LRCM is looking for a consultant or a group of consultants to evaluate the organisation’s Strategy

LRCM seeks to contract a consultant / team of consultants (hereinafter referred to as - the Consultant) to undertake the external evaluation of the implementation of the 2018-2021 Strategy. The external evaluation is conducted to ensure the accountability to stakeholders and local partners and to validate the relevance, effectiveness and efficiency of the activities implemented by LRCM. It will also be used as a baseline for the next LRCM strategy to be elaborated in August-October 2021.

Objectives of the Evaluation

The objectives of this evaluation are to:

  • Undertake an evaluation to assess the strategy’s:

a) Relevance – the extent to which the objectives were consistent with beneficiaries’ needs and priorities;

b) Effectiveness – the extent to which the targeted objectives of the strategy were achieved (or are expected to be achieved);

c) Sustainability – the extent to which the benefits are likely to continue for the period of the next strategy;

e) Impact – where possible, the long-term effects produced during the implementation period (directly, indirectly, intended, unintended, positive and negative).

  • Provide recommendations for the next LRCM Strategy (2022-2025).

Illustrative questions directed at evaluating the activities, in each of the objectives, might include (but are not limited to) the following domains:

  1. To what extent the studies and policy proposals drafted by the LRCM team contributed to a more transparent and accountable justice system in Moldova?
  2. To what extent active monitoring of judicial institutions, such as the Superior Council of Magistracy, by LRCM increased the institutions transparency?
  3. To what extent the public reactions of LRCM contributed to a more independent judiciary?
  4. To what extent the activities undertaken by the LRCM team enabled professionals to use and apply human rights standards in their daily work?
  5. To what extent the documents produced by the LRCM helped the national stakeholders and international fora?
  6. To what extent the activities undertaken by the LRCM lead to a more conductive Legal framework for a more effective and sustainable CSO sector?
  7. How has the LRCM activity influenced the CSO sector, and what capacities has it built, if any?
  8. To what extent the implemented activities under the institutional program component strengthened LRCM’s watchdog and institutional capacities?
  9. Is there evidence that the initiatives started during the implementation period are likely to grow – scaling up and out – for the next strategy of LRCM?

The evaluation shall focus on the period 2018-2021 (the duration of the strategy).

Related documents:
Terms of Reference | 2018-2021 LRCM Strategy

Profesioniștii din justiție pot direcționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație necomercială sau un cult religios

Începând cu 1 ianuarie 2021, pentru prima dată, profesioniștii din justiție pot direcționa 2% din impozitul lor pe venit pentru anul precedent, la alegere, către o organizație necomercială sau un cult religios.

Ce este Mecanismul 2%?            

Mecanismul 2% permite contribuabililor să susțină financiar activitatea organizațiilor necomerciale sau a cultelor religioase care desfășoară activității de utilitate publică. Acesta nu este un impozit suplimentar pentru contribuabil. 2% din impozitul pe venit deja plătit va fi redirecționat de către organul fiscal că organizația indicată de Dumneavoastră.

Cui pot direcționa 2% din impozitul meu pe venit?

Asociațiilor obștești, fundațiilor și instituțiilor private, și cultelor religioase din Lista beneficiarilor 2%. Lista include peste 900 de organizații, iar contribuabilul poate singur decide unde merg cele 2% din impozitele sale.

Cum pot direcționa 2% în calitate de liber profesionist? Urmează 3 pași simpli:

  1. Asigură-te că nu ai datorii la impozite pentru anii precedenți.
  2. Depune declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (forma DAJ17).

    Print_1

  3. Completează în declarația DAJ17 Anexa 3D – indicând în ea codul fiscal ar organizației căreia vrei să-i oferi cele 2%. Codul fiscal este indicat în Lista beneficiarilor 2%.

    Print_2

  4. Semnează și expediază declarația cel târziu până la 25 martie 2021

    Print_3

Ce se întâmplă după ce direcționez 2%

Până în ziua de 30 septembrie a anului în care a fost depusă declarația, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) va calcula sumele care trebuie să fie direcționate către fiecare organizație, iar Ministerul Finanțelor va transfera suma respectivă în contul bancar al acesteia. Ulterior SFS va publica un raport cu sumele desemnate fiecărei organizații. Raportul pentru anul 2020 poate fi accesat aici.

IMPORTANT! Sumele nu vor ajunge la beneficiari dacă cel care le desemnează are datorii pentru anii precedenți la impozitul pe venit.

Cum pot fi utilizate sumele obținute în urma desemnării?

Odată ajunse la beneficiari, sumele obținute în urma desemnării procentuale urmează să fie utilizate în următoarele scopuri:

  1. Pentru susținerea activităților de utilitate publică a organizațiilor necomerciale, sau a activităților sociale, morale, culturale sau de caritate ale entităților religioase;
  2. Pentru acoperirea cheltuielilor administrative (plafonat).

