Dezinformare și deepfakes – posibile implicații pentru democrație

Trăim în epoca post-adevărului (post-truth), un climat cultural și politic în care există tot mai puțin respect pentru adevăr. Acest concept presupune că oamenilor – și mai ales politicienilor – le pasă mai puțin de ceea ce spun și dacă ceea ce spun este adevărat.[1]

În spatele unei asemenea atitudini formate în timp, nu stă neapărat ignoranța, ci eforturile concertate prin care spațiul public, mai cu seamă cel online, este invadat constant de informații false, părtinitoare sau neverificate, a.k.a. Fake news!. Pe lângă metodele deja devenite „tradiționale” precum paginile web de știri false sau trolii, o nouă tehnologie care amenință să consolideze și să întărească era post-adevărului sunt tehnologiile deepfakes, numite convențional și synthetic media.

Ce sunt deepfakes și cum sunt create?

Deepfakes sunt videoclipuri false create prin intermediul aplicațiilor digitale și sistemelor automate. Imaginile video reale sunt combinate pentru a crea conținut nou, cu declarații sau acțiuni care nu s-au întâmplat în realitate.

https://youtu.be/cQ54GDm1eL0

Exemplu de DeepFake: Discrus al fostului președinte american, Barack Obama

Conceptul de bază din spatele tehnologiei este recunoașterea facială (vezi articolul integral aici). Videoclipurile false pot fi create folosind o tehnică de învățare automată și inteligență artificială numită „rețea contradictorie generativă” sau acronimul din engleză GANs. În cuvinte simple, modul în care acționează această tehnologie este următorul: Un GANs scanează fotografii sau video-uri cu o anumită persoană. Tehnologia stabilește puncte de reper pentru a mapa fața persoanei în funcție de anumite caracteristici specifice precum colțurile ochilor și gurii, nările și conturul liniei maxilarului, printre altele, după care poate crea conținut video nou cu o combinație de sunete sau mișcări inexiste.[2] Pe lângă imaginile video, tehnologia GANs poate fi utilizată pentru a genera sunete noi din cele existente, sau un text nou dintr-un text existent.

De ce trebuie să fim precauți în legătură cu Deepfakes?

Tehnologia deepfake nu mai este limitată doar în cercurile academice ci disponibilă pe internet. Aplicații software precum FakeApp sau FaceSwap, Snapchat sau Facebook Messenger, utilizează această tehnologie în care fața reală a persoanei este suprapusă cu fața unei alte persoane sau animații.[3] Chiar dacă în prezent, majoritatea video-urilor false sunt de o calitate care ușor poate fi depistată ca fiind falsă, potrivit experților, această tehnologie avansează zilnic.[4] Astfel foarte curând ne va fi complicat să putem discerne dacă un anumit video este sau nu în realitate fals. Rezultatele unui deepfake vor fi destul de convingătoare, aceste video-uri fiind foarte dificil de identificat ca fiind false.

Riscul principal de utilizare al tehnologiei deepfake este că acesta poate permite la un moment dat oricărui utilizator să videoclipuri despre oricine, făcând și spunând orice.[5]  Implicațiile unei asemenea tehnlogii pentru dezinformare sunt majore, mai ales dacă nu doar imaginea video poate fi replicată dar și vocea persoanei, până la exactitate. Iată câteva exemple de utilizare a tehnologiei deepfake:

  • Panică publică indusă prin urgențe „false” precum calamități naturale sau stare de asediu și război;
  • Discursuri politice manipulatorii sau false;
    • Atacuri asupra unor persoane publice, apărători ai drepturilor omului sau jurnaliști.

Ce putem face în legătură cu Deepfakes?

