Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat peste 400 de hotărâri judecătorești, care se referă la cauze de corupție. Autorii cercetării au constatat că mai mult de 90% din dosarele analizate vizează „corupția mică”, iar polițiștii se află în topul subiecților investigați pentru infracțiuni de corupție. Acestea și alte constatări au fost prezentate în cadrul unui eveniment public la care au participat judecători, procurori, avocați, dar și reprezentanți ai autorităților publice.

Justiție în cauzele de corupție se face într-un termen mediu de 3,5 ani – cea mai rapidă cauză fiind judecată în 138 de zile, iar cel mai lung proces judiciar într-o cauză de corupție a durat 4610 zile (12,6 ani). Deși durata medie poate fi considerată acceptabilă, există preocupări serioase în cazul în care faptele de corupție săvârșite sunt sancționate prea târziu, iar făptuitorii nu mai ajung să-și ispășească pedepsele din cauza expirării termenului de prescripție sau din alte motive, inclusiv naturale (decesul persoanei).

Chiar dacă pedeapsa cu închisoarea este cea mai frecventă sancțiune aplicată de judecători, opt din zece persoane condamnate nu petrec nicio zi în penitenciar. Doar 18% din condamnați petrec, în medie, 2,3 ani în pușcărie după ce au comis acte de corupție. În același timp, două din zece persoane găsite vinovate iau doar amenzi.

Printre cei mai vizați în cauzele de corupție se numără polițiștii, persoanele fizice, aleșii locali, avocații, contabilii și inspectorii vamali. Autorii remarcă faptul că ar putea fi și alte categorii de persoane care comit fapte de corupție, însă care nu ajung să fie examinate în instanțele de judecată, fiind încheiate acorduri de recunoaștere a vinovăției

„Cu siguranță putem vorbi și despre cazuri de corupție care nu sunt descoperite, dar și despre dosare care nu ajung pe masa judecătorilor pentru că subiecții infracțiunilor, de obicei, cei reținuți în flagrant delict, își recunosc vina în schimbul unei pedepse mai blânde”, a declarat Ilie Chirtoacă, consilier juridic în cadrul CRJM, liderul echipei de cercetare.

Studiul elaborat de CRJM vine și cu o serie de recomandări, cea mai importantă fiind alocarea resurselor suficiente pentru lupta cu corupția mare, specializarea și limitarea competențelor Procuraturii Anticorupție la investigarea cauzelor mari de corupție.

„Nivelul endemic al corupției din Republica Moldova nu poate fi redus considerabil fără a face o prioritate din combaterea corupției la nivel înalt”, a punctat președintele CRJM, Vladislav Gribincea, care este și unul din autorii cercetării.

Directorul INL Moldova și reprezentantul Ambasadei SUA, Brett Rose, a subliniat colaborarea de durată cu CRJM, menționând faptul că acest studiu reprezintă o parte componentă a eforturilor comune de reformare a justiției și de combatere a corupției în Republica Moldova.

„Studiul reprezintă o bună oportunitate de a promova lupta anticorupție, inclusiv prin intermediul evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor. În acest sens, mă bucur să constat interesul ministrului Justiției pentru acest studiu și, în general, pentru eforturile de combatere a corupției în Moldova”, a declarat Brett Rose, directorul INL Moldova.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a declarat că eforturile autorităților naționale se concentrează, la nivel legislativ și executiv, pe combaterea corupției mari, care este problema principală a Republicii Moldova.

„Este o problemă că peste 90% din cauzele de corupție care ajung în judecată țin de mica corupție. Acest studiu este un argument în plus ca instituțiile statului să depună mai multe eforturi pentru a depista și pentru a sancționa faptele mari de corupție”, a declarat Litvinenco.

Studiul „Judecarea și sancțiunile aplicate în cauzele de corupție – cât de uniformă este practica judecătorească?” are la bază 416 hotărâri emise de Curtea Supremă de Justiție în privința a 553 de persoane în perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2020.

La această etapă, proiectul cercetării este propus spre consultare comunității de profesioniști din sectorul justiției. Comentariile, reviziile și sugestiile pot fi expediate până pe 31 ianuarie 2022 pe adresa electronică ilie.chirtoaca@crjm.org. Ulterior, versiunea finală va fi publicată și expediată tuturor

Cercetarea a fost posibilă datorită unui grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate în document aparțin CRJM și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. persoanelor interesate.