![[RO ]complet](https://crjm.org/wp-content/uploads/2021/09/RO-complet.svg)
Cu doi ani în urmă, la 20 noiembrie 2020, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în lectură finală crearea unei subcomisii pentru exercitarea controlului parlamentar asupra executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) și a hotărârilor Curții Constituționale. Aceasta trebuia să activeze distinct, fiind responsabilă de implementarea măsurilor și de elaborarea proiectelor de legi sau a politicilor necesare pentru executarea hotărârilor CtEDO și a Curții Constituționale.
Componența numerică și nominală a subcomisiei se aprobă de Comisia juridică, numiri și imunități cu votul majorității membrilor, însă, obligatoriu, funcția de preşedinte(ă) al subcomisiei îi revine opoziţiei parlamentare.
Atribuțiile și modul de desfășurare a activității subcomisiei trebuie stabilite printr-un regulament aprobat prin hotărârea Parlamentului. Din câte cunoaștem, nici după doi ani, la zi nu există o asemenea inițiativă legislativă.
Ce probleme identifică CtEDO cu referire la sistemul național?
La finele anului 2022, CtEDO a pronunțat 575 de hotărâri care vizează Republica Moldova, această cifră fiind mai mare decât numărul hotărârilor ce vizează, de exemplu, Germania sau Spania – state cu o populație mult mai numeroasă. Majoritatea dintre acestea sunt repetitive, adică se referă la violări constatate de CtEDO cu mulți ani în urmă. Acest fapt confirmă, implicit, că Moldova nu întreprinde suficiente măsuri pentru a executa hotărârile CtEDO. Și datele Consiliului Europei confirmă acest lucru. La finele lunii septembrie 2022, Republica Moldova avea neexecutate 130 de cauze, dintre care 53 cauze de referinţă (care presupun probleme structurale sau sistemice).
În ceea ce privește numărul cauzelor neexecutate pendinte, Moldova este în top zece țări din cele 46 de ţări membre ale Consiliului Europei, iar durata medie de implementare a cauzelor de referință de către Republica Moldova este de circa 9 ani.
Ca probleme și abateri sistemice, pot fi enumerate, inclusiv, arestările nemotivate, maltratarea și investigarea ineficientă a maltratării, detenția în condiții proaste sau violența domestică. Numărul mare de cereri primite și hotărâri pronunțate de CtEDO demonstrează, de asemenea, un nivel scăzut de încredere în sistemul juridic național și funcționalitatea precară a acestuia, precum și lipsa unor răspunsuri corespunzătoare din partea autorităților naționale.
Executarea hotărârilor CtEDO și a CC – problema Parlamentului?
Executarea hotărârilor CtEDO este sarcina primordială a Guvernului, prin intermediul Agentului Guvernamental. Totuși, acest proces complex și de durată, necesită o monitorizare constantă de către legislativ, după cum a fost recomandat prin Rezoluțiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) nr. 1823 din 2011 și 2178 din 2017. APCE a chemat parlamentele să-și focuseze eforturile pe supravegherea hotărârilor CtEDO și prin monitorizarea pașilor întreprinși de autorități și a măsurilor luate.
Cu alte cuvinte, Parlamentul are un rol esențial în executarea hotărârilor CtEDO. Practicile statelor membre ale Consiliului Europei au arătat că executarea hotărârilor CtEDO în ceea ce privește problemele sistemice a fost mai eficientă atunci când parlamentele au intervenit și au cooperat cu guvernele lor. Desigur, nu toate hotărârile CtEDO necesită o intervenție din partea Parlamentului. Însă problemele sistemice, așa cum sunt încadrate de CtEDO sau Comitetul de Miniștri, solicită măsuri legislative într-un context mult mai larg de reforme (administrative, instituționale și structurale). În alte situații, Parlamentul păstrează rolul primordial de execuție, atunci când o hotărâre denotă o problemă care decurge dintr-o legislație problematică sau incompatibilă cu CEDO.
