Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat 873 de acte ale Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI) publicate până la 1 martie 2022. Mai mult de jumătate dintre acestea – 58% includ constatări de încălcare a unui regim de integritate. Cel mai des, a fost constatată existenţa conflictelor de interese – 308 acte şi a incompatibilităţii de funcţii – 152 de acte.

Potrivit raportului prezentat în cadrul unui eveniment public, 26% din controalele efectuate în perioada de
referinţă (230 de acte) se referă la regimul averilor şi intereselor personale. Dintre acestea, doar în cazul a 3% (25 de acte) a fost constatată o diferenţă substanţială între veniturile obţinute şi averea deţinută, iar 2% (15 acte) se referă la declararea neconformă a averii.

Totodată, cele mai multe abateri au fost constatate de ANI în cazul primarilor şi consilierilor locali – 50%, în timp ce deputaţii, miniştrii, procurorii şi judecătorii se regăsesc în doar 6% din actele emise de inspectorii de integritate.

,,Ponderea atât de mică a funcţionarilor de rang Înalt poate fi explicată cu greu prin numărul redus al acestora. Mai degrabă, este vorba de faptul că activitatea ANI a fost până acum influenţată considerabil de sesizările primite, dar şi de faptul că majoritatea controalelor se refereau la conflictele de interese, care ar fi fost comise mai des de autorităţile locale.”

a declarat Daniel Goinic, unul din autorii studiului.

În cadrul cercetării s-a mai constatat că 30% din toate actele de constatare au fost emise de doar 3 din cei 20 de inspectori de integritate. Această discrepanţă ar putea sugera că, în pofida sistemului automatizat elntegritate, în cadrul ANI există probleme în ceea ce priveşte distribuirea aleatorie a cauzelor sau o diferenţă considerabilă între randamentul unor inspectori.

Din textele actelor emise de ANI este complicat de identificat dacă inspectorii de integritate au o
practică uniformă în efectuarea controalelor averii. În unele acte sunt tabele cu rulajul mijloacelor
băneşti din conturile bancare ale subiectului, iar în alte acte asemenea date şi motivarea
inspectorului lipsesc.

Participând la evenimentul de prezentare a studiului, reprezentanţii ANI au recunoscut majoritatea problemelor identificate de autori, menţionând că unele dintre acestea au fost deja remediate.

„Recent a fost prezentat şi raportul de activitate al ANI pentru anul 2021, unde, de asemenea, una dintre problemele identificate a fost emiterea, de către inspectorii de integritate, a soluţiilor diferite În speţe similare. Sperăm ca practica acumulată până În prezent, dar şi recomandările din cadrul acestui studiu să contribuie la eliminarea problemei respective.”

a subliniat Lilian Chişca, vicepreşedintele ANI.

În cadrul cercetării CRJM, au fost analizate toate hotărârile Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) adoptate în
perioada 1 iulie 2018 – 1 martie 2022, precum şi soluţiile date de instanţele de apel şi fond, în dosare ce
vizează contestarea actelor ANI.

„Cercetarea nu Îşi propune să constate care ar fi trebuit să fie soluţia corectă În hotărârile examinate. A fost analizat doar În ce măsură soluţiile instanţelor judecătoreşti sunt uniforme Între ele prin prisma motivării hotărârilor judecătoreşti adoptate în aceste cauze.”

a declarat preşedintele CRJM, Vladislav Gribincea.

Timp de 44 de luni, niciun dosar privind nedeclararea averii nu a ajuns la CSJ. Acest fapt sugerează că procesul de examinare a acestor tipuri de încălcări este anevoios sau că unele soluţii pe caz se tergiversează. Analiza nu a constatat divergenţe serioase în cauzele cu privire la conflictele de interese şi a incompatibilităţilor.

Una din constatările autorilor este că actele ANI au fost anulate cu orecădere în cazul demnitarilor de rang înalt. În cazul acestora, au fost anulate 4 din 5 acte ale ANI, iar în cazul altor funcţionari au fost anulate doar 9 din 26 acte emise de ANI. Acest fapt ar putea sugera fie că funcţionarii de rang înalt au avut avocaţi mai buni, fie că ANI nu au reuşit să probeze abaterea, fie că judecătorii sunt mai indulgenţi în privinţa lor.

La fel, patru acte de constatare au fost anulate pentru omiterea termenului de emitere a acestora, stabilit în Codul Administrativ. În mod surprinzător, două acte ale ANI au fost anulate deoarece nu au fost „contrasemnate” de conducerea ANI. O asemenea practică de invalidare ar crea premise pentru anularea majorităţii actelor emise de ANI.

La această etapă, proiectul cercetării este propus spre consultare comunităţii de profesionişti şi instituţiilor
vizate. Comentariile, reviziile şi sugestiile pot fi expediate până pe 1 O iulie 2022 pe adresa electronică
daniel.goinic@crjm.org. Ulterior, studiul va fi publicat şi expediat tuturor persoanelor interesate, precum şi
partenerilor de dezvoltare.