Publicarea hotărârilor judecătorești vs protecția datelor cu caracter personal reflectată în trei infografice

Cum ar trebui depersonalizate hotărârile judecătorești? Care sunt cele mai frecvente încălcări depistate la publicarea acestora? Unde ne putem adresa dacă au fost încălcate drepturile noastre? Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) răspunde la aceste întrebări prin trei infografice, realizate în baza rezultatelor obținute în urma studiului  „Transparența justiției versus datele cu caracter personal”. Autorii au analizat în mod aleatoriu peste 1,300 hotărâri judecătorești emise de către toate instanțele judecătorești din țară în perioada 1 ianuarie 2018 - 31 martie 2019.

În Republica Moldova, deja de peste șapte ani, majoritatea hotărârilor judecătorești sunt publicate pe internet. Publicarea acestora online generează inevitabil numeroase provocări practice, în special pentru protecția vieții private și de familie, dar și pentru accesul la informația de interes public.

Potrivit legii, până la publicarea unei hotărâri judecătorești, anumite informații din aceasta trebuie excluse, urmând regulile privind depersonalizarea datelor, prevăzute în Regulamentul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), aprobat în luna octombrie 2017. Totuși, conform datelor obținute, de cele mai multe ori, depersonalizarea hotărârilor judecătorești este efectuată defectuos sau inconsecvent. Autorii analizei au identificat încălcări ale Regulamentului CSM În 63% din cauzele civile, contravenționale și penale generale studiate și în 55% în hotărârile în cauze de corupție studiate.

Modul incorect de depersonalizare a hotărârilor judecătorești afectează viața privată a persoanelor fizice care se prezintă în instanțele de judecată, dar și erodează încrederea în sistemul judecătoresc, dacă anumite informații publice lipsesc.

Dacă într-o hotărâre judecătorească au fost publicate ilegal datele noatre personale, ne putem adresa instituțiilor abilitate pentru remedierea acestui lucru - judecătorului care a emis hotărârea, CSM-ului sau Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Este esențial ca autoritățile responsabile să clarifice prevederile problematice din Regulamentul CSM privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești precum și măsuri urgente de consolidare sau „reîmprospătare” a cunoștințelor corpului judecătoresc și ale asistenților judiciari ce țin de înțelegerea și aplicarea prevederilor Regulamentului.

Infograficele au fost elaborate în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.

Infograficele sunt disponibile aici: https://crjm.org/category/infografice/ sau le puteți vizualiza mai jos.

Crjm anonimizare infografic_1

Crjm-anonimizare2-01

Crjm-anonimizare3-01

Mai mult de jumătate din hotărârile judecătorești sunt depersonalizate defectuos

Depersonalizarea hotărârilor judecătorești în Republica Moldova este efectuată defectuos sau inconsecvent în 63% din cauzele civile, contravenționale și penale generale, și în 55% în hotărârile în cauze de corupție. La această concluzie au ajuns experții Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM după analiza a 1,340 de hotărâri judecătorești pronunțate între 1 ianuarie 2018 - 31 martie 2019). Datele au fost făcute publice în cadrul evenimentului de prezentare a analizei „Transparența justiției versus datele cu caracter personal - O analiză a modului de publicare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova”, la 24 ianuarie 2020.

Potrivit legii, până a fi publicate, anumite informații din hotărâre trebuie excluse din conținutul unei hotărâri judecătorești. Judecătorul este cel care trebuie să stabilească dacă anumite informații din hotărâre pot afecta serios intimitatea părților sau afecta anumite interese și, în consecință, să anonimizeze anumite părți sau chiar întreaga hotărâre. Regulile privind anonimizarea sunt stabilite într-un Regulament CSM aprobat în luna octombrie 2017.

Autorii analizei au stabilit că, de cele mai multe ori, nu sunt respectate prevederile care prevăd obligația ascunderii, adresei de domiciliu, a datei și locului nașterii, a IDNP-ului sau numărului de înmatriculare al automobilului (în cel puțin 305 (38%) hotărâri din cele analizate). Totodată, sunt depersonalizate abuziv numele inculpaților, autorilor sau instigatorilor acolo unde acestea nu trebuie depersonalizate (în 179 de hotărâri din hotărârile penale și contravenționale analizate (34%)). La fel, sunt anonimizate abuziv numele avocatului, procurorului, sau agentului constatator , O altă încălcare este depersonalizarea parțială a hotărârii – când datele sunt depersonalizate doar într-o parte a hotărârii în 172 de hotărâri judecătorești (21% din hotărârile analizate).

Potrivit analizei, aplicarea defectuoasă a depersonalizării hotărârilor judecătorești este o problemă sistemică. În cazul judecătoriilor, rata medie a încălcării Regulamentului este de 75%, iar în unele judecătorii aceasta depășește 90%. La nivelul curților de apel, situația este mai bună decât în judecătorii, dar la fel de îngrijorătoare: 47% din hotărârile judecătorești nu corespund Regulamentului CSM. La CSJ, prevederile Regulamentului nu au fost respectate în 23% din hotărârile analizate.

Autorii analizei subliniază că modul incorect de depersonalizare a hotărârilor judecătorești afectează viața privată a persoanelor fizice care compar în instanțele de judecată, dar și erodează încrederea în sistemul judecătoresc, dacă anumite informații publice lipsesc.

Autorii recomandă autorităților responsabile clarificarea prevederilor problematice din Regulamentul CSM, precum și măsuri urgente de consolidare sau „reîmprospătare” a cunoștințelor corpului judecătoresc și ale asistenților judiciari ce țin de înțelegerea și aplicarea prevederilor Regulamentului. Totodată, instituțiile competente precum CSM și Agenția de administrare a instanțelor judecătorești  trebuie să continue să asigure mai eficient monitorizarea respectării prevederilor privind publicarea și depersonalizarea hotărârilor judecătorești.

Citește documentul AICI.

Documentul analitic „Transparența justiției versus datele cu caracter personal. O analiză a modului de publicare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova”, a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.