La rece, despre reforma anunțată a Curții Supreme de Justiție

La mijlocul lunii august 2022, Ministerul Justiției a publicat pentru consultări proiectul noii Legi cu privire la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Proiectul a fost elaborat în urma discuțiilor avute în cadrul unui grup de lucru creat de minister și din care fac parte judecători, procurori, avocați și reprezentanți ai societății civile. Ministerul Justiției a solicitat opinia Comisiei de la Veneția pe marginea acestui proiect, care este așteptată la mijlocul lunii octombrie.

Potrivit proiectului, rolul principal al CSJ va fi asigurarea aplicării uniforme a legislației în sistemul de justiție. Astfel, CSJ va examina doar cauzele de mare importanță socială și juridică, dar și cele care relevă încălcări deosebit de grave ale legii sau ale drepturilor omului. Legea prevede și mijloacele pe care CSJ le va putea folosi în vederea ghidării judecătorilor pentru a aplica uniform legislația. Printre acestea se numără demersul în interesul legii, avizele consultative emise la solicitarea judecătorilor sau ghidurile cu privire la aplicarea legislației procedurale și individualizarea sancțiunilor. Proiectul nu menționează, însă, posibilitatea adoptării hotărârilor Plenului CSJ, un instrument frecvent folosit de CSJ în trecut. În schimb, proiectul prevede reglementarea detaliată a demersului în interesul legii, care va putea fi aplicat în toate tipurile de proceduri, nu doar în procedurile penale cum este în prezent. Legea nu va mai impune crearea colegiilor specializate, specializarea judecătorilor fiind lăsată la discreția CSJ.

Curtea va fi condusă de un președinte numit pe un mandat de patru ani, care va fi ajutat de un singur vicepreședinte. Aceștia vor fi selectați de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) dintr-o listă de candidați susținuți de judecătorii CSJ. Atribuțiile președintelui CSJ vor fi reduse considerabil față de situația actuală, iar plenul CSJ va prelua aceste competențe. Plenul va aproba Regulamentul și organigrama CSJ, va constitui anual completele de judecată, va decide asupra specializării judecătorilor etc. Rolul președintelui CSJ va fi, în principal, de a coordona activitatea judecătorilor Curții și de a reprezenta Curtea în raport cu alte instituții și organizații.

Proiectul reduce numărul judecătorilor CSJ de la 33 la 20. Vor putea deveni judecători ai CSJ nu doar judecătorii de carieră cu o experiență de 8 ani, ci și procurorii, avocații și profesorii universitari în domeniul dreptului cu o experiență mai mare de 10 ani. Aceștia vor fi selectați prin concurs public și în bază de merit de către CSM. Legea stabilește principalele criterii în baza cărora aceștia vor fi selectați. Printre acestea se numără capacitatea de a înțelege și a analiza situațiile juridice complexe, abilitatea de a lucra în echipă și de a respecta opiniile colegilor, precum și abilitatea de a dezbate în mod constructiv probleme complexe. CSM va decide asupra candidaților fără implicarea Colegiului privind selecția judecătorilor, care la moment nu este funcțional din cauza expirării mandatului membrilor săi. Viitorii judecători ai CSJ vor fi numiți în funcție de către Președintele țării, la propunerea CSM.

Toți judecătorii actuali ai CSJ vor fi evaluați de către Comisia „Pre-vetting”, creată prin Legea 26/2022, conform procedurii stabilite de această lege. Timp de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii, judecătorii actuali ai CSJ urmează să decidă dacă demisionează sau acceptă evaluarea la Comisia „Pre-vetting”. Judecătorii CSJ care vor promova evaluarea își vor continua activitatea în cadrul CSJ. În cazul eșuării evaluării, judecătorul va fi suspendat imediat din funcție. Decizia Comisiei pre-vetting cu privire la eșuarea evaluării va putea fi contestată la CSM. Dacă decizia dată este menținută de CSM, judecătorul este demis din funcție și va avea interdicția de a lucra în sistemul de justiție, inclusiv în calitate de avocat, timp de 10 ani. De asemenea, el își va pierde pensia specială de judecător și îndemnizația plătită pentru plecarea onorabilă din sistem. Hotărârea CSM de respingere a contestației va putea fi contestată la CSJ. Un complet al CSJ compus din trei judecători care au trecut evaluarea și nu au activat în cadrul CSJ până la 1 ianuarie 2023 va decide asupra contestației. În cazul admiterii contestației, persoana va trebui să fie reevaluată de către comisia de evaluare.

Și candidații pentru funcțiile vacante de judecător al CSJ, indiferent dacă sunt sau nu judecători de carieră, vor fi evaluați de către Comisia Pre-vetting, conform aceleiași proceduri. Noul CSM (care ar putea deveni funcțional la sfârșitul lui 2022) va trebui să anunțe concursul pentru selectarea judecătorilor CSJ din rândul procurorilor, avocaților și a profesorilor universitari. Candidații înscriși în concurs vor fi trimiși pentru evaluare Comisiei Pre-vetting. Doar candidații care vor promova evaluarea vor putea participa ulterior la concursul organizat de CSM pentru funcția de judecător al CSJ.