Cum se va verifica folosirea sumelor obținute?

Regulamentului cu privire la mecanismul desemnării procentuale prevede un mecanism de control prin care Inspecția Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor verifică corectitudinea utilizării sumelor de către beneficiarii 2%. Beneficiarii 2% trebuie să prezinte rapoarte privind modul de utilizare a sumelor 2%. Legea prevede sancțiuni pentru utilizarea neconformă sau neraportarea privind utilizarea desemnărilor procentuale, inclusiv amendă, restituirea banilor la buget, excluderea din mecanismul de desemnare procentuală pe o durată de doi ani, cu publicarea listei beneficiarilor excluși.

5 motive pentru care merită să desemnezi 2% din impozitul tău:

  1. Nu te costă nimic! La stat vor ajunge 98% din impozitul tău. 2% vor fi direcționate către organizația pe care ai ales să o susții;
  2. Participi la gestionarea banului public;
  3. Ajuți comunitatea prin susținerea sectorului non-profit;
  4. Sporești vizibilitatea, transparența și credibilitatea organizațiilor societății civile;
  5. Promovezi filantropia.

https://declaratie-electronica.fisc.md/ro

Lista beneficiarilor 2% pentru anul 2021

Refuzul Parlamentului de a o numi pe Viorica Puica la CSJ contravine legii și subminează eforturile de a edifica o justiție independentă și profesionistă!

La 12 martie 2021, după nouă luni de la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), majoritatea parlamentară a respins numirea doamnei Viorica PUICA la funcția de judecătoare a Curții Supreme de Justiție (CSJ). Respingerea a fost făcută fără că doamna PUICA să fie audiată de deputați și fără a se invoca vreun motiv anume. Această respingere contravine legii și subminează eforturile de a edifica o justiție independentă și profesionistă în Republica Moldova. Îndemnăm CSM să propună repetat Parlamentului candidatura doamnei Puica pentru funcția de judecătoare a CSJ.

La 9 iunie 2020, CSM a propus promovarea judecătoarei Viorica PUICA la CSJ. Judecătoarea Puica a fost declarată învingătoare în concursul pentru această funcție, după ce a concurat alături de cinci contracandidați. Decizia CSM de promovare are la bază rezultatele evaluării performanțelor profesionale, a evaluării experienței anterioare în funcția de judecător și a prestației candidaților la interviul în fața membrilor CSM. Doamna PUICA a fost susținută de majoritatea membrilor CSM. Niciun membru al CSM nu a formulat o opinie separată împotriva acestei propuneri.

La 15 iulie 2020, Comisia Juridică, numiri și imunități a Parlamentului (Comisia Juridică), cu majoritatea voturilor deputaților Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a respins propunerea de numire a Judecătoarei PUICA la CSJ. Raportul Comisiei Juridice nu conține vreo motivare, ci doar menționează lipsa numărului necesar de voturi al membrilor Comisiei. Membrii Comisiei nu au audiat judecătoarea, ceea ce era o practică a Comisiei Juridice până acum și nici nu au discutat despre calitățile ei profesionale. Candidatura Vioricăi PUICA a fost propusă pentru a fi discutată în plenul Parlamentului pe 16 și 20 iulie 2020, însă de fiecare dată acest subiect a fost exclus de pe agendă. La 22 iulie 2020, 15 organizații ale societății civile au făcut un apel public prin care au solicitat Parlamentului să nu încalce legea și să voteze cât mai curând posibil numirea doamnei Puica în funcția de judecătoare a CSJ.

La 12 martie 2021 (la o distanță de nouă luni de la aprobarea raportului Comisiei Juridice), majoritatea parlamentară PSRM-Pentru Moldova (Partidul Șor) a votat pentru respingerea propunerii de numire a doamnei PUICA în funcția de judecătoare a CSJ. În cadrul ședinței Plenului Parlamentului din 12 martie 2021 (de la minutul 8:43:24) examinarea candidaturii Vioricăi PUICA s-a rezumat la citirea proiectului de hotărâre și a raportului Comisiei Juridice. Nici de această dată Parlamentul nu a invitat-o pe judecătoare pentru audieri.  

