Ce prevede noua Lege a taxei de stat și cum ar putea fi îmbunătățită?

La 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noua Lege a taxei de stat, care vine să ajusteze cadrul legal în domeniul taxelor de stat la realitățile economice curente. Potrivit legiuitorului, legea nouă va crea un echilibru între cheltuielile suportate de stat pentru asigurarea unui serviciu public calitativ (acces la justiție) și obligația cetățenilor de a contribui la acoperirea parțială a cheltuielilor pentru serviciul de care beneficiază. Suplimentar, noile prevederi vor descuraja înaintarea acțiunilor abuzive și vor spori calitatea actului de justiție, prin diminuarea volumului de muncă al judecătorilor. La 28 decembrie 2023, a fost adoptată legea privind ajustarea cadrului normativ aferent Legii taxei de stat, în conformitate cu noile prevederi.

În continuarea acestui articol vom efectua retrospectiva adoptării noii legi, vom analiza cele mai importante novații și vom formula unele sugestii de îmbunătățire.

ISTORICUL ADOPTĂRII

Procesul de modificare a cadrului legal aferent taxelor de stat a fost inițiat printr-o decizie a președintei Comisiei juridice, numiri și imunități din 5 mai 2022, prin care a fost creat un grup de lucru în acest sens, format din deputați, reprezentanți ai autorităților publice și alți actori din domeniul justiției.

La 27 decembrie 2022, proiectul legii a fost înregistrat la Parlament, iar în cadrul ședinței parlamentare din 29 decembrie 2022 acesta a fost adoptat în prima lectură, nefiind supus consultărilor publice, fapt ce a stârnit nemulțumiri din partea profesioniștilor din domeniu. Versiunea inițială a proiectului venea cu mai multe inovații criticate de specialiști, cum ar fi: impunerea achitării taxelor pentru exercitarea unor drepturi procedurale, precum și impunerea achitării taxei de timbru nesusceptibilă fără excepții scutirii, amânării și eșalonării (detalii în Buletinul Informativ CRJM nr. 53).

Primele consultări publice pe marginea proiectului au avut loc la 30 ianuarie 2023. În principal, a fost criticată dur novația privind stabilirea anumitor taxe pentru exercitarea drepturilor procedurale. Specialiștii au calificat această prevedere ca fiind contrară dreptului la un proces echitabil și discriminatorie, în condițiile în care autoritățile și instituțiile publice sunt scutite de la plata acestor taxe. Totodată, a fost criticat substanțial faptul că noua taxă de timbru este nesusceptibilă total scutirii, amânării și eșalonării. S-a menționat că această prevedere îngrădește dreptul la acces liber la justiție, în special dezavantajează persoanele cu un grad sporit de vulnerabilitate (de ex. victimele violenței în familie la înaintarea cererilor privind aplicarea măsurilor de protecție).

Urmare consultărilor, autorii proiectului au declarat că vor ajusta proiectul de lege. Următoarele consultări publice au avut loc la 19 iunie 2023, unde au fost discutate amendamentele propuse. Legea a fost adoptată în ședințele Parlamentului din 20 iulie 2023 (a doua lectură) și 31 iulie 2023 (a treia lectură), fără dezbateri detaliate.

PRINCIPALELE NOVAȚII

• A fost introdusă taxa de timbru, în mărime de 200 MDL, care se percepe o singură dată, pentru intentarea unui proces judiciar de orice fel, atât în primă instanță, cât și în căile de atac. Taxa dată este pasibilă de scutire doar în cazurile strict prevăzute de lege (detalii mai jos).
  
• Au fost mărite cuantumurile taxelor de stat pentru litigii patrimoniale, de la 3% la 5% din valoarea acțiunii, în funcție de valoarea pretențiilor. Totodată, au fost mărite taxele de stat pentru exercitarea căilor de atac.
  
• Au fost eliminate plafoanele maxime ale taxei de stat, în mărime de 25 000 MDL pentru persoanele fizice și 50 000 MDL pentru persoanele juridice.

Autorii au renunțat în totalitate la ideile de a stabili taxe pentru exercitarea anumitor drepturi procedurale și de a transfera anumite reglementări din Codul de procedură civilă în legea specială.

