![[RO ]complet](https://crjm.org/wp-content/uploads/2021/09/RO-complet.svg)
Mulți se întreabă și ne întreabă – ce se întâmplă în justiție? Mai exact, ce-s cu demisiile aproape a tuturor judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Care sunt consecințele acestui proces? Cum rămâne cu dosarele mari și mici pe rolul CSJ, dar și cu Măria Sa justițiabilul – de care se pare că toți și-au adus aminte abia acum. În timp ce toate aceste preocupări rămân valabile, ele au fost discutate parțial prin alte intervenții din presă și mediul profesioniștilor.
Un aspect mai puțin discutat rămâne, însă – ce pot face autoritățile pentru a ieși din această criză ÎNVINGĂTORI, și nu învinși în fața sistemului?
CE S-A ÎNTÂMPLAT?
În februarie 2023, din totalul de 25 de judecători ai CSJ, 20 și-au anunțat demisia. Aceștia nu au oferit explicații, însă „triggerul” ar putea fi un proiect de lege propus de autorități care prevede verificarea integrității judecătorilor CSJ. Demisia judecătorilor acum provoacă blocarea activității CSJ, dar și examinarea unor dosare de rezonanță, precum dosarele penale ale fostului președinte Igor Dodon.
Decizia judecătorilor CSJ de a demisiona în ajunul verificării minuțioase a averilor și integrității lor nu este deloc surprinzătoare. Proiectul noii legi cu privire la CSJ, care a primit undă verde de la Comisia de la Veneția, nu prevede prea multe beneficii pentru „supraviețuitorii” acestei evaluări. Un exercițiu simplu în care punem pe foaie avantajele și dezavantajele plecării nu ne prea lasă loc de interpretare, mai ales având în vedere că niciunul din cei trei judecători ai CSJ nu au promovat
pre-vettingul pentru a deveni membri ai CSM. Cei care pleacă acum au o ofertă pe care o persoană cu experiență în justiția moldovenească, practic, nu o poate refuza.
Balanța pare să încline clar în favoarea plecării, dacă e să o apreciem strict în baza interesului individual al judecătorilor vizați. De fapt, nici nu știu dacă le putem cere judecătorilor plecați să se gândească la interesul public, care ar presupune ca judecătorii să asigure o tranziție cât mai puțin tulburată sau să ofere un plan de reducere a impactului asupra dosarelor pendinte și justițiabililor, care rămân în aer din cauza plecării. După ce am asistat la fenomene precum laundromatul rusesc, frauda bancară, anularea alegerilor locale sau atacurile raider – toate măsluite prin ordonanțe, hotărâri și sentințe „perfect legale”, inclusiv ale CSJ, speranța că acum se va naște „o înaltă responsabilitate morală a judecătorilor” după cum e descrisă și comentată în codul de etică al breslei, e mai degrabă o speranță iluzorie (e. wishful thinking).
Ce putem face noi acum, în schimb, este să cerem autorităților să nu renunțe nici cu un centimetru și să meargă înainte cu măsurile de reformă anunțate. Rezultatele pre-vetting-ului în care doar 5 din 28 de judecători au promovat evaluarea vorbesc despre cât de gravă este situația și cât de important este să continuăm acest efort de curățare. Chiar dacă va crea anumite blocaje pe termen scurt, chiar și blocarea dosarelor pentru o perioada de 6 sau 9 luni, resetarea sistemului acum e singura oportunitate pe care ne-o putem permite.
Negocierile cu actualii judecători și orice concesii, fie ele și mici, vor slăbi mult din elanul deja luat în lupta împotriva curățării sistemului. Actuala guvernare a obținut încrederea și votul cetățenilor anume pe fundalul platformei de luptă împotriva corupției și a reformei justiției. O eventuală șovăială va fi taxată dur, inclusiv de către alegători la următoarele alegeri.
CÂT DE IMPORTANTĂ ESTE ACTIVITATEA JUDECĂTORILOR CURȚII SUPREME?CSJ este cea mai importantă instanță judecătorească. Este instanța care dă „verdictul” final în dosare civile și penale, poate judeca persoane cu funcții înalte în stat, precum actuali sau foști președinți de țară sau redeschide procese de judecată după ce acestea au fost soluționate irevocabil.
Formal, la CSJ există 33 de posturi de judecător (de facto, 25, restul funcțiilor fiind vacante), fiecare judecător are câte 3 asistenți, plus un aparat administrativ format din alte peste 150 de persoane. Personalul CSJ este de trei ori mai mare decât personalului Ministerului Justiției. Reforma CSJ presupune, pe lângă verificarea minuțioasă a integrității și averii, reducerea numărului de judecători până la 20, dar și a personalului care îi asistă.
|
CUM POT IEȘI REPREZENTANȚII AUTORITĂȚILOR DIN ACEASTĂ CRIZĂ ÎNVINGĂTORI, NU ÎNVINȘI?
