Victoria VIRSCHI
Consilier juridic
  • +373 22 843 601
  • victoria.virschi@crjm.org
Publicații selectate
  • La 18 septembrie 2019, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a organizat la Chișinău un atelier de instruire privind aplicarea mecanismului de desemnare procentuală (Legea 2%). Atelierul a avut ca scop capacitarea organizațiilor societății civile (OSC) pentru valorificarea beneficiilor Legii 2%: acumularea de fonduri suplimentare pentru organizație, comunicarea cu comunitatea, sporirea filantropiei și stimularea activismului civic.

    15 reprezentanți ai OSC-urilor din Chișinău și alte regiuni ale Moldovei au aflat cum să se înregistreze în Lista beneficiarilor 2%, care sunt etapele, termenele și instituțiile implicate în mecanismul de desemnare procentuală, precum și cum să utilizeze și să raporteze utilizarea sumelor primite în cadrul mecanismului. De asemenea, sesiunea de instruire a abordat răspunderea și sancțiunile aplicate de organele responsabile, în cazul în care OSC-urile nu respectă reglementările legii, dar și accesul OSC-urilor și contribuabililor la informații.

    De menționat că mecanismul 2% este procesul în care persoanele fizice plătitoare de impozite direcţionează 2% din suma impozitului pe venit obţinut în anul precedent, către organizaţiile neguvernamentale care acţionează în interes public şi către entitățile religioase.

    Prezentarea formatorilor disponibilă aici.

    Reamintim că în perioada 1-30 septembrie 2019, OSC-urile se pot înregistra în Lista beneficiarilor 2%, prin depunerea unei cereri în acest sens, la Agenția Servicii Publice.

    Mai multe detalii despre procedura de înregistrare găsiți aici.

    Sesiunea de instruire a fost organizată în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

  • CRJM solicită oferte de la persoane fizice și juridice din Republica Moldova, pentru contractarea serviciilor de machetare și/sau design grafic (inclusiv gif-uri, gifografice etc.) pentru produsele realizate de CRJM. Persoana fizică/juridică selectată va presta serviciile solicitate conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte și în baza contractului de prestare servicii semnat între părți (persoana fizică/juridică selectată și CRJM) pentru perioada octombrie 2019 – octombrie 2021.

    Serviciile contractate vor fi prestate la cererea beneficiarului în număr de aproximativ cel puțin 30 produse per an.

    • Criteriile de selecție:

    - Experiența candidatului (minimum 2 ani de experiență profesională în domeniu);

    - Portofoliu ofertantului (creativitatea și originalitatea în crearea conceptelor de design);

    - Termeni și condiții de realizare (disponibilitatea de a lucra în termeni restrânși și în regim de urgență va constitui un avantaj);

    - Reputația ofertantului (criteriu valabil în cazul prezentării referințelor);

    - Oferta financiară (prețul oferit trebuie sa fie unul competitiv cu respectarea raportului preț-calitate)

    • Oferta de participare la concurs

    Oferta semnată va fi expediată prin e-mail la application@crjm.org sau depusă direct la sediul CRJM, str. A. Șciusev 33, Chișinău, MD-2001, până la 27 septembrie 2019.

    Oferta va include:

    1. Copia certificatului de înregistrare/extrasului din Registrul de Stat  - pentru persoană juridică (cu indicarea persoanei responsabile de executarea lucrărilor de machetare/design, cu anexarea CV-ului acesteia), și CV-ul actualizat al candidatului - pentru persoană fizică. 
    2. Oferta financiară trebuie completată după modelul atașat, în format EXCEL. Prețul serviciilor va fi indicat pentru fiecare poziție în parte, cu includerea termenului executării. Prețurile serviciilor pentru machetare/design vor fi indicate în valută națională (MDL). Persoanele fizice vor indicat prețul NET. Persoanele juridice vor indica prețul, inclusiv toate impozitele şi taxele aferente. De asemenea, persoanele juridice vor indica disponibilitatea livrărilor cu aplicarea scutirii TVA cu drept de deducere, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar.

    Compararea ofertelor financiare se va face în lei moldovenești (MDL). Ofertele prezentate în altă valută vor fi calculate la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor. 

           3. Portofoliul cu prezentarea exemplelor de lucrări relevante și indicarea beneficiarilor produselor executate,  cu indicarea link-urilor sau anexarea lucrărilor;

           4. Referințele vor fi înalt apreciate, cu indicarea numelui  şi datelor de contact ale persoanelor de referință. În cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația, vă rugăm să menționați expres acest fapt.