Astfel, scutirea de la plata taxei de timbru (200 MDL) este prevăzută în următoarele cazuri:

• Reclamanții în acțiunile privind aplicarea măsurilor de protecție și în acțiunile privind repararea prejudiciului material și/sau moral cauzat prin acte de violență în familie;
  
• Avocatul Poporului și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, pentru cererile privind apărarea intereselor petiționarilor ale căror drepturi și libertăți constituționale au fost încălcate;
  
• Procurorul, autoritățile publice, organizațiile și persoanele fizice care, conform legii, sunt împuternicite să adreseze în instanță cereri în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale altor persoane ori în apărarea intereselor statului sau ale societății;
  
• Autoritățile administrației publice centrale, organele centrale de specialitate ale administrației publice, Curtea de Conturi și organele subordonate lor finanțate de la bugetul de stat, precum și autoritățile administrației publice locale;
  
• Ministerul Afacerilor Interne, autoritățile administrative și instituțiile deconcentrate ale acestuia, Serviciul Fiscal de Stat și Centrul Național Anticorupție, în anumite tipuri de acțiuni;
  
• Instituțiile de asistență socială, în acțiunile de regres împotriva cauzatorului de daună;
  
• Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în cazul contestării hotărârilor și deciziilor privind procedura de înregistrare a obiectelor de proprietate intelectuală;
  
• Organizațiile obștești ale persoanelor cu dizabilități, instituțiile acestora, întreprinderile și asociațiile de instruire și producție, îngrijitorul persoanei cu dizabilități membru al familiei al cărui venit lunar este mai mic decât un salariu mediu pe economie;
  
• Consiliile raionale și primăriile, în acțiunile privind apărarea intereselor patrimoniale ale unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă;
  
• Persoanele fizice care au statut de beneficiar de asistență juridică garantată de stat.

Potrivit legii noi, în cazul litigiilor patrimoniale, taxa de stat va fi:

Legea veche stabilea că taxa de stat pentru litigiile patrimoniale este 3% din valoarea acțiunii, dar nu mai puțin de 150 MDL pentru persoanele fizice și 270 MDL pentru persoanele juridice. Totodată, erau prevăzute plafoanele de 25.000 MDL pentru persoanele fizice și 50.000 MDL pentru persoanele juridice.

Tabelul de mai jos redă o analiză comparativă a mărimilor taxelor de stat prevăzute de legea veche versus legea nouă, raportate la diferite mărimi ale pretențiilor patrimoniale.

Totodată, a fost ajustată modalitatea calculării taxei de stat pentru cerințele referitoare la încasarea prejudiciului moral, formulate în cauzele: (i) privind protecția proprietății intelectuale; (ii) privind apărarea onoarei și demnității; (iii) de contencios administrativ. În aceste spețe, taxa de stat se va calcula conform formulelor în cazul litigiilor patrimoniale, menționate mai sus, din suma solicitată de a fi încasată. Anterior, pentru astfel de cerințe se achita o taxă fixă de 100 MDL, indiferent de mărimea pretențiilor.

Noile prevederi cu siguranță vor impune cetățenii să scoată din buzunare ceva mai mulți bani decât anterior. Totuși, în cazul litigiilor patrimoniale dintre persoane fizice, unde valoarea pretențiilor de regulă este mică și variază între zeci de mii și sute de mii de lei, această creștere a mărimii taxei de stat va fi de ordin a câteva sute de lei, ceea ce nu reprezintă o majorare semnificativă. Alta este situația în cazul acțiunilor de valoare mare, unde pretențiile ajung la ordin de milioane de lei. Pe motivul excluderii plafoanelor maxime anterior existente, mărimea taxei de stat în aceste litigii va putea ajunge la ordin de sute de mii de lei. Acest fapt posibil va avea un impact pozitiv asupra bugetului de stat sau va contribui la descărcarea sarcinii de muncă a instanțelor judecătorești, stimulând părțile să apeleze la metode alternative de soluționare a disputelor, precum ar fi medierea sau arbitrajul.

Referitor la taxele de stat pentru exercitarea căilor de atac, acestea au fost modificate după cum urmează:

• Pentru cererile de apel, taxa de stat a fost mărită de la 75% la 85% din taxa de stat achitată în prima instanță sau din taxa calculată din suma contestată.
  
• Pentru cererile de recurs, taxa de stat a fost mărită de la 50% la 70% din taxa de stat achitată în prima instanță sau din taxa calculată din suma contestată.
  
• Pentru cererile de revizuire a fost stabilită taxa de stat în mărime de 55% din taxa de stat achitată în prima instanță sau din taxa calculată din suma contestată.

