judecători ai Curții.

B. Atacuri împotriva celorlalți judecători

Membrii Guvernului au utilizat expresii ofensatoare în adresa judecătorilor. Potrivit acestor declarații, judecătorii ar fi o „gașcă coruptă” care folosesc sistemul pentru a obține pensii privilegiate și salarii mari. Atacurile asupra sistemului judecătoresc s-au intensificat după adoptarea la 18 februarie 2020 a hotărârii CtEDO cauza „Gemeni”, prin care Guvernul a fost obligat să plătească despăgubiri de peste 3.6 mil. EUR. La 20 februarie 2020, premierul Ion CHICU i-a cerut ministrului Finanțelor să inițieze procedura de reducere a bugetului sistemul judecătoresc cu 70 de milioane MDL. La 23 aprilie 2020, a fost modificată Legea bugetului de stat, fiind redus bugetul justiției cu această sumă. Cu toate acestea, până la momentul actual nu au fost inițiate acțiuni de regres împotriva judecătorilor implicați în cauza „Gemenii”. Din contra, a fost lansat procesul demodificare a regresului împotriva judecătorilor, insinuându-se nejustificat că legislația actuală nu permite solicitarea compensațiilor de la judecătorii care au încălcat legea cu rea credință.

Într-un interviu recent, fostul Președinte interimar al CSM, Dorel MUSTEAȚĂ, a declarat că asupra lui au fost exercitate presiuni de către politicieni pentru a demisiona, prin pornirea unei cauze penale împotriva fratelui său. Dl Musteață a declarat că și asupra altor membri ai CSM au fost exercitate presiuni și că li s-ar fi sugerat să-și dea demisia.

Atacurile sau intimidarea judecătorilor nu pot fi acceptate. Judecătorii trebuie să fie independenți. Aceasta este una din principalele garanții ale statului de drept, a respectării drepturilor și a siguranței cetățenilor, precum și a echității sociale. Cel mai bun indiciu al independenței judecătorilor este luarea de către aceștia a unor decizii care nu sunt pe placul politicienilor. Cel mai bun exemplu al unei justiții dependente din democrațiile în devenire este lipsa deciziilor defavorabile conducerii țării și laudele politicienilor în adresa judecătorilor și procurorilor.

Într-o democrație fragilă, chiar și atacurile publice ale politicienilor sunt suficiente pentru a descuraja judecătorii. Aceasta nu însemnă că judecătorii nu pot fi criticați pentru comportamentul său, însă critica trebuie făcută cu discreție, în baza informaților credibile și cu bună credință. Campaniile orchestrate de discreditare a judecătorilor nu pot fi acceptate în niciun caz.

Republica Moldova nu are o tradiție politică de respectare a independenței judecătorilor. Politicienii deseori atacă justiția fie prin declarații sau alte măsuri, fie încearcă să compromită independența justiției. CSM și Curtea Constituțională trebuie să acționeze în apărarea acestora, iar procurorii trebuie să investigheze din oficiu și minuțios orice încercare de filare sau intimidare a judecătorilor sau a procurorilor.

Organizațiile semnatare solicită:

  1. Politicienilor - să înceteze atacurile în adresa Curții Constituționale și a sistemului judecătoresc;
  2. Procuraturii Generale - să investigheze din oficiu, minuțios și prompt suspiciunile de filare a judecătorilor Curții Constituționale și să ofere detalii publice cu privire la acțiunile întreprinse;
  3. Mass-media - să relateze imparțial și cu bună credință despre situația din sectorul justiției, inclusiv cu privire la activitatea Curții Constituționale;
  4. Partenerilor de dezvoltare - să monitorizeze cu cea mai mare atenție situația actuală din jurul Curții Constituționale, precum și atacurile politicienilor și acțiunile sau inacțiunile instituțiilor de drept împotriva judecătorilor și procurorilor.

Organizații semnatare:

  1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
  2. Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE),
  3. Amnesty International Moldova (AIM),
  4. Comunitatea WatchDog,
  5. Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”,
  6. Asociația Promo-LEX,
  7. Fundația Est-Europeană,
  8. Institutul de Politici Publice (IPP),
  9. Centrul de Politici și Reforme (CPR),
  10. Fundația Soros-Moldova, 
  11. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER).

Declarația este disponibilă AICI. 