Orice criză naște în primul rând oportunități. Plecarea benevolă a judecătorilor CSJ ușurează evaluarea extraordinară programată și crearea noii CSJ. Acum aceste eforturi pot fi canalizate inclusiv pentru a identifica 20 de judecători onești și profesioniști, din sistem sau dinafara acestuia, dar și pentru a încuraja judecătorii onești din sistem să se mobilizeze pentru a asigura cvorum la Adunarea Generală a judecătorilor, programată pentru 17 martie 2023, și crearea noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) (mandatul actualului CSM a expirat demult). În paralel, propunem șase măsuri pe care le pot întreprinde autoritățile în următoarea perioadă. Ele sunt valabile nu doar pentru a combate efectul demisiilor judecătorilor CSJ, dar și pentru resetarea întregului sistem de justiție.
1) Continuarea verificărilor minuțioase a averilor, profesionalismului, trecutului și prezentului prin utilizarea mecanismului similar celui instituit de Comisia pre-Vetting. Mecanismul actual trebuie să sufere modificări, însă doar pentru a aduce mai multă eficiență și randament în activitatea Comisiilor de evaluare, nu pentru a slăbi din criteriile evaluate până la un nivel care ar permite „promovarea” evaluării de către persoane compromise.
2) Grăbirea reformei CSJ – este puțin probabil că judecătorii actuali ai CSJ se vor răzgândi, iar din mijlocul lunii aprilie activitatea CSJ va fi practic blocată. Este necesară o soluție urgentă și radicală. Pe de o parte, procesul de recrutarea a noilor judecători trebuie accelerat. Pentru aceasta, trebuie votat rapid pachetul de legi de reformare a CSJ (care, potrivit agendei Ministerului Justiției, urmează a fi aprobat în martie 2023), pachet care încă este la Ministerul Justiției. De asemenea, ca o soluție temporară, ar putea fi aduși la CSJ judecători temporari din instanțele inferioare, care să examineze cauzele ce nu suferă amânare până la numirea noilor judecători ai CSJ.
3) Comunicarea publică eficientă despre procesul de reformă – interviurile și audierile Comisiilor de Evaluare extraordinară merită să fie arătate în prime-time, cel puțin la televiziunea națională. Un consens național pentru curățarea sistemului poate fi obținut rapid atunci când oamenii de rând vor asculta justificările cu privire la patente de întreprinzători în loc de impozite plătite, caiete în loc de aparate contabile, rude bogate și mărinimoase care muncesc peste hotare pentru ca mulți din judecătorii actuali să-și poată permite stilul de viață curent. Este de asemenea necesară comunicarea sinceră cu judecătorii și procurorii, care, din câte se pare, se informează mai mult din canelele dubioase de pe Telegram, decât din sursele oficiale.
4) Promisiunea unei remunerări adecvate pentru cei care au promovat evaluarea – Salarii mari de cel puțin 4 000 EUR (cel puțin asta sugerează datele CEPEJ) pentru cei care vor merge la Curtea Supremă de Justiție după promovarea vettingului. O măsură nepopulară pe termen scurt, însă absolut necesară pentru a atrage profesioniști buni, chiar și din rândul judecătorilor din prima instanță, inclusiv cei care deja au trecut pre-vetting-ul. Aceasta ar aplana și turbulențele din sistemul judecătoresc, care îndeamnă judecătorii la sabotarea reformei. Suntem prea săraci să ne putem permite o justiție ieftină.
5) O nouă conducere la INJ, majorarea numărului de audienți și regândirea metodelor de studiu în baza căreia vor fi instruiți viitorii judecători și procurori – demisiile în sistem cel mai probabil vor continua, în special în rândul judecătorilor curților de apel. Este evident că numărul persoanelor care studiază la INJ trebuie dublat, însă nu cu orice cost. Trebuie introdus un sistem prin care candidații care nu au pregătirea universitară necesară pentru a fi judecători și procurori buni să nu poate fi admiși la INJ (în prezent, sunt luați primii de pe listă, chiar dacă calitatea acestora este contestabilă). Este necesar să fie elaborat un plan de recrutare și instruire a noilor cadre din sistemul judecătoresc. Acest lucru nu poate fi făcut fără o nouă conducere la INJ (funcția de director INJ este vacantă de mai bine de un an) care trebuie să revadă sistemul actual de instruire bazat pe simulări în schimbul unei instruiri de formare practică. Studenții INJ, trecuți și ei prin filtre de integritate ar urma să facă mai multă practică nu doar în instanțele judecătorești, dar în fiecare profesie juridică, inclusiv avocatură, notariat, procuratură și sistemul penitenciar.
6) Reorganizarea până la capăt a hărții judiciare, digitalizarea justiției și crearea unor condiții adecvate de muncă pentru cei care activează în sistemul judecătoresc. Implementarea reformei care prevede reducerea numărului de instanțe, construcția a unor noi sedii moderne, digitalizarea procedurilor judiciare și restructurarea procuraturilor și centrelor de detenție, va putea conferi o nouă imagine, proaspătă, resetată, a întregului sistem de justiție. Judecătorii onești din sistem, pe lângă salarii, merită condiții adecvate de muncă, mediu adecvat pentru dezvoltare profesională, iar justițiabilii – instanțe judecătorești cu infrastructură și condiții moderne, precum și distribuire aleatorie veritabilă a dosarelor.