            5. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu CRJM, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

    Persoanele pot participa la concurs pentru unul sau ambele tipuri de servicii indicate mai sus (machetare și/sau design grafic).

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: angela.caranfil@crjm.org.

    Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun/nicio candidat/ă în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.

     

  • Cu 22 de ani în urmă, la 12 septembrie 1997, Republica Moldova a devenit parte la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Republica Moldova s-a angajat să respecte drepturile garantate de aceasta şi a recunoscut jurisdicţia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).

    Din 1997 până la 31 decembrie 2018, CtEDO a înregistrat peste 14,200 de cereri îndreptate împotriva Moldovei. Dintre acestea 1,204 încă aşteptau să fie examinate. În ceea ce priveşte numărul cererilor pendinte, Moldova este pe locul 11 din cele 47 de ţări membre ale CEDO.

    Până în prezent, CtEDO a pronunţat 420 hotărâri în cauzele moldovenești, dintre care 33 în primele 9 luni ale anului 2019. Cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, maltratarea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor, detenţia în condiţii proaste, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile.

    În baza hotărârilor şi deciziilor CtEDO pronunţate până la 31 decembrie 2018, Republica Moldova a fost obligată să achite compensații de peste EUR 16,600,000.

    În scopul sporirii nivelului de informare a societății, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) anterior a efectuat analize pe fiecare an separat (perioada 2010 - 2018) despre activitatea CtEDO în cauzele moldovenești.

    Pentru facilitarea aplicării standardelor CtEDO la nivel național și a evitării abaterile similare pe viitor, CRJM a sintetizat toate violările constatate de CtEDO în privința Republicii Moldova până la 31 decembrie 2017.

    La fel, în vederea analizării măsurilor întreprinse la nivel național pentru executarea hotărârilor CtEDO și dacă acestea au fost suficiente pentru a înlătura cauzele care au dus la violarea CEDO, CRJM a elaborat rapoarte pentru anii 1997-2012 și 2013-2014.

    Pentru ca societatea să se bucure de toate beneficiile oferite de CEDO, standardele ei trebuie aplicate fără rezerve de către autoritățile naționale.

    Toată jurisprudența CtEDO este disponibilă pe pagina web a CtEDO.

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat un raport în care a analizat rezultatele celui de-al doilea an de implementare a mecanismului 2%. Anul 2018 a fost cel de-al doilea an în care persoanele fizice plătitoare de impozite din Republica Moldova au avut dreptul de a redirecționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație necomercială sau o entitate religioasă.

    În 2018, 594 de organizații necomerciale (511 asociații, fundații și instituții private și 83 de culte religioase și părți componente) s-au înregistrat în Lista beneficiarilor 2%. Numărul de organizații participante la mecanismul 2% a crescut cu 19% față de 2017. Din numărul total de organizații înregistrate în Lista beneficiarilor 2%, 393 (circa 66%) au primit desemnări procentuale, 85% (335) fiind organizații neguvernamentale (ONG-uri), iar circa 15% (58) –  entități religioase, înregistrând un rezultat similar cu 2017. Numărul total al organizațiilor înregistrate la mecanism în 2018 reprezintă puțin peste 5%  din numărul total al celor înregistrate în Republica Moldova.

    În al doilea an de implementare al Legii 2%, 28,388 de contribuabili au redirecționat MDL 6,493,612.03 (USD 367,494 / EUR 327,960[1]) către organizațiile beneficiare. Ei reprezintă aproximativ 13% din numărul total al contribuabililor care au depus declarațiile cu privire la impozitul pe venit în termen în 2018. Numărul de desemnări a crescut cu 34% față de 2017. În medie, în 2018, fiecare contribuabil a desemnat circa MDL 229.

    Suma desemnărilor validate a crescut aproape de două ori în comparație cu anul 2017, 90% din suma desemnată de către contribuabili ajungând la organizațiile beneficiare (MDL 5,631,042.36 / USD 318,678 / EUR 284,396). Circa 10% din numărul de desemnări și 13% din suma desemnată (MDL 862,569.67) nu au fost validate, motivul principal fiind, ca și în 2017, prezența datoriilor la impozitul pe venit, neachitate de contribuabili pentru anul curent sau anii precedenți. Numărul de desemnări nevalidate pe motiv de prezență a datoriilor la impozitul pe venit arată că sunt necesare măsuri de verificare anticipată a datoriilor și modalități de achitare al acestor sume la buget, dar și de informare post-factum a contribuabililor despre validarea sau nevalidarea desemnărilor de către autoritatea fiscală.