APEL PUBLIC- Influențarea Curții Constituționale și acceptarea influențării de către judecătorii ei este inadmisibilă

Organizațiile societății civile regretă discuțiile președintelui Republicii Moldova cu președintele Curții Constituționale cu privire la o cauză examinată de Curtea Constituțională. De asemenea, suntem îngrijorați că președintele Curții Constituționale a încercat să se justifice în fața președintelui țării și și-a exprimat opinia cu privire la cauza examinată până la emiterea hotărârii Curții. Un asemenea comportament știrbește grav imaginea Curții Constituționale. Solicităm plenului Curții Constituționale să ia o decizie cu privire la această situație și să adopte măsurile care se impun pentru a preveni astfel de situații în viitor. De asemenea, solicităm Președintelui Republicii Moldova, Igor DODON, să înceteze orice acțiuni de ingerință în activitatea Curții Constituționale

La 2 aprilie 2020, Guvernul Republicii Moldova și-a asumat răspunderea pentru adoptarea Legii nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative. Mai mulți deputați au sesizat Curtea Constituțională (sesizările nr. 49a/2020, nr. 51a/2020, nr. 52a/2020 și nr. 53a/2020). Acestea contestă, printre altele, la constituționalitatea prevederilor legii care se referă la modificarea politicii bugetar-fiscale prin introducerea unui alt mecanism de calculare a taxelor locale pentru extragerea resurselor minerale utile, prelungirea înlesnirilor la vânzarea produselor din tutun și schimbarea modului de percepere a accizelor în activitatea magazinelor duty-free. La 9 aprilie 2020 Curtea Constituțională a admis sesizările, stabilind examinarea acestora în fond pentru astăzi, 13 aprilie 2020 și decis suspendarea acțiunea întregii Legii nr. 56.

La 10 aprilie 2020, președintele Republicii Moldova a declarat în cadrul unei emisiuni (minutul 3:02) că a discutat cu dl Vladimir ȚURCAN, președintele Curții Constituționale, detalii cu privire la decizia Curții din 9 aprilie 2020. Președintele Igor DODON a declarat că a cerut detalii Președintelui Curții Constituționale cu privire la acest caz, iar ultimul ar fi răspuns că patru judecători constituționali ar fi votat pentru decizia respectivă, iar dânsul ar fi formulat o opinie separată și că ar fi adus argumente că legea contestată este constituțională. În textul deciziei din 9 aprilie 2020 nu se face vreo mențiune despre cum au votat judecătorii Curții Constituționale sau existența opiniei separate. La începutul ședinței de astăzi, făcând referință la unele reacții în spațiul public cu privire la decizia din 9 aprilie 2020, Președintele Curții Constituționale a anunțat despre abținerea sa de la examinarea sesizărilor sus-menționate. Plenul Curții a admis declarația de abținere a judecătorului Vladimir ȚURCAN și respectiv ședința Curții a continuat în lipsa acestuia.

În context, este regretabil că Președintele Republicii Moldova Igor DODON folosește atribuțiile prevăzute de Constituție pentru a discuta cu Președintele Curții Constituționale cu privire la cauzele care sunt în examinare, iar Președintele Curții Constituționale acceptă să informeze Președintele Republicii Moldova despre acestea și să justifice pentru acțiunile pe care le-a luat. Astfel de acțiuni, coroborat cu suspiciunile de numire pe criterii politice a unor judecători ai Curții Constituționale, sunt contrare prevederilor legale și știrbesc din imaginea și încrederea în activitatea Curții Constituționale. Comunicarea judecătorilor constituționali cu părțile și alți actori interesați privind cauzele pendinte este inadmisibilă în orice stat democratic, constituind o ingerință în activitatea Curții Constituționale. Mai mult, în cazul judecătorilor obișnuiți, în Republica Moldova un astfel de comportament poate duce chiar și la demiterea magistratului.

Organizațiile semnatare solicită:

  1. Președintelui Republicii Moldova să înceteze orice acțiune de subminare a independenței Curții Constituționale, precum și orice ingerință în activitatea Înaltei Curți.
  2. Plenului Curții Constituționale să ia o decizie cu privire la această situație și să adopte măsurile care se impun pentru a preveni situații similare pe viitor.

Organizații semnatare:

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
  • Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE),
  • Asociația Promo-Lex,
  • Comunitatea „WatchDog.MD”,
  • Transparency International Moldova (TI-Moldova),
  • Centrul de Politici și Reforme (CPR),
  • Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
  • Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER),
  • Institutul de Istorie Orală din Moldova (IIOM). 

Apelul public în limba română este disponibil AICI.

Apelul public în limba engleză este disponibil AICI.

