Evaluarea externă: Care au fost dubiile de integritate față de judecătorii Curții de Apel Centru?

În februarie 2025, Comisia de Evaluare a Judecătorilor (Comisia) a organizat audieri pentru candidații la funcția de membru în colegiile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a demarat procedura de evaluare a judecătorilor Curții de Apel Centru. În total, 17 din cei 18 judecători ai curții au fost audiați. Mai jos, găsiți o radiografie a principalelor dubii de integritate abordate în cadrul audierilor.

În ședința de audiere parțial închisă a judecătoarei Olga Cojocaru, Comisia a întrebat despre modul de dobândire și tranzacțiile efectuate a unor bunuri mobile de către fiul judecătoarei, în perioada 2019-2023. De asemenea, au fost abordate posibile încălcări ale regimului de declarare a averii, pentru anii 2019, 2022 și 2023. Un alt aspect al integrității etice a fost implicarea judecătoarei în două hotărâri: Prodius și alții și Hohlov și alții, care au condus la constatarea încălcării Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Cauzele se referă la neexecutarea în termene rezonabile a hotărârilor judecătorești și repararea insuficientă a prejudiciului moral. Ulterior, a avut loc o audiere suplimentară, parțial închisă, în care Cojocaru și fiul acesteia, au clarificat aspecte legate de contribuțiile financiare la tranzacțiile cu bunurile mobile.

În ședința de audiere parțial închisă a judecătorului Ion Bulhac, Comisia a întrebat privind potențiala avere nejustificată pentru anii 2015, 2017, 2020 și 2023, un împrumut suspicios al fiicei judecătorului, dar și discrepanța dintre prețul stabilit în contract și valoarea de piață în procesul de achiziție a unui automobil. Judecătorul a precizat că obișnuia să retragă banii în numerar pentru acumularea de rezerve financiare, justificând eventualele incertitudini privind fluxul cheltuielilor. De asemenea, Comisia a menționat despre implicarea judecătorului în două hotărâri: V.I. și Trocin, care se referă  la încălcarea articolului 3 din CEDO și la lipsa eforturilor reale de investigare a cauzelor. 

Denis Băbălău a fost întrebat despre modalitatea în care tatăl acestuia a achiziționat două automobile Skoda Superb, fabricate în 2014 și 2020, despre plățile de leasing efectuate pentru cel mai recent vehicul cumpărat, dar și despre dreptul de uz asupra acestor automobile. Totodată, Comisia a formulat întrebări despre cheltuielile din anul 2021, care au depășit veniturile judecătorului cu 29 000 MDL.

Silvia Cecan a fost întrebată despre o posibilă discrepanță între venituri și cheltuieli, estimată la aproximativ 690 000 MDL, pentru perioada 2016-2022, precum și despre suspiciunile legate de nerespectarea regimului declarării averilor și a intereselor personale. În cadrul audierii, au fost analizate și aspecte legate de nedeclararea dreptului de folosință asupra mai multor vehicule și conturi bancare ale unei firme comerciale înființate de fostul soț, a dreptului de abitație, a donațiilor primite și a unui împrumut. De asemenea, au fost discutate cheltuielile legate de studiile fiicei sale în străinătate.

Alexandru Spoială a fost solicitat să clarifice un posibil conflict de interese legat de calitatea sa de membru al comisiei de admitere la Institutul Național al Justiției. Alte aspecte, inclusiv posibile încălcări ale CEDO, au fost discutate într-o sesiune închisă.

Ala Malîi a fost rugată să clarifice suspiciunile privind o posibilă avere inexplicabilă pentru anii 2012-2016 și 2023, inclusiv sursa fondurilor pentru achiziția unei case și a mai multor automobile, privind economiile în numerar și nedeclararea acestora. Comisia a abordat și un potențial conflict de interese cu administratoarea de insolvabilitate Irina Silvestru, menționată în investigații jurnalistice privind deposedări ilegale de imobile, în contextul a șapte cauze rezultate din proceduri de insolvabilitate în care aceasta a fost administratoare. Judecătoarea a mai fost întrebată despre implicarea sa într-o cauză de constatare a încălcării articolului 10 din CEDO, despre un articol ce dezvăluia legături financiare între o companie din Moldova și una din Rusia, având conexiuni directe cu fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

Comisia i-a solicitat judecătoarei Marina Anton clarificări privind posibile conflicte de interese cu familia avocatei Svetlana Prodan, în contextul unor tururi turistice de informare, și cu procurorul Roman Starnei, care a avut cauze la Curtea de Apel și fusese anterior implicat într-un proces penal împreună cu judecătoarea. De asemenea, a fost întrebată despre o conversație telefonică cu o judecătoare din cadrul primei instanțe privind o cauză în care soțul acesteia era parte, urmată de o decizie favorabilă celui din urmă. Totodată, Comisia a analizat implicarea sa în trei cauze ce au condus la încălcări ale CEDO.

Oxana Robu a fost întrebată despre sursele fondurilor pentru construcția unei case în curtea părinților, utilizarea mai multor automobile ale fostului soț și despre activitatea și veniturile acestuia. Comisia a examinat și posibile neconcordanțe în declarațiile sale de avere pentru perioadele 2012-2014 și 2016-2017. În plus, într-o sesiune închisă, a fost audiată în legătură cu implicarea sa în cauza Cosovan.

Victoria Sîrbu a fost întrebată despre cauza Bîzdîga, unde a fost constatată încălcarea articolului 8 din CEDO. Cauza viza restricționarea dreptului unui tată de a-și vizita fiul și implica speculații referitoare la violența domestică.