Din cate se pare, noua Lege cu privire la CSJ va intra în vigoare la începutul anului 2023. Reforma CSJ va începe cu evaluarea actualilor judecători ai CSJ care acceptă să fie supuși evaluării externe. Numărul acestora va depinde, în mare parte, de cum vor fi evaluați judecătorii candidați pentru CSM, care în prezent sunt evaluați de Comisia Pre-vetting, iar deciziile în privința acestor sunt așteptate până la sfârșitul lunii noiembrie 2022.

Tot la începutul lui 2023, CSM va trebui să anunțe la concurs funcțiile vacante la CSJ. Estimativ, concursul pentru selectarea noilor judecători ai CSJ va putea fi organizat cel devreme la mijlocul lunii aprilie 2023. De remarcat că proiectul nu condiționează desfășurarea concursului de evaluarea tuturor candidaților înscriși în concurs. CSM va fi obligat să desfășoare concursul după ce cel puțin 3 candidați au promovat evaluarea externă, pentru a nu bloca activitatea CSJ dacă un număr mare de actuali judecători a CSJ nu vor accepta evaluarea externă și vor demisiona.

Proiectul Legii cu privire la CSJ este însoțit de un proiect amplu de modificare a codurilor de procedură și a Codului administrativ. CSJ este transformată într-o curte de casație, însă sunt păstrate și unele competențe de a casa deciziile arbitrare luate de curțile de apel. De asemenea, CSJ va examina ca primă și ultimă instanță contestațiile împotriva hotărârilor CSM, ale Consiliului Superior al Procurorilor și ale Comisiei Electorale Centrale. CSJ va examina cauzele, de regulă, în complete din 3 judecători. Cauzele complexe vor putea fi examinate de 5 și 9 judecători, însă decizia în acest sens este în totalitate discreția judecătorilor CSJ cărora le-a fost distribuită cauza. Potrivit proiectului, modificarea legislației procedurale ar urma să intre în vigoare la 1 martie 2023.

În esență, reformarea CSJ este începutul „vettingului” judecătorilor și procurorilor anunțat de autorități. Spre deosebire de judecătorii care candidează pentru CSM, judecătorii CSJ care nu vor promova evaluarea vor fi demiși, cu interdicția de 10 ani de a lucra în sistemul de drept. „Vettingul” deplin este totuși programat să înceapă în vara lui 2023. Potrivit Ministerului Justiției, acesta va fi efectuat de o Comisie de vetting compusă din 12 membri (6 naționali și 6 străini), care va evalua candidații în complete de 3 membri. Deocamdată nu este clar dacă în cadrul acestui exercițiu vor fi evaluați toți judecătorii și procurorii rămași sau doar cei care dețin cele mai importante funcții. Este însă cert că un exercițiu de 6-7 ani, similar Albaniei, nu va susținut cu același entuziasm de către Uniunea Europeană.

Atât în Albania, cât și în Ucraina, unde vettingul a fost efectuat (cu impact diferit, ce-i drept), salariul judecătorilor și procurorilor a fost mărit considerabil. Ministerul Justiției de asemenea a anunțat o posibilă creștere de salarii, ce a stârnit un val de critici pe rețelele sociale. Potrivit Raportului CEPEJ din 2020, în 2018 Moldova era țara care plătea cel mai prost judecătorii săi. În 2020, un judecător începător din Ucraina primea un salariu lunar brut de EUR 2,500, iar în Albania – de EUR 1,750. În 2022, un judecător începător din Republica Moldova are un salariu brut de circa EUR 1,050. O mărire a salariilor judecătorilor și procurorilor nu va fi o măsură populară, însă este necesară pentru a asigura (de rând cu alte măsuri) că judecătorii și procurorii onești pot avea un trai confortabil fără a se corupe.

În opinia mea, întrebarea nu este dacă, ci cât de mult urmează să crească salariile și pentru cine? O majorarea de cel puțin 75% îmi pare mai mult decât judicioasă, având în vedere inflația de aproape 35% din anul 2022 și decalajul dintre salariile judecătorilor din Albania, Ucraina și Moldova, însă doar pentru judecătorii și procurorii care au promovat evaluarea externă.

Pe lângă beneficii, reforma CSJ este însoțită de multe riscuri. Pe de o parte, succesul acestei reforme nu este garantat. El depinde de viteza și calitatea cu care va derula evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la CSJ, dar și de modul în care noua componență a CSJ va interpreta noua legislației, în special în ceea ce privește competența sa. Un alt risc ține de un eventual blocaj la CSJ dacă în ianuarie 2023 un număr mare de judecători CSJ decid să demisioneze, îngreunând examinarea dosarelor care nu suferă amânare. Cel mai mare risc, însă, ține de repetarea unor asemenea reforme după fiecare ciclu electoral, ceea ce ar știrbi considerabil din independența CSJ. Reforma anunțată este justificată prin trei argumente principale: modificările constituționale din 1 aprilie 2022 care au exclus cerința ca judecătorii CSJ să fie judecători de carieră, situația critică din justiție și reputația componenței actuale a CSJ. Comisia de la Veneția va trebui să decidă dacă argumentele autorităților sunt suficiente pentru schimbarea componenței CSJ.     

Potrivit proiectului, toți judecătorii și conducerea CSJ ar urma să fie numită până la 1 iulie 2023.