Din câte se pare, aceste majorări sunt nesemnificative și nu vor afecta grav dreptul justițiabililor la acces liber la justiție și la un proces echitabil. Mai mult, măririle operate, combinate cu stabilirea taxei de timbru, vor descuraja unii cetățeni să înainteze acțiuni abuzive și vădit neîntemeiate, ceea ce cu certitudine va descărca volumul de muncă al judecătorilor și va spori calitatea actului de înfăptuire a justiției. La fel, vor fi eliminate cazurile înaintării unor pretenții exorbitante privind repararea prejudiciului moral.

SUGESTII DE ÎMBUNĂTĂȚIRE

Deși versiunea adoptată a legii a luat în considerație numeroase recomandări și opinii ale profesioniștilor din sfera justiției, fiind operate mai multe modificări îndreptate spre diminuarea riscurilor identificate, totuși, mai este loc pentru ajustări, și anume:

MAJORAREA GRADUALĂ A TAXEI DE STAT LA EXERCITAREA CĂILOR DE ATAC

În cadrul audierilor publice repetate din 19 iunie 2023, participanții la întrunire au discutat și au dezbătut oportunitatea revizuirii mărimii taxelor de stat pentru exercitarea căilor de atac.

Potrivit noilor prevederi, cererile de apel împotriva hotărârilor judecătorești urmează a fi taxate în mărime de 85%, iar cererile de recurs în mărime de 70%, din taxa de stat achitată în prima instanță sau din taxa calculată din suma contestată. Astfel, constatăm o micșorare graduală a mărimii taxelor de stat, odată cu avansarea pe scara jurisdicțională.

Totuși, practica multor țări europene arată că mărimea taxelor de stat crește odată cu exercitarea căilor de atac. Faptul dat contribuie la descărcarea sarcinii de lucru a instanțelor superioare și descurajarea justițiabililor de a contesta orice act judecătoresc de dispoziție, chiar dacă nu există temeiuri de anulare.

În cadrul audierilor, autorii legii au obiectat împotriva acestei propuneri, invocând argumentul că, odată ce nu a fost finalizată reforma sistemului judecătoresc, este prematur să existe această creștere graduală, întrucât nu există certitudinea că judecătorii instanțelor ierarhic inferioare vor pronunța hotărâri perfect legale și întemeiate, iar o taxă majorată ar putea descuraja justițiabilul să recurgă la căile de atac pentru a-și face dreptate. Mai mult, s-a notat că, în contextul reformei judecătorești, a fost adoptată o nouă Lege cu privire la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și a fost modificat cadrul normativ conex activității sale. Aceste modificări legislative au drept scop de a transforma CSJ într-o instanță veritabilă de casație, care, în principal, se va preocupa cu uniformizarea practicii judecătorești, iar modificările cadrului normativ conex au îngustat temeiurile de înaintare a cererilor de recurs. Astfel, aceste ajustări legislative vor micșora în mod natural numărul recursurilor înaintate împotriva deciziilor curților de apel.

Deși argumentele enunțate supra par a fi pertinente, considerăm totuși că instanțele de apel și recurs nu trebuie să examineze orice acțiune înaintată în justiție, în special cele pe marginea cărora este deja stabilită o practică judecătorească uniformă și constantă. Actualmente, curțile de apel naționale, dar și curtea supremă, sunt supraaglomerate și încărcate cu dosare care nu prezintă o importanță și complexitate sporită, iar acest fapt se datorează în mare parte faptului că, costurile suportate de către justițiabil sunt relativ mici în procesul de contestare a actelor judecătorești de dispoziție.

Astfel, în vederea descărcării sarcinii de lucru a instanțelor ierarhic superioare și asigurării concentrării acestora pe cauze complexe și cu miză sporită pentru jurisprudența națională, sugerăm, pe viitor, revizuirea mărimilor taxelor de stat pentru exercitarea căilor de atac, în sensul majorării graduale a acestora. Eventual, ar fi rezonabilă micșorarea mărimii taxei de stat pentru instanțele de fond, însă, cu majorarea concomitentă a taxelor pentru cererile de apel și cererile de recurs, în mărime de 125% și, respectiv, 150% din taxa de stat inițială sau taxa sumei contestate. În acest mod va fi asigurat echilibrul între o justiție accesibilă și obligativitatea achitării taxelor aferente, dar și vor fi descărcate instanțele superioare de dosare cu miză scăzută.

RESTITUIREA TAXEI DE TIMBRU ÎN CAZUL ERORILOR PROCEDURALE COMISE DE CĂTRE INSTANȚĂ

Potrivit art.(2) alin.(2) din noua Lege a taxei de stat, suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie și nici nu se compensează din contul părții care a pierdut procesul. Această normă nu prevede nicio excepție sau derogare. Aceeași prevedere se regăsește și în legea adoptată la 28 decembrie 2023, care modifcă art.84 din Codul de Procedură Civilă, în sensul reglementării exprese a faptului că taxa de timbru nu se restituie în niciun caz.