Specialiștii recomandă câțiva pași care merită urmați atunci când credem că avem de afacere cu un video care portretizează o declarație neobișnuită sau informație posibil falsă. Ca și în cazul informației scrise, pretins false, trebuie să urmăm câțiva pași de control[6]:

  1. Să analizăm cu atenție de fiecare dată sursa – specialiștii recomandă de fiecare dată să atragem atenție originii conținutului video. Câteva întrebări care neapărat trebuie adresate sunt: A fost încărcat de către un utilizator cunoscut sau într-un cont aleatoriu pe o rețea socială? Este sau nu conținut sponsorizat? Cine pretinde că este proprietarul acesteia?. A fost publicat de către un portal de știri cu reputație bună sau un site/portal necunoscut?
  2. Să verificăm dacă video-ul mai poate fi găsit online și în altă parte: Verificăm unde mai poate fi găsit videoclipul, dacă mai este (sau nu) de găsit online, pentru a vedea dacă sunt mai multe știri cu acest video din partea unor publicații cu reputație bună sau persoane credibile (jurnaliști, formatori de opinie);
  3. Să ne abținem de la concluzii până nu primim confirmări suplimentare. La această etapă este foarte important să nu distribuim mai departe video-ul. Acest lucru este valabil mai ales în situațiile de ultimă oră, în care informațiile se mișcă rapid și sunt adesea greșite sau interpretate greșit în primele ore de la difuzare, până ce sunt verificate.

Suplimentar pașilor descriși, putem apela la anumite programe sau organizații media care verifică în regim online dacă im conținutul video are semne a fi fals, sau dacă este acesta este original.

De exemplu, programul Reality Defender[7] scanează și verifică dacă conținutul este fals, manipulatorii sau original. Un raport asupra fiecărui videoclip trimis rezumă concluziile fără a specula intenția manipulărilor.

Un alt mecanism, Platforma Stop-fals[8], o campanie împotriva informației false și tendențioase, desfășurată de Asociația Presei Independente (API) din Republica Moldova stochează o bază de date și cu ajutorul specialiștilor verifică autenticitatea conținutului video. Oricine poate sesiza platforma stop-fals dacă întâlnește conținut posibil fals, inclusiv video.

Rămâneți alături de CRJM pentru a afla mai multe detalii despre noile tehnologii și drepturile omului în era digitală. Ne puteți urmări pe pagina noastră web CRJM.org și rețelele de socializare Facebook, OK.ruTwitterLinkedin.

Acest articol face parte dintr-o serie de publicații non-academice realizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în cadrul proiectului „Program de capacitare în drepturi digitale” susținut de Centrul Internațional pentru Drept non-profit (ICNL). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția ICNL.

[1] https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/post-truth.

[2] How to Spot a Deepfake Like the Barack Obama‐Jordan Peele Video”, Craig Silverman,

BuzzFeed News: https://www.buzzfeed.com/craigsilverman/obama-jordan-peele-deepfake-video-debunk-buzzfeed; Mal-uses of AI-generated Synthetic Media and Deepfakes: Pragmatic Solutions Discovery Convening (2018).

[3] Deepfakes: It’s Not What it Looks Like”, Sam Gregory, Atlantic Council:

https://www.youtube.com/watch?v=Qh_6cHw50l0&feature=youtu.be;  “Mal-uses of AI-generated Synthetic Media and Deepfakes: Pragmatic Solutions Discovery Convening” (2018).

[4] Fake Videos of Real People and How to Spot Them”, Supasorn Suwajanakorn, TED:

https://youtu.be/o2DDU4g0PRo

[5] https://www.reuters.com/article/us-chertoffdonahoe-hacking-commentary-idUSKCN1NH1W2

[6] Commentary: For Election Hackers a New and More Dangerous Tool”, Michael Chertoff and

Eileen Donahoe, Reuters: https://www.reuters.com/article/us%E2%80%90chertoffdonahoe%E2%80%90hackingcommentary/commentary%E2%80%90for%E2%80%90election%E2%80%90hackers%E2%80%90a%E2%80%90new%E2%80%90and%E2%80%90more%E2%80%90dangerous%E2%80%90toolidUSKCN1NH1W2

[7] Reality Defender: https://rd2020.org/index.html.

[8] Platforma Stop-Fals (Asociația Presei Independente): https://semnale.stopfals.md/ro/about.Share on FacebookShare on TwitterShare on Linkedin

Facebook
Twitter
LinkedIn
Pinterest
Telegram

Alte articole