Pe lângă Rezoluțiile APCE, acest mecanism parlamentar este inspirat și din experiența altor țări, cum ar fi Marea Britanie, Polonia sau Ucraina. De exemplu, în Polonia, Comisia pentru Justiție și Drepturile Omului din camera inferioară (Sejm) a parlamentului a avut o subcomisie pentru executarea hotărârilor CtEDO. Subcomisia a fost înființată în 2014 și pregătea proiectele de legi și/sau planuri de acțiuni privind executarea hotărârilor CtEDO. Aceasta raporta ambelor camere, atât Sejm-ului, cât și Senatului. Din 2014, Polonia a reușit să finalizeze procedura de executare pentru un total de 503 hotărâri pronunțate de CtEDO. Numărul de hotărâri poloneze care urmează să fie executate sub supravegherea Comitetului de Miniștri a scăzut semnificativ de la 523 la nivelul record de 95 la sfârșitul anului 2019.
În altă ordine de idei, potrivit art. 28 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, actele Curții sunt acte oficiale și executorii pentru toți. Ca urmare a hotărârii Curții Constituționale, cel mai frecvent se impune modificarea legislației. Hotărârile Curții Constituționale sunt destinate în primul rând legislatorului, dar și altor subiecți, care participă la procesul legislativ. Lipsa unei intervenții legislative a Parlamentului în vederea executării actelor instanței de jurisdicție constituțională echivalează cu neexercitarea competenței de bază a acestuia, și anume cea de legiferare, atribuită de Constituție. Situația nu este mai bună nici la nivelul executării hotărârilor Curții Constituționale. Parlamentul a rămas restant cu neexecutarea a 24 de hotărâri pronunțate de către Curte (dintre care 12 pronunțate în 2021).
De ce este necesară instituirea subcomisiei parlamentare ?
În primul rând, acest lucru derivă din recomandările Consiliului Europei, prin care parlamentele naționale trebuie să își fortifice potențialul de care dispun pentru a supraveghea punerea în aplicare a standardelor CEDO, inclusiv prin controlul executării hotărârilor CtEDO.
Subcomisa parlamentară va fi acea verigă ce ar impulsiona eforturile de executare a hotărârilor CtEDO și de control al executării hotărârilor Curții Constituționale, prin următoarele activități:
· va analiza măsurile cu caracter general propuse de către Agentul guvernamental, și, după caz, va recomanda acestuia alte măsuri cu caracter general și va verifica implementarea măsurilor cu caracter general și individual ;
· va coopera intrinsec cu Avocatul Poporului, Consiliul pentru egalitate și organizațiile societății civile privind existența și transmiterea de informații alternative necesare procesului de executare a măsurilor cu caracter general ;
· va organiza audieri cu privire la executarea hotărârilor CtEDO și ale Curții Constituționale, a raportului anual al Guvernului cu privire la executarea hotărârilor și a deciziilor CtEDO și va prezenta în plenul Parlamentului propriul raport cu privire la executarea acestora. La audieri ar putea fi invitați inclusiv reprezentanții sistemului judecătoresc și ai procuraturii, Avocatul Poporului, reprezentanții societății civile cu experiență în domeniu etc;
· va putea verifica dacă autoritățile publice s-au conformat în mod corespunzător hotărârilor Curții Constituționale, și, dacă va considera oportun, va organiza audieri cu privire la executarea unei sau mai multor hotărâri ale Curții Constituționale și va elabora proiecte de legi necesare pentru executarea acestora;
· ar putea da recomandări și eventuale soluții privind problemele întâmpinate în procesul de supraveghere a executării hotărârilor. Cu toate acestea, recomandările nu se vor referi la soluțiile judecătorilor și procurorilor în cauzele concrete pendinte.
În loc de concluzii :
Hotărârile CtEDO, dar și ale Curții Constituționale, sunt în mod justificat recunoscute aducând dreptate victimelor încălcărilor drepturilor omului. Chiar și așa, aceste hotărâri sunt doar un prim pas către protecția acestor drepturi. Din păcate, implementarea acestora durează în timp. Acest lucru poate conduce la repetarea încălcarilor identificate.
Practica demonstrează că angajamentul sporit și o colaborare strânsă între autorități pot conduce către un progres semnificativ în implementarea eficientă a acestora.
Sper, astfel, să creștem gradul de conștientizare a acestor probleme și să motivăm Parlamentul să adopte un rol proactiv și să instituie (cel puțin, dar cât mai curând posibil) subcomisia de specialitate.
Surse foto: parlament.md; brugesgroup.com; trm.md