 

APEL PUBLIC Organizațiile societății civile solicită Parlamentului să voteze în lectură finală proiectul de Lege nr. 109 privind organizațiile necomerciale, fără modificări ce ar îngreuna activitatea ONG-urilor

În martie 2016, Ministerul Justiției a început elaborarea noii Legi cu privire la organizațiile necomerciale. Acest proiect a fost parte a Planului Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană 2017-2019. Proiectul a fost elaborat de un grup de lucru creat de Ministerul Justiției, din care au făcut parte și reprezentanți ai societății civile.

Noul proiect transpune cele mai bune practici și standarde cu privire la libertatea de asociere recomandate de către Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR. Proiectul limitează posibilitățile autorităților de a exercita presiuni asupra organizațiilor necomerciale și exclude limitările nejustificate pentru fondarea organizaților necomerciale de către anumite categorii de persoane. De asemenea, proiectul simplifică înregistrarea organizațiilor necomerciale și structura rigidă de organizare internă a organizațiilor necomerciale impusă de legislația actuală. Proiectul nu impune reînregistrarea organizațiilor necomerciale și nu limitează finanțarea externă a acestora. În ceea ce privește activitatea politică, acesta instituie interdicția absolută pentru organizațiile necomerciale de a susține candidații în alegeri și instituie limite clare privind relațiile dintre organizațiile necomerciale și partidele politice. Proiectul, de asemenea,
instituie legislația cadru privind finanțarea sau susținerea de către stat a organizațiilor necomerciale, un domeniu reglementat insuficient de către legislația actuală. Proiectul a fost supus repetat consultărilor publice de către Ministerul Justiției și a fost îmbunătățit în urma acestora.

Proiectul a fost votat de Parlament în primă lectură la 3 mai 2018. Între timp, proiectul de lege a adunat toate avizele necesare, inclusiv avizul CNA și cele ale comisiilor de specialitate vizate. Deși adoptarea proiectului în lectură finală urma să fie o acțiune firească, deja de 22 luni, Parlamentul tergiversează adoptarea proiectului în lectură finală.

Din cauza lipsei cadrului legal nou cu privire la organizațiile necomerciale, continuă să existe probleme de ordin practic la aplicarea legislației cu privire la organizațiile necomerciale. Schimbările operate în martie 2019 odată cu modernizarea Codului civil, proiect care urma să fie votat concomitent cu proiectul Legii privind organizațiile necomerciale, au mai adăugat câteva dificultăți, inclusiv imposibilitatea creării formei de asociere „Uniuni de persoane juridice”. Toate aceste modificări sunt prevăzute în proiectul de lege în cauză. Neadoptarea noii legi afectează inclusiv financiar activitatea organizațiilor necomerciale. În prezent, pentru anumite servicii, Agenția Servicii Publice (ASP) aplică pentru ONG-uri taxe similare cu cele pe care le percepe de la persoanele juridice cu scop lucrativ, ceea ce este nejustificat.

Organizațiile semnatare solicită Parlamentului și tuturor fracțiunilor parlamentare:

  • Să adopte în lectură finală proiectul Legii cu privire la organizațiile necomerciale nr. 109 din 3 aprilie 2018 cât de curând posibil, însă nu mai târziu de sfârșitul lunii martie 2020;
  • Să nu admită amendamente care ar îngreuna activitatea organizațiilor necomerciale, în special aspectele care țin de limitarea libertății de exprimare, a posibilității de a promova politici publice sau de a accesa fonduri externe de către organizațiile necomerciale. Astfel de limitări nu sunt compatibile cu o societate cu adevărat democratică și cu standardele Consiliului Europei;
  • Să consulte organizațiile societății civile cu privire la orice propunere de modificare a proiectului, printr-o manieră transparentă și inclusivă. Având în vedere că proiectul a fost elaborat în colaborare cu reprezentanții sectorului non-guvernamental, solicităm ca ultimii să fie implicați în discuțiile pe marginea definitivării proiectului pentru adoptare în a doua lectură.

Organizații semnatare:
1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
2. Amnesty International Moldova (AIM)
3. Asociația Presei Independente (API)
4. Expert-Grup
5. Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)
6. Comunitatea WatchDog.MD
7. Centrul Contact
8. Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”
9. Fundația Est-Europeană
10. Asociația Promo-LEX
11. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)
12. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
13. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
14. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
15. Centrul Internațional „La Strada”
16. Institutul de Politici Publice (IPP)
17. IDIS Viitorul
18. CPR-Moldova
19. Fundația Soros-Moldova
20. Institutum Virtutes Civilis

21. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii "Memoria"