    După validarea desemnărilor, 92% din sume au revenit ONG-urilor (MDL 5,168,081.41), iar 8% – entităților religioase (MDL 462,960.00). Cea mai mare sumă primită de o organizație în 2018 a fost de MDL 1,691,298.75, ceea ce reprezintă 30% din suma totală validată. Beneficiarul acestei sume este Asociația Obștească a Veteranilor și Pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova.

    Rezultatele celui de-al doilea an de implementare a mecanismului 2% arată că potențialul mecanismului 2% în Republica Moldova este destul de mare. În 2018, doar 2.3% dintre contribuabilii care aveau dreptul de a desemna au ajuns să-şi exercite acest drept și doar 7.7% din suma totală posibilă de a fi redirecționată procentual a fost desemnată.

    Totalurile anului 2018 arată că există încă mult loc de creștere pentru acest instrument de finanțare indirectă a organizațiilor necomerciale și entităților religioase de către stat, iar mecanismul 2% nu este suficient pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sectorului non-profit. Sumele finale primite de beneficiari sunt modeste. Experiența altor state în care mecanismul funcționează de mai mulți ani ne arată că beneficiile majore ale Legii 2%, cel puțin în primii ani de implementare, sunt mai mult de natură non-financiară, întrucât sporesc comunicarea organizației cu publicul său țintă, oferă experiență de desfășurare a campaniilor de informare și recunoaștere organizațiilor non-guvernamentale.

    Pentru dezvoltarea mecanismului sunt necesare măsuri constante de informare și promovare a mecanismului 2 %, atât din partea organizațiilor beneficiare, cât și din partea autorităților. Este nevoie să fie publicată mai multă informație accesibilă pe paginile web ale autorităților implicate în implementarea mecanismului 2%. De asemenea, este necesară organizarea campaniilor de informare și promovare a mecanismului 2% atât la nivel național, cât și local de către organizațiile beneficiare și de către autorități.

    Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de către CRJM cu suportul financiar al Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).

    Citește integral raportul privind doi ani de implementare a mecanismului 2% aici

     

    [1] Conform ratei de schimb a Băncii Naţionale la data de 9 august 2019, USD 1 = MDL 17.67 şi EUR 1 = MDL 19.80, http://bnm.md/.

  • Din păcate acest articol este disponibil doar în Engleză.

  • La 18 septembrie 2019, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) va organiza la Chișinău un atelier de instruire pentru facilitarea aplicării mecanismului de desemnare procentuală (Legea 2%). Scopul atelierului este capacitarea organizațiilor societății civile (OSC) pentru valorificarea beneficiilor Legii 2%.

    Beneficiarii instruirii pot fi reprezentanți ai OSC-urilor:

    • asociații obștești,
    • fundații,
    • instituții private,
    • culte religioase și părțile lor componente.

    Subiectele abordate în cadrul atelierului vor cuprinde în principal următoarele aspecte:

    • Ce este mecanismul 2%, etape și instituții implicate;
    • Înregistrarea în Lista beneficiarilor 2%;
    • Cum se face desemnarea procentuală, inclusiv online;
    • Utilizarea și raportarea utilizării desemnărilor procentuale;
    • Răspunderea și sancțiunile;
    • Accesul la informație.

    Numărul maxim de participanți care vor fi acceptați la instruire este de 30 de persoane. Înregistrarea la ateliere se va face în ordinea expedierii formularelor de participare.

    Vom acorda prioritate:

    • persoanelor care anterior nu au participat la instruirile organizate de CRJM privind mecanismul de desemnare procentuală;
    • persoanelor care reprezintă organizații din alte regiuni decât Chișinău;
    • persoanelor care reprezintă organizații care nu sunt înregistrate în Lista beneficiarilor 2%.

    Pentru înregistrarea în calitate de participant la atelierul de instruire, vă rugăm să completați un formular de participare până la 10 septembrie 2019. Formularul de participare este disponibil AICI. Completarea formularului durează circa 5 minute.

    Participarea la instruire este gratuită. Organizatorii vor acoperi cheltuielile de transport suportate de către participanții din afara localității în care vor fi desfășurate atelierele de instruire.

    Locația și agenda atelierului vor fi comunicate ulterior participanților care vor fi înscriși la atelierul de instruire.

    Pentru detalii, puteți să o contactați pe Angela CARANFIL, Directoarea Serviciului Administrativ, angela.caranfil@crjm.org, tel.:  022 843 601, extensia 110.