Înțelegem raționamentul legiuitorului cu privire la reglementarea ce ține de necompensarea sumelor plătite sub formă de taxă de timbru din contul părții care a pierdut procesul, or, este corect ca fiecare parte să-și asume anumite cheltuieli nerambursabile în procesul de judecată. Totuși, considerăm inechitabilă și nejustificată reglementarea universală ce ține de nerestituirea taxelor de timbru, în special, în cazul unor erori procedurale comise de către instanțele de judecată.

Astfel, potrivit legii noi, se supune taxei de timbru orice act procedural efectuat sub formă de cale de atac, inclusiv și cererea de recurs înaintată împotriva încheierii judecătorești de restituire a cererii de chemare în judecată, care face imposibilă examinarea în continuare a cauzei. Potrivit Codului de procedură civilă, această încheiere este susceptibilă de recurs la curtea de apel. Odată cu intrarea în vigoare a noii legi privind taxa de stat, recursul va fi examinat cu condiția achitării taxei de timbru. Respectiv, în cazul admiterii cererii de recurs și casării încheierii, justițiabilul se va afla în situația în care a fost nevoit să suporte cheltuieli nejustificate în mărime de 200 MDL din cauza unei erori judecătorești, însă, care nu pot fi nicidecum restituite sau compensate.

Considerăm o astfel de situație, care poate fi întâlnită în practică destul de des, ca fiind inechitabilă și injustă în raport cu justițiabilul, or, este absolut incorect ca cetățeanul să suporte cheltuieli, fie ele și nesemnificative, din vina unei erori procedurale comise de către instanța de judecată. Mai mult, situația dată ar putea genera o practică vicioasă, în sensul sporirii tendinței magistraților de a restitui cererile de chemare în judecată pe motive nesemnificative, în speranța că reclamanții vor ezita în contestarea încheierilor, pe motivul necesității achitării adiționale a taxei de timbru.

Totodată, este neclar ce va fi cu taxa de timbru în cazul restituirii cererii de chemare în judecată și necontestării încheierii de rigoare. Art.7 alin.(1) lit. b) din Legea taxei de stat stabilește că: (1) Suma de bani plătită în calitate de taxă de stat se restituie, parțial sau integral, în cazul în care: b) cererea (plângerea) a fost refuzată sau restituită. Această prevedere este absolut logică și corectă, or, odată ce nu a avut loc examinarea în fond a acțiunii, este incorect de a reține suma achitată sub formă de taxă de stat.

Totuși, legiuitorul a omis să reglementeze care este soarta sumelor achitate sub formă de taxă de timbru, în cazul restituirii cererii de chemare în judecată și necontestării actului judecătoresc. Din prevederile noii legi, se denotă că sumele achitate în calitate de taxă de timbru nu se restituie, chiar dacă acțiunea a fost restituită. Considerăm această abordare diferențiată ca fiind inechitabilă, motiv din care sugerăm stabilirea unui mecanism de restituire a taxelor de timbru, în cazul refuzului în acceptare spre examinare sau restituirii acțiunii, similar mecanismului de restituire a taxei de stat. În special, considerăm importantă reglementarea unui mecanism de restituire a sumelor achitate sub formă de taxă de timbru, în cazul în care această achitare a survenit datorită unei erori procedurale.

ÎN LOC DE CONCLUZIE

Domeniul taxelor de stat, în special taxelor aferente proceselor judiciare, este unul extrem de important pentru sectorul public, dar și foarte sensibil, motiv din care orice intervenție în acest sens trebuie să fie bine analizată și fundamentată. Accesul liber la justiție este un drept fundamental, dar nu și absolut, astfel, acesta poate implica limitări, precum ar fi condiționalitatea achitării anumitor taxe. Este important însă ca aceste limitări să fie rezonabile și proporționale scopului urmărit.

Justiția calitativă nu trebuie să fie gratuită, nici chiar foarte ieftină, iar cheltuielile statului ce țin de întreținerea instanțelor judecătorești pot fi acoperite parțial din plata de către justițiabili a anumitor taxe. Totuși, această limitare nicidecum nu trebuie să restricționeze dreptul per se al cetățeanului la accesul liber la justiție, făcând imposibilă sau extrem de dificilă exercitarea acestuia.