Ce trebuie de făcut în 2026 pentru a avea un sistem de justiție mai eficient?

Din 2026, odată cu startul negocierilor de aderare la UE, felul în care vor funcționa lucrurile în domeniul justiției va fi definitoriu pentru parcursul european al Republicii Moldova. Pe acest fundal, Centrul de Resurse Juridice din Moldova atrage atenția asupra trei direcții prioritare pe care trebuie să se concentreze autoritățile responsabile în acest an.

O nouă Strategie a justiției urmează a fi elaborată, schimbarea arhitecturii luptei anticorupție este pusă sub semnul întrebării, iar principala provocare rămâne resursa umană. Acestea sunt mizele principale de care depinde rezultatul reformelor inițiate în anii precedenți, stabilitatea și eficiența sistemului de drept în Republica Moldova.

Potrivit experților CRJM, noua Strategie a justiției trebuie elaborată în urma unei evaluări profesioniste a impactului fostei Strategii, trebuie să meargă mai departe de logica integrității și să abordeze capacitatea reală de funcționare a sistemului. Datele preliminare arată că, deși reformele din ultimii ani au creat premisele unei îmbunătățiri sistemice, deficitul de judecători, volumul neuniform de muncă și creșterea restanțelor pun presiune pe actul de justiție.

A doua direcție vizează viitorul arhitecturii anticorupție, în contextul inițiativei de creare comasare a procuraturilor specializate și de creare a PACCO. CRJM subliniază că dezbaterea trebuie să se concentreze mai degrabă pe capacitarea de funcționare, decât pe arhitectura instituțională. Comisia de la Veneția indică asupra lipsei unei justificări suficiente pentru o astfel de reorganizare și avertizează asupra riscurilor legate de resursele umane, continuitatea investigațiilor și ocolirea mecanismelor de evaluare.

„În urma opiniei Comisiei de la Veneția, autoritățile au două opțiuni: fie să revizuiască profund și să argumenteze suficient, inclusiv din perspectiva costurilor bugetare, necesitatea creării PACCO, fie să păstreze instituțiile existente – PA și PCCOCS – și să le consolideze accelerat prin resurse, cooperare și predictibilitate bugetară”, se arată într-o notă de opinii publicată de CRJM.

A treia direcție prioritară vizează gestionarea crizei de personal din justiție, una dintre cele mai puțin discutate, dar cele mai critice probleme ale sistemului. Cifrele arată că deficitul de judecători și procurori afectează direct durata proceselor și calitatea actului de justiție.

Centrul de Resurse Juridice prezintă o analiză comparativă succintă despre cum alte state europene investesc strategic în recrutare, formare și retenție, inclusiv prin condiții salariale competitive și garanții profesionale. Fără măsuri similare, Republica Moldova riscă să nu poată susține funcțional progresul reformelor inițiate.

„În 2026, atenția autorităților responsabile trebuie îndreptată spre cum putem face justiția să funcționeze stabil, cu instituții capabile și oameni profesioniști, integri, dar și suficienți în sistem”, a declarat Ilie Chirtoacă, președintele CRJM.

Juriștii CRJM subliniază că aceste trei direcții-cheie nu sunt subiecte izolate, ci părți integrante ale aceleiași ecuații: fără viziune clară, strategie coerentă, fără decizii și capacitare fundamentală în lupta anticorupție și fără resurse umane suficiente, progresul obținut până acum rămâne fragil.

Cele trei direcții prioritare sunt prezentate pe larg în cadrul unei ediții speciale a buletinului informativ al CRJM. Organizația încurajează autoritățile, profesioniștii din justiție și societatea civilă să utilizeze această notă de opinii ca punct de start pentru o dezbatere publică onestă și profesionistă despre consolidarea statului de drept în 2026.