Marcel Juganari a fost întrebat despre un potențial conflict de interese în legătură cu trei cauze pe care le-a judecat, în care cumnatul său a fost parte, relația de rudenie fiind stabilită în cadrul ultimei cauze.

Igor Chiroșca a fost întrebat despre două posibile conflicte de interese referitoare la doi avocați care au reprezentat cauze în fața sa, în calitate de judecător la Judecătoria Strășeni și la Curtea de Apel Chișinău, în timp ce, simultan, îi reprezentau interesele în alte proceduri.

Audierea parțial închisă a Ruxandei Pulbere s-a concentrat pe analiza fluxurilor financiare din anii 2012-2015 și 2017. Comisia a identificat mai multe omisiuni de declarare a averii, precum o donație de 760 000 MDL, o cesiune de creanță de  2 milioane MDL, un cadou în valoare de aproximativ 158 000 MDL (sub forma unui voucher turistic), o donație de 90 000 MDL din partea părinților în anul 2022, dar și omisiunea de declarare a calității de fondatoare a unui SRL din Federația Rusă. De asemenea, Comisia a examinat achiziționarea unui automobil la un preț subevaluat de către părinții judecătoarei pentru fiica acesteia. Totodată, judecătoarea a fost întrebată despre achiziția unui automobil, în anul 2019, de model Porsche Cayenne mai nou, având în vedere că, în aceeași zi, Pulbere a vândut un model mai vechi al aceleiași mărci pentru exact aceeași sumă.

Dorin Dulghieru a fost audiat în ședință parțial închisă și a fost întrebat despre utilizarea a șase automobile, achiziționate prin contracte de leasing în care figura mama judecătorului în calitate de fidejusor. Dulghieru a mai fost întrebat despre capacitatea financiară a părinților acestuia, dacă, efectiv, erau în posibilitatea de acoperire a cheltuielilor ratelor acestor contracte. Valoarea automobilelor a fost estimată între 11 000 și 37 000 EUR. Comisia a avut întrebări asupra diferențelor dintre veniturile înregistrate și cheltuieli, care au fost estimate la aproximativ 2 milioane MDL pe parcursul perioadei evaluate (10 ani), dar și despre contractele de împrumut, rambursarea lor și donațiile primite din partea rudelor apropiate.

Ana Panov a fost audiată în ședință parțial închisă și întrebată despre averea inexplicabilă acumulată pe parcursul a doi ani din perioada verificată. În cadrul ședinței, judecătoarea a solicitat corectări privind calculele cheltuielilor pentru anul 2015, precizând că economiile formate pentru acel an erau de 25 000 EUR. De asemenea, Panov a clarificat unele aspecte despre veniturile financiare și activitatea soțului ei. Comisia a avut întrebări și asupra implicării judecătoarei în unele hotărâri, inclusiv ce se referă la neexecutarea într-un termen rezonabil a hotărârilor judecătorești.

Angela Bostan a fost întrebată despre discrepanțele între venituri și cheltuieli pentru anii 2016, 2018 și 2020. Judecătoarea a explicat că aceste discrepanțe nu ar fi fost atestate de Comisie, dacă în cifra de venituri se încadra și pensia de întreținere a copilului minor. Comisia a mai abordat subiectul dreptului de abitație asupra unui apartament, a cărui proprietar, de fapt, era mama judecătoarei. Bostan a fost întrebată despre implicarea sa în cauza Prodius și alții. Ulterior, Comisia a mai organizat o audiere suplimentară, în care au fost clarificate unele aspecte ce țin de pensia de întreținere a fiului acesteia.

Grigore Dașchevici a fost întrebat despre acumularea averii în perioadele 2012-2014, 2016-2019 și 2023, deținerea de facto a unui apartament și dreptul de folosință a două automobile care aparțineau fratelui său, precum și declarațiile privind economiile în numerar. De asemenea, Comisia a examinat donațiile primite de subiect și de soția sa, dar și despre achiziționarea unei clădiri comerciale, ca spațiu de desfășurare a activității soției sale. Au mai fost examinate și aspecte legate de un posibil conflict de interese, care nu a fost declarat, dar și despre implicarea judecătorului în trei cauze judecate la CtEDO (Svernei, Gîrbu și alții și Luca).

Angela Braga a fost întrebată despre diferența veniturilor și cheltuielilor care constituie un sold negativ de 249 000 MDL, pe parcursul perioadei de evaluare. Comisia a mai formulat întrebări despre achiziționarea la preț redus a unui automobil în anul 2021. Judecătoarea a mai fost întrebată despre omisiunea de a declara, în anul 2016, salariul soțului, salariul propriu pentru anul 2020, dar și a unui împrumut a soțului de la o companie de creditare.

Diana Ioniță a fost întrebată despre discrepanțe financiare din perioada 2015-2022, inclusiv sursele fondurilor pentru achiziția unui apartament în 2015 și soldurile negative de 113 000 MDL în 2018 și 13 000 MDL în 2022. De asemenea, au fost adresate întrebări despre o posibilă neachitare a impozitelor, în special, în legătură cu vânzarea unui spațiu nelocativ în 2021 și lipsa achitării impozitului pe potențiala creștere de capital până în aprilie 2022. Comisia a examinat și activitatea sa în cadrul Organizației Internaționale pentru Migrație din Moldova (OIM) în perioada 2012-2020, solicitând explicații privind neachitarea impozitului pe venit în acea perioadă, precum și sursele de finanțare și costurile aferente studiilor fiicei sale în străinătate.

Audierile și răspunsurile judecătorilor pot fi vizualizate pe pagina web a Comisiei de Evaluare a Judecătorilor.