22. Centrul de Instruire și Consultanță Organizațională (CICO)

Apelul în limba română este disponibil aici: https://bit.ly/2uO9rw1 

Apelul în limba engleză este disponibil aici: https://bit.ly/39kOdF0 

Persoana de contact: Ilie CHIRTOACĂ, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), tel. 022 843 601  sau e-mail ilie.chirtoaca@crjm.org

https://www.slideshare.net/NicoletaCojuhari/apel-public-organizaiile-societii-civile-solicit-parlamentului-s-voteze-n-lectur-final-proiectul-de-lege-nr-109

Organizațiile societății civile solicită Fracțiunilor Parlamentare să accepte amendamentele la Proiectul de lege nr. 301 cu privire la sancționarea faptelor motivate de ură și prejudecată

Pe data de 8 decembrie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, în prima lectură, proiectul de lege nr. 301 (varianta comasată cu proiectul nr. 277 din 20.06.2016) pentru modificarea și completarea unor acte legislative privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată.

Proiectul de lege nr. 301 reprezintă un set de amendamente legislative ale Codului penal și Codului contravențional, care se referă în primul rând la definirea motivelor de prejudecată, revizuirea infracțiunilor de bază și a agravantelor care vizează faptele motivate de ură și prejudecată.

Ulterior, acest proiect de lege a fost remis Ministerului Justiției pentru revizuire. Iar, pe data de 22 octombrie 2019, au fost organizate consultări publice cu reprezentanții societății civile, membrii comisiilor parlamentare (Comisia pentru Drepturile Omului și Relații Interetnice, Comisia Juridică, Numiri și Imunități) și reprezentanții Ministerului Justiției.

În cadrul acestei consultări, Asociația Promo-LEX și Centrul de Resurse Juridice din Moldova au prezentat o opiniei cu privire la proiectul de lege prin care recomandă:

  1. Excluderea alin. (2) din articolul 346 al Codului Penal, din versiunea actualizată a proiectului.
  2. Completarea Codului Contravențional la categoria contravențiilor ce atentează la drepturile  politice, de muncă şi la alte drepturi  constituționale ale persoanei fizice cu următoarea prevedere: Articolul 701. Instigarea la ură, discriminare sau violență Instigarea la ură, discriminare sau violență, adică răspândirea în public și mass-media a mesajelor în formă scrisă, desen sau imagine, îndemnurilor, amenințărilor și informațiilor motivate de prejudecată, față de o persoană sau un grup de persoane, dacă fapta nu reprezintă o infracțiune, se sancționează cu amendă de la 20 la 40 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 20 la 40 de ore.
  3. Completarea articolului 400, Cod Contravențional, cu includerea responsabilității de sancționare a faptelor stabilite de norma propusă (articolul 701) în competența poliției. Astfel, a se completa articolul 400, alineatul 1 după cum urmează: După fraza ”(1) Contravențiile prevăzute la art.47, art.481 alin.(5), art.49, 50, 52, 54”, sintagma ”69-71” se substituie cu sintagma ”69, 70, 701, 71”.

În urma consultării publice, amendamentele la proiectul de lege nr. 301 urmau să fie prezentate și discutate în cadrul comisiilor și fracțiunilor parlamentare pentru atingerea unui consens general.

Comisia Juridică, Numiri și Imunități va examina acest proiect de lege la 11 februarie 2020 pentru votarea în lectura a doua. Din păcate, aceste amendamente nu au fost introduse în proiectul de lege care urmează a fi examinat de Comisia Juridică la 11 februarie 2020.

În acest sens, mai multe organizații ale societății civile reiterează importanța acceptării amendamentelor formulate de organizațiile neguvernamentale pentru aplicarea cât mai eficientă a viitoarelor prevederi din Codul Penal și Codul Contravențional.

Astfel, în contextul introducerii pe agenda parlamentară a proiectului de lege nr. 301, organizațiile semnatare

SOLICITĂ

Adoptarea, în lectura a II–a a proiectului de lege nr. 301 pentru modificarea și completarea unor acte legislative cu amendamentele menționate în prezentul apel, luând în considerare recomandările făcute pe marginea acestuia de organizațiile naționale în cadrul consultărilor publice din octombrie 2019 și a organizațiilor internaționale.

Organizații semnatare:

  1. Asociația Promo-LEX
  2. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
  3. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
  4. Platforma pentru Egalitate de Gen
  5. Centrul de Informații GENDERDOC-M

Apelul este disponibil aici: https://bit.ly/2OEmgQf 

https://www.slideshare.net/NicoletaCojuhari/apel-public-organizaiile-societii-civile-solicit-fraciunilor-parlamentare-s-accepte-amendamentele-la-proiectul-de-lege-nr-301-cu-privire-la-sancionarea-faptelor-motivate-de-ur-i-prejudecat