    Atelierul de instruire este organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

  • La 18 septembrie 2019, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) va organiza la Chișinău un atelier de instruire pentru facilitarea aplicării mecanismului de desemnare procentuală (Legea 2%). Scopul atelierului este capacitarea organizațiilor societății civile (OSC) pentru valorificarea beneficiilor Legii 2%.

    Beneficiarii instruirii pot fi reprezentanți ai OSC-urilor:

    • asociații obștești,
    • fundații,
    • instituții private,
    • culte religioase și părțile lor componente.

    Subiectele abordate în cadrul atelierului vor cuprinde în principal următoarele aspecte:

    • Ce este mecanismul 2%, etape și instituții implicate;
    • Înregistrarea în Lista beneficiarilor 2%;
    • Cum se face desemnarea procentuală, inclusiv online;
    • Utilizarea și raportarea utilizării desemnărilor procentuale;
    • Răspunderea și sancțiunile;
    • Accesul la informație.

    Numărul maxim de participanți care vor fi acceptați la instruire este de 30 de persoane. Înregistrarea la ateliere se va face în ordinea expedierii formularelor de participare.

    Vom acorda prioritate:

    • persoanelor care anterior nu au participat la instruirile organizate de CRJM privind mecanismul de desemnare procentuală;
    • persoanelor care reprezintă organizații din alte regiuni decât Chișinău;
    • persoanelor care reprezintă organizații care nu sunt înregistrate în Lista beneficiarilor 2%.

    Pentru înregistrarea în calitate de participant la atelierul de instruire, vă rugăm să completați un formular de participare până la 10 septembrie 2019. Formularul de participare este disponibil AICI. Completarea formularului durează circa 5 minute.

    Participarea la instruire este gratuită. Organizatorii vor acoperi cheltuielile de transport suportate de către participanții din afara localității în care vor fi desfășurate atelierele de instruire.

    Locația și agenda atelierului vor fi comunicate ulterior participanților care vor fi înscriși la atelierul de instruire.

    Pentru detalii, puteți să o contactați pe Angela CARANFIL, Directoarea Serviciului Administrativ, angela.caranfil@crjm.org, tel.:  022 843 601, extensia 110.

    Atelierul de instruire este organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

     

  • Organizațiile semnatare ale prezentei Declarații îşi declară profunda îngrijorare în legătură cu modul netransparent de numire a celor doi judecători la Curtea Constituțională de către Parlamentul Republicii Moldova. Un asemenea mod de numire, fără explicarea motivelor anulării rezultatelor concursului organizat anterior, bazat pe criterii politice, denotă ignorarea importanței acestei instituții și subminează în continuare încrederea publică în independența Înaltei Curți.

    Curtea Constituțională este compusă din șase judecători. După demisia tuturor judecătorilor în iunie 2019, toate șase locuri au devenit vacante. Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii urmau să numească câte doi judecători constituționali fiecare. La 2 iulie 2019, Parlamentul a anunțat concurs pentru selectarea a doi candidați pentru funcția de judecător constituțional, care urmau a fi selectați de Comisia juridică, numiri și imunități și ulterior confirmați de plenul Parlamentului. La concurs s-au înscris 23 candidați, un număr record în practica de până acum, ceea ce indică și o încredere sporită în obiectivitatea concursului anunțat. La 24 iulie 2019, Comisia juridică, numiri și imunități a intervievat candidații preselectați, plasând toate interviurile în spațiul public la finalizarea acestora. După ascultarea opiniilor reprezentanților invitați la interviu, membrii Comisiei au completat fișele de evaluare a candidaților, oferind punctaj fiecărui candidat. Conform p. 26 al Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale din partea Parlamentului, primii doi candidați cu cel mai mare punctaj se consideră învingători ai concursului și se prezintă Parlamentului pentru numirea în funcția de judecător al Curții Constituționale. Conform punctajului oferit de membrii Comisiei juridice, numiri și imunități, domnii Nicolae EȘANU și Vladimir GROSU au obținut cel mai mare punctaj. Totuși, la 16 august 2019, Parlamentul a numit în funcția de judecători constituționali alte două persoane, și anume pe doamna Domnica MANOLE și domnul Vladimir ȚURCAN, ultimul nefiind nici printre candidații la concurs. Parlamentul nu a explicat motivul ignorării rezultatelor concursului și deciziei luate la 16 august.

    Organizațiile semnatare regretă modalitatea prin care