Doar 1% din despăgubirile materiale și 9% din despăgubirile morale solicitate sunt aprobate în judecată

Cetățenii care au fost reținuți, arestați sau condamnați pe nedrept sunt reabilitați insuficient, chiar dacă au fost achitați sau scoși de sub urmărirea penală. Doar 1% din prejudiciile materiale și 9% din prejudiciile morale solicitate de reclamanți sunt aprobate în judecată. Totodată, cei mai afectați de acțiunile ilicite ale statului sunt cetățenii de rând și antreprenorii

Acestea sunt câteva dintre constatările principale ale unui studiu realizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, care a analizat eficiența mecanismului de reparare a prejudiciului cauzat de acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de judecată, prevăzut de Legea 1545.

Potrivit datelor, în perioada 2020-2024, reclamanții au solicitat despăgubiri morale în valoare totală de peste 112 milioane de lei, însă instanțele de judecată au admis acordarea despăgubirilor morale în valoare totală de numai 9,85% milioane de lei, adică 9%. În medie, un cetățean care a avut de suferit din cauza acțiunilor ilicite ale statului, primește o despăgubire morală în valoare de 37 452 de lei (sau circa 1 905 euro).

Prejudiciul material solicitat este și mai puțin satisfăcut în instanțe. Din suma totală de 294 de milioane de lei solicitată de reclamanți, instanțele au aprobat doar 4,21 milioane de lei, adică 1%. Astfel, o persoană nedreptățită prin acțiunile ilicite ale statului primește, în medie, doar 16 255 de lei (sau circa 828 de euro) în calitate de despăgubiri materiale.

„Aceste cifre subliniază fie o supraevaluare constantă a daunelor de către reclamanți, fie o abordare foarte strictă și limitativă a instanțelor în ceea ce privește admiterea acestor pretenții legitime. Recomandarea noastră este ca legea să includă prevederi clare privind criteriile de evaluare a prejudiciilor, care lipsesc în actuala legislație. Totuși, este adevărat că, în unele cazuri, reclamanții solicită prejudicii exorbitante, care nu pot fi probate suficient”, a declarat Ilie Chirtoacă, președintele CRJM și unul din co-autorii studiului.

O altă problemă identificată se referă la lipsa uniformității judiciare în soluționarea cauzelor similare. De exemplu, într-un caz de detenție ilegală pentru un termen de 129 de zile s-a oferit o despăgubire de 100 000 de lei, iar într-un alt caz, pentru detenția ilegală timp de 100 de zile, reclamantul a fost despăgubit cu numai 5 000 de lei. De asemenea, mecanismul simbolic ce prevede „scuzele oficiale” este aplicat foarte rar, fiind identificat în doar 33 din cele 263 de cauze analizate.

Cine sunt părțile implicate?

Studiul arată că majoritatea persoanelor afectate de erorile judiciare sunt cetățeni simpli (fără funcții publice), care fie au fost plasați sub urmărire penală, fie au fost reținuți sau arestați, iar ulterior achitați și scoși de sub urmărire penală. În multe dosare apar reclamanți care dețineau sau gestionau afaceri și au fost acuzați pe nedrept de evaziune fiscală, spălare de bani, trafic de influență sau escrocherie în contractele comerciale.

Un număr semnificativ de cazuri se referă la procese contravenționale anulate, inițiate de șoferi.

De cealaltă parte, în 70% din cauze, Procuratura Generală figurează în calitate de pârât. Alte instituții vizate frecvent sunt Ministerul Afacerilor Interne și structurile sale, inclusiv Poliția și Inspectoratul Național de Patrulare.

Cât durează soluționarea unei cauze?

Termenul mediu de soluționare definitivă a unui litigiu de reparare a prejudiciului cauzat de acțiunile ilicite ale statului este de 2 ani și 11 luni, în toate cele trei niveluri ale instanțelor de judecată. Acest termen este unul acceptabil, inclusiv din perspectiva jurisprudenței CtEDO. Totuși, există cauze care au fost examinate mai îndelungat, până la aproape 7 ani.

În general, mecanismul de reparare a prejudiciului poate fi considerat stabil, doar 3% din cauze fiind trimise spre rejudecare. Totuși, șansele de câștig scad pe măsura avansării în ierarhia instanțelor de judecată – dacă în prima instanță peste 70% din solicitările reclamanților sunt admise, la curțile de apel ponderea acțiunilor acceptate scade la circa 40%. În cele din urmă, Curtea Supremă de Justiție menține soluția curților de apel în aproape 9 din 10  cauze.

Care sunt recomandările?

Autorii cercetării recomandă autorităților o serie de măsuri de ordin legislativ, precum reglementarea expresă a noțiunii „fapte ilicite” , instituirea unor grile de evaluare dar și a unui mecanism clar și obiectiv de calcul a despăgubirilor și a unei proceduri de soluționare extrajudiciară a cererilor de despăgubire, atunci când prejudiciul este evident. De asemenea, sunt necesare elaborarea ghidurilor și a îndrumărilor pentru judecători privind aplicarea Legii 1545, dar și actualizarea sau introducerea modulelor despre repararea prejudiciilor cauzate de stat în curricula Institutului Național al Justiției.

La baza cercetării a stat analiza a 263 de cauze soluționate irevocabil în perioada ianuarie 2020 – decembrie 2024 de către Curtea Supremă de Justiție, ceea ce reprezintă 78% din totalul cauzelor de acest tip. Raportul conține o evaluare detaliată a soluțiilor instanțelor, criteriilor aplicate și cuantumului despăgubirilor acordate, oferind recomandări pentru îmbunătățirea cadrului normativ. Cercetarea include și o bază de date accesibilă publicului, care cuprinde toate hotărârile analizate.

VEZI CERCETAREA