Restricția de a candida la alegeri pentru persoanele care au pus sau continuă să pună în pericol independența statului nu este o violare a Convenției Europene a Drepturilor Omului

Atunci când se examinează cauze privind conformitatea cu art. 3 din Protocolul nr. 1 (dreptul la alegeri libere) la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) se concentrează pe două criterii: pe de o parte, existența unui element arbitrar sau lipsa de proporționalitate și afectarea liberei exprimări a opțiunii poporului, pe de altă parte.

În cauza Ždanoka c. Letoniei (nr. 2), care viza excluderea politicianei Tatjana Ždanoka de pe lista candidaților la alegerile parlamentare din 2018, prin hotărârea pronunțată la 25 iulie 2024, CtEDO a decis în unanimitate că dreptul la alegeri libere nu a fost încălcat.

Circumstanțele cauzei:

În 1971, Tatjana Ždanoka s-a alăturat Partidului Comunist din Letonia, filiala regională a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, ocupând funcții importante în partid. În 1991, după restabilirea independenței Letoniei, Partidul Comunist local a fost scos în afara legii.

De atunci, politicianei nu i s-a permis să participe la alegerile parlamentare naționale, deși nu au existat restricții similare pentru alegerile în Parlamentul European. Ea a fost deputată în Parlamentul European în perioada 2004-2024.

La alegerile din 2018, reclamanta a fost înscrisă pe lista partidului Uniunea Letonă a Rușilor. Între timp, Curtea Constituțională a Letoniei a confirmat constituționalitatea interdicției legale de a candida la alegerile parlamentare pentru foștii agenți KGB, menționând că „scopul restricției este protejarea ordinii democratice a statului, a securității naționale și a unității teritoriale a Letoniei”. Pe baza acestor considerații, Comisia Electorală Centrală a Letoniei a exclus-o de pe lista electorală.

Constatările CtEDO:

În ceea ce privește proporționalitatea măsurii, CtEDO a reiterat constatările făcute de Marea Cameră în cauza Ždanoka (nr. 1), subliniind că scopul principal al restricției nu era de a pedepsi, ci de a proteja integritatea procesului democratic. CtEDO a notat că atitudinea reclamantei, contrară independenței statului și refuzul de a se distanța de poziția antidemocratică a Partidului Comunist, inclusiv în perioada post-sovietică, au fost decisive.

Deși CtEDO a recunoscut că menținerea restricției și în 2018 ar putea înclina balanța în favoarea reclamantei, Curtea nu a putut ajunge la această concluzie în contextul specific și sensibil al cauzei. CtEDO a ținut cont de faptul că Letonia este vecină cu Rusia, un stat care a invadat și controlează teritorii ale vecinilor săi. Restricția trebuie, astfel, interpretată în lumina marjei largi de apreciere acordate statului în acest domeniu.

Este adevărat că formularea deciziei Comisiei Electorale Centrale, care s-a bazat pe rapoartele furnizate de agențiile de securitate ale statului, ar putea fi văzută ca fiind oarecum vagă în ceea ce privește care din activitățile reclamantei au fost considerate de autorități ca punând în pericol independența și ordinea democratică a Letoniei. Totuși, aici CtEDO a comparat și aplicat, mutatis mutandis, constatările cauzei Kirkorov c. Lituaniei,  unde s-a constatat că evaluarea autorităților nu a fost arbitrară, când au interzis intrarea în țară a unui artist, purtător activ al dezinformării și propagandei.

Astfel, având în vedere profilul public al reclamantei, în evaluarea efectuată de autoritățile letone, Ždanoka a fost activă în sprijinirea anexării Crimeei de către Rusia, participând inclusiv ca observator la „alegerile” din Crimeea anexată. Reclamanta a contribuit la propaganda rusă, atât la evenimente organizate de partidul său, cât și în emisiuni televizate rusești, exprimând opinii favorabile politicii expansioniste ruse, manipulări privind subiectele legate de războiul din Ucraina etc. Aceasta a răspândit și a promovat narative care divizează societatea și destabilizează ordinea existentă. În consecință, poporul leton este divizat, grupurile etnice sunt polarizate artificial și se creează tensiuni în cadrul societății.

Respectiv, CtEDO a statuat că, în asemenea situații, restricționarea de a candida la alegeri a persoanelor care au pus sau continuă să pună în pericol independența statului și principiile unui stat democratic a fost legitimă și proporțională.

Notă personală:

Cauza Ždanoka c. Letoniei (nr. 2) reprezintă un studiu de caz interesant în delicatele intersecții dintre protecția securității naționale și respectarea drepturilor omului, în special dreptul de a participa la alegeri. Profilul public și activitățile reclamantei au fost factori determinanți în evaluarea riscului perceput de autorități pentru securitatea națională, subliniind importanța contextului geopolitic existent în aceste decizii.

Cu toate acestea, restricțiile privind dreptul de a candida la alegeri nu trebuie să fie folosite în mod arbitrar sau ca un instrument de marginalizare a opoziției politice. Ele trebuie să fie fundamentate pe dovezi clare și să răspundă unei amenințări reale și imediate la adresa securității și ordinii democratice. Conform CtEDO, autoritățile naționale au responsabilitatea de a demonstra existența pericolului concret, evitând ca astfel de măsuri să fie aplicate abuziv sau disproporționat. În plus, CtEDO apreciază orice legislație electorală prin prisma evoluțiilor politice din țara respectivă, ceea ce înseamnă că aspecte inacceptabile în cadrul unui sistem pot fi justificate în altul.

În plus, este esențial ca astfel de măsuri restrictive să fie supuse unei revizuiri periodice, pentru a asigura că ele rămân relevante și proporționale în raport cu schimbările contextului geopolitic și evoluțiile democratice. Doar astfel se poate garanta că democrația nu este subminată de propriile măsuri de protecție.

***

Având în vedere contextul geopolitic actual, inclusiv războiul din Ucraina și impactul său asupra securității naționale în Europa, este de așteptat ca CtEDO să continue să adopte hotărâri pe această tematică, contribuind la dezvoltarea unei practici juridice noi și adaptate realităților contemporane.

Autor: Daniel GOINIC, Directorul Programului Drepturile Omului

Surse foto: Freepik, LSM, ECtHR