Organizațiile societății civile (OSC) semnatare condamnă declarațiile calomnioase și inacceptabile ale Procurorului General în adresa organizațiilor non-guvernamentale, a mass-media independentă și a partenerilor de dezvoltare. Acestea denotă o lipsă de înțelegere a rolului societății civile și al procuraturii într-o societate bazată pe supremația legii.

La 4 octombrie 2021, Procurorul General Alexandr STOIANOGLO a declarat într-o conferință de presă că, unele OSC-uri, mass media independentă și unii parteneri de dezvoltare sunt implicați în „discreditarea și blamarea” sa.

Într-un document publicat în aceeași zi pe pagina web a Procuraturii Generale sunt prezentate imagini din telefonul unui fost procuror, care arată corespondența dintre acesta și câțiva reprezentanți ai societății civile și ai corpului diplomatic.

Această corespondență datează din decembrie 2019 și conține informații despre procuratură. Din câte se pare, procurorii au obținut acces la această corespondență în urma decriptării informației de pe telefonul fostului procuror în cadrul unui dosar penal.

Declarațiile Procurorului General, în virtutea funcției pe care o ocupă și a instituției pe care o reprezintă, sunt calomnioase și nefondate. Noi, semnatarii acestei declarații, regretăm că, resursele Procuraturii Generale sunt utilizate pentru filajul OSC-urilor, reprezentanților și activităților acestora, în loc de lucruri de primă importanță pentru Republica Moldova, cum ar fi: investigarea devalizării sistemului bancar, a Laundromat-ului sau finanțarea ilegală a partidelor politice.

De asemenea, ne exprimăm îngrijorarea că Procurorul General a admis cu bună știință și în interes personal publicarea unor informații din investigațiile penale, care sunt confidențiale. Divulgarea corespondenței private și a materialelor urmăririlor penale constituie infracțiuni potrivit Codului penal.

Subliniem faptul că, contrar insinuărilor Procurorului General, OSC-urile nu au susținut modificările recente la Legea Procuraturii care prevăd evaluarea activității și demiterea Procurorului General.

De asemenea, întâlnirea OSC-urilor din decembrie 2019 cu fostul procuror a avut loc pe fundalul interdicției impuse de către Procurorul General celorlalți procurori de a discuta despre situația din procuratură, în timp ce în procuratură se întâmplau lucruri neclare pentru cei din afara instituției.

Scopul acelei întâlniri din decembrie 2019, la care au participat câțiva reprezentanți ai societății civile și ai presei independente, a fost documentarea cu privire la situația din procuratură. Monitorizarea instituțiilor statului constituie una din activitățile de bază ale OSC-urilor.

În declarațiile sale, Procurorul General s-a referit la două studii lansate în septembrie 2021 de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Prin prezentarea analizelor și formularea recomandărilor pentru sectorul justiției, IPRE și CRJM au acționat ghidându-se de interesul public și au utilizat în acest sens date oficiale publicate de procuratură.

Lansarea acestor documente a avut loc în această perioadă, fiind amânate din cauza campaniei electorale. Concluziile documentelor nu au fost contestate de procurori. Mai mult, analize similare au fost efectuate de către CRJM și până la numirea dlui Stoianoglo în funcția de Procuror General.

Considerăm că acuzațiile lansate de Procurorul General au avut scopul de a distrage atenția publică de la problemele din procuratură, cum ar fi lipsa progresului în investigarea devalizării sistemului bancar și a Laundromat-ului, fapt pentru care Procurorul General a fost criticat de întreaga societate.

De asemenea, atacul Procurorului General s-a produs exact în ziua în care au fost publicate mai multe investigații în baza documentelor #PandoraPapers, care scot în prim plan cazuri de corupție la nivel înalt și spălare a banilor prin intermediul paradisurilor fiscale, deviind atenția de la acestea.

Organizații semnatare:

1. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER);

2. Asociația pentru Politica Externă (APE);

3. Asociația Presei Independente (API);

4. Asociația Promo-LEX;

5. Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice;

6. Centrul Expert-Grup;

7. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM);

8. CPR Moldova;

9. Fundația pentru Dezvoltare;

10. Institutul de Politici Publice (IPP);

11. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE);

12. LID Moldova;

13. WatchDog.md.