Centrul de Resurse Juridice din Moldova a publicat „Starea Justiției: Reforma la proba rezultatelor”, un document ce sintetizează dezbaterile și recomandările forumului anual Reformarea Justiției și Combaterea Corupției, ediția 2026. Publicația evidențiază progresele în evaluarea integrității și consolidarea instituțiilor, dar și dificultățile care continuă să afecteze funcționarea justiției: deficitul de personal, durata procedurilor și blocajele de implementare.

Sinteza reunește date statistice, principalele constatări și recomandări din cadrul Forumului, completate de observațiile analitice ale CRJM. Cea de-a VIII-a ediție a evenimentului, desfășurată la Chișinău pe 16 septembrie 2026, a adunat peste 200 de profesioniști din justiție, decidenți, reprezentanți ai societății civile și parteneri de dezvoltare.

În centrul publicației se află o întrebare: în ce măsură schimbările legislative și instituționale îmbunătățesc experiența oamenilor care au nevoie de justiție? Accesul efectiv la instanțe, soluționarea cauzelor în termene rezonabile și protecția drepturilor sunt reperele prin care trebuie evaluate rezultatele reformei.

„În pofida supărărilor, complicațiilor și reținerilor, cred că putem afirma că vedem primele rezultate a eforturilor noastre comune. […] Vreau să avem încredere în eforturile noastre și în capacitatea de a ajunge la obiectivul nostru final, care este un stat de drept”, a subliniat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul evenimentului.

Progrese instituționale și presiuni asupra funcționării sistemului

Bilanțul Strategiei pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022–2025, prezentat în sinteză și discutat în cadrul forumului, arată că 110 dintre cele 156 de acțiuni monitorizate, aproximativ 71%, au fost realizate. Printre evoluțiile evidențiate se numără reconstituirea Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor, avansarea evaluării externe și completarea treptată a componenței Curții Supreme de Justiție.

Totodată, deficitul de personal continuă să genereze presiuni asupra volumului de muncă și duratei examinării cauzelor. În documentul de sinteză se evidențiază inclusiv un blocaj între pregătirea profesioniștilor și accesul lor în sistem: datele prezentate indică 137 de funcții vacante în procuratură, în timp ce 76 de absolvenți ai Institutului Național al Justiției așteaptă posibilitatea de a participa la concursuri.

Sinteza recomandă un calendar previzibil și coordonat al absolvirii, evaluării, concursurilor și numirilor, precum și consolidarea personalului de suport. Îmbunătățirea condițiilor de muncă, mentoratul și prevenirea epuizării profesionale sunt propuse ca măsuri pentru atragerea și păstrarea specialiștilor în sistem.

„Cetățeanul simplu nu vede acest sistem separat, el vede justiția ca un întreg. De asta, vrem să adunăm diferiți actori împreună, să discutăm despre provocări și miza este să găsim soluții. De fiecare dată, găsim soluții, care, între timp, devin lege”, a remarcat președintele CRJM, Ilie Chirtoacă.

Integritate durabilă și rezultate în combaterea corupției

O prioritate transversală este menținerea standardelor de integritate după încheierea evaluării externe. În cadrul forumului s-a subliniat repetat necesitatea consolidării mecanismelor permanente de selecție, evaluare, promovare și responsabilizare. Funcționarea acestora trebuie să asigure continuitatea rezultatelor obținute prin vetting.

În combaterea corupției, accentul este pus pe capacitatea instituțiilor de a investiga cauze complexe, de a urmări traseul banilor și de a recupera bunurile provenite din infracțiuni. Sinteza evidențiază importanța investigațiilor financiare paralele, a specializării procurorilor și judecătorilor și a cooperării interinstituționale și internaționale.

Protejarea independenței trebuie să privească întregul parcurs al unei cauze, de la detectarea faptelor și investigarea lor până la judecare și recuperarea bunurilor, inclusiv atunci când sunt vizate persoane cu putere politică sau instituțională.

Ediția din 2026 a Forumului Reformarea Justiției și Combaterea Corupției a găzduit o sesiune specială cu Raluca Moroșanu, judecătoare în cadrul Curții de Apel București. Magistrata s-a remarcat anterior prin pozițiile sale publice ferme în apărarea independenței justiției, denunțând presiunile asupra magistraților, intimidările disciplinare și practicile abuzive din interiorul sistemului judiciar românesc.

Discuția a abordat subiecte ce țin de curajul individual al judecătorilor, nereguli administrative și lecțiile din experiența României pentru Republica Moldova și poate fi urmărită integral pe acest link.

Tehnologie și comunicare în serviciul cetățeanului

În sumarul discuțiilor din cadrul Forumului Reformarea Justiției și Combaterea Corupției se examinează și posibilitățile de utilizare a inteligenței artificiale pentru reducerea timpului alocat sarcinilor tehnice și repetitive. Recomandările vizează introducerea graduală a unor instrumente sigure, protecția informațiilor confidențiale, verificarea rezultatelor generate și păstrarea responsabilității decizionale la judecători și procurori.

Comunicarea este abordată ca parte a responsabilității instituțiilor. Sinteza recomandă explicarea accesibilă a deciziilor și procedurilor, pregătirea persoanelor responsabile de comunicare și informarea promptă în subiectele de interes public. Publicarea documentelor și transmiterea ședințelor trebuie însoțite de contextul necesar pentru ca oamenii să înțeleagă ce s-a decis, ce înseamnă măsura respectivă și ce urmează.

Prin această publicație, CRJM își propune să ofere anual o evaluare clară și accesibilă a stării justiției, care să permită urmărirea progreselor, stagnărilor și regreselor și identificarea domeniilor în care intervenția este prioritară. În contextul aderării la Uniunea Europeană, sinteza pune accent pe capacitatea instituțiilor de a transforma reformele în rezultate durabile pentru cetățeni.

Forumul Reformarea Justiției și Combaterea Corupției, ediția 2026, a fost organizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în colaborare cu Ministerul Justiției și cu susținerea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica, Fundației Soros Moldova și New Democracy. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reprezintă în mod necesar poziția partenerilor menționați