Pe agenda ședinței Parlamentului din 12 martie 2021 figura numirea în funcțiile de vicepreședinte a CSJ a doamnei Tamara CHIȘCA-DONEVA (colegiul civil) și Nadejda TOMA (colegiul penal), iar în funcțiile de judecător al CSJ a domnilor Ghenadie PLĂMĂDEALĂ, Nicolae ȘOVA, Anatolie MINCIUNĂ și a doamnelor Oxana ROBU și Viorica PUICA. Toți acești candidați au fost audiați anterior de Comisia Juridică, cu excepția doamnei PUICA. Majoritatea parlamentară a votat numirea doamnei Tamara CHIȘCA-DONEVA. Această numire a trezit mai multe semne de întrebare în rândul opoziției parlamentare, dânsa făcând parte din completul de judecători care a participat la examinarea dosarului „Gemenii”, în urma căruia Republica Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri de peste EUR 3,600,000. La fel, a fost votată numirea doamnei Nadejda TOMA. Majoritatea parlamentară a respins numirea domnilor Nicolae ȘOVA și Anatolie MINCIUNĂ, susținând rapoartele negative ale Comisiei Juridice în privința lor. Fără a aduce vreun motiv, numirea doamnei Oxana ROBU și a domnului Ghenadie PLĂMĂDEALĂ în funcția de judecători ai CSJ nu a fost discutată, deși, potrivit agendei, aceasta trebuia să aibă loc până la discutarea subiectului privind numirea doamnei PUICA. Abordarea selectivă de punere la vot a candidaturilor propuse pentru numirile la CSJ trezește mari semne de întrebare, mai ales având în vedere că, de peste un an de zile, plenul CSJ nu se poate convoca din lipsă de cvorum. În prezent, la CSJ sunt ocupate doar 22 funcții de judecători din totalul celor de 33 care sunt prevăzute de lege.

Potrivit articolului 9 al Legii cu privire la CSJ, Parlamentul poate refuza numirea judecătorilor CSJ doar în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidaților, de încălcare a legislației sau a procedurilor legale de selectare și promovare a lor. Raportul Comisiei Juridice cu privire la doamna PUICA nu include niciunul din aceste motive. Nici în cadrul ședinței plenare, deputații care au votat pentru respingerea candidaturii doamnei PUICA nu au oferit vreo explicație care să argumenteze refuzul. În același timp, astfel de explicații au fost oferite în cazul altor candidați.

Judecătoarea Viorica PUICA se bucură de o reputație ireproșabilă în sistemul judecătoresc și este cunoscută drept o persoană cu o integritate incontestabilă și profesionalism desăvârșit. În 2007, dna Puica a fost desemnată de către CSM drept cel mai bun judecător din Moldova. În 2018, în cadrul ultimei evaluări profesionale ordinare a judecătorilor, performanțele judecătoarei au fost apreciate cu calificativul „excelent”. Numirea judecătoarei Viorica PUICA la CSJ a fost susținută și de către Asociația Judecătorilor din Republica Moldova, Asociația judecătorilor Vocea Justiției, precum și de către colectivul judecătorilor Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Respingerea unei asemenea candidate transmite un semnal alarmant judecătorilor onești din Republica Moldova și subminează și mai mult încrederea în existența unei voințe politice veritabile de reformare a sistemului de justiție. Mai mult, Refuzul nemotivat de a promova o judecătoare constituie o interferență a legislativului în independența justiției. Acest proces confirmă încă o dată necesitatea modificării Constituției Republicii Moldova în vederea excluderii competenței Parlamentului de a numi judecătorii CSJ. Această inițiativă a fost salutată de Comisia de la Veneția, însă cu regret, Parlamentul de două ori a eșuat să adopte această modificare.

Organizațiile semnatare condamnă refuzul Parlamentului de a o promova pe judecătoarea Viorica PUICA la CSJ. Refuzul Parlamentului contravine legii, descurajează judecătorii onești și subminează din rădăcini eforturile de edifica o justiție independentă și profesionistă în Republica Moldova, constituind o interferență crasă în independența justiției.

Organizațiile semnatare îndeamnă CSM să o propună repetat pe doamna PUICA pentru funcția de judecătoare a CSJ. De asemenea, îndemnăm Parlamentul cu prima ocazie să modifice Constituția prin excluderea Parlamentului din procesul de numire a judecătorilor pentru a spori independența judecătorilor.

Declarația publică în limba română poate fi accesată AICI.

Declarația publică în limba engleză poate fi acceastă AICI.

Organizațiile semnatare:

  1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
  2. Institutul de Politici Publice (IPP)
  3. Comunitatea "WatchDog.MD"
  4. IDIS "Viitorul"
  5. Centrul „Acces-info”
  6. RCTV Memoria
  7. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
  8. Asociația pentru Politică Externă (APE)
  9. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
  10. Amnesty International Moldova (AIM)
  11. Fundația Soros Moldova (FSM)
  12. CPR Moldova
  13. Promo-LEX
  14. Asociația pentru Democrație Participativa ADEPT
  15. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)

Sursa imaginii: Magistrat.md