Un nou cadru legislativ pentru Curtea Constituțională: Recomandările Comisiei de la Veneția

Autoritățile naționale și-au propus să modernizeze legislația în baza căreia funcționează Curtea Constituțională (CC), pentru a ajusta cadrul legal la noile realități.

Felul în care funcționează CC este extrem de important pentru democrație, justiție și statul de drept, în general. Noua lege propune consolidarea și clarificarea statutului și funcționării Curții, prin unificarea legislației existente – Legea cu privire la Curtea Constituțională (nr. 317/1994) și Codul jurisdicției constituționale (Legea nr. 502/1995) – într-un singur act.

Obiectivul acestei reforme este clar: asigurarea unui cadru normativ modern, lipsit de ambiguități. În acest context, după lansarea consultărilor publice, la 6 noiembrie 2024, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a solicitat opinia Comisiei de la Veneția asupra proiectului. Opinia a fost publicată recent, pe 17 martie 2025, oferind un set de  recomandări, menite să aducă proiectul cât mai aproape de standardele internaționale în domeniul justiției constituționale. Mai jos, am enumerat cele mai relevante modificări și recomandări.

Controlul a priori al tratatelor internaționale – o noutate, dar necesită clarificări

Una dintre cele mai inovatoare prevederi ale proiectului este introducerea controlului a priori al constituționalității tratatelor internaționale, adică verificarea conformității cu Constituția înainte ca tratatul să fie ratificat de Parlament. Comisia sprijină această idee, dar recomandă ca sintagma „înainte de ratificare” să fie inclusă explicit în lege și corelată cu articolul 135 din Constituție, care prevede atribuțiile Curții Constituționale.

Totodată, este propusă o precizare importantă: un tratat declarat neconstituțional nu trebuie să poată fi ratificat, pentru a evita încălcarea obligațiilor internaționale sau declanșarea unor crize diplomatice. Anularea post-factum a unui tratat deja ratificat poate atrage răspunderea internațională a statului, subliniază Comisia.

Durata mandatului, selecția și jurământul judecătorilor: „poate“ sau „trebuie“ să întrunească anumite condiții?

Comisia reiterează poziția sa constantă privind preferința ca judecătorii CC să fie numiți pentru un mandat îndelungat, fără posibilitate de reînnoire, pentru a spori independența față de autoritățile de desemnare (CSM, Parlament, Guvern). În privința condițiilor de selecție a judecătorilor, Comisia recomandă înlocuirea expresiei „poate” cu „trebuie” pentru a transforma criteriile din opționale în obligatorii, consolidând astfel, rigoarea procesului de selecție. De asemenea, solicită clarificarea procedurii de depunere a jurământului, propunând ca aceasta să aibă loc în fața plenului Curții, într-un termen precis stabilit, pentru a preveni eventuale blocaje politice.

Incompatibilități – interdicțiile privind activitatea de partid

Un alt element al proiectului discutat este interdicția ca judecătorii Curții Constituționale să fie membri ai unui partid politic – nu doar să-și suspende activitatea politică. Comisia salută această prevedere, apreciind că se aliniază cerințelor stricte de imparțialitate și loialitate exclusivă față de Constituție. Pe plan procedural, Comisia subliniază nevoia de transparență în numirea judecătorilor prin reglementarea explicită a criteriilor și, preferabil, organizarea concursurilor publice. O astfel de măsură ar întări încrederea publică în Curte, fără a afecta suveranitatea autorităților competente în desemnare.

Stabilitate instituțională, disciplină și protecție jurisdicțională: claritate pentru viitor

Pentru a asigura continuitatea activității Curții, Comisia recomandă reglementarea detaliată a tuturor situațiilor de încetare a mandatului (demisie, deces, revocare etc.). În privința arestării judecătorilor prinși în flagrant, se propune ca Plenul Curții să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește încuviințarea arestării.

De asemenea, Comisia apreciază introducerea unor sancțiuni disciplinare graduale (avertisment, mustrare, revocare), dar solicită clarificarea pragului de vot necesar pentru fiecare măsură și includerea unor garanții procedurale clare.

Se sugerează revizuirea articolului 22 alin. (1) lit. b), prin înlocuirea sintagmei „încălcarea jurământului și a obligațiilor funcției” cu formularea mai specifică „săvârșirea unei abateri incompatibile cu exercitarea funcției de judecător”, pentru a asigura previzibilitate pentru judecătorii Curții.

Admisibilitatea sesizărilor și transparența activității

Comisia propune ca actele Curții să fie publicate imediat pe site-ul oficial. De asemenea, Curtea ar trebui să aibă o marjă de apreciere privind admisibilitatea sesizărilor, chiar dacă acestea vizează probleme deja soluționate, cu condiția unor circumstanțe noi. Comisia de la Veneția mai recomandă ca reglementările interne ale Curții să nu substituie prevederile legii, ci doar să detalieze aspecte procedurale expres prevăzute. În acest sens, articolul 30 alin. (4) din proiect ar trebui rescris pentru a evita eventualele lacune sau neînțelegeri privind accesul la jurisdicția constituțională.

Recomandări suplimentare ale Comisiei

Comisia mai recomandă, de asemenea, completarea legii cu o referire expresă a principiului constituționalității, menținerea termenului „asistent judiciar” în loc de „judecător asistent”, pentru claritate și coerență terminologică.

Concluzie: O reformă promițătoare, dar țineți cont de recomandări!

În ansamblu, Comisia de la Veneția a apreciat pozitiv proiectul de lege, considerându-l aliniat standardelor internaționale și principiilor constituționale. Totuși, pentru a garanta o reformă durabilă, autoritățile moldovenești sunt îndemnate să țină cont de recomandările Comisiei pentru lectura a doua.

Această reformă are potențialul nu doar de a consolida instituțional Curtea Constituțională, ci și de a întări credibilitatea și eficiența mecanismului de control constituțional în Republica Moldova, în conformitate cu angajamentele de integrare europeană care deja sunt parte a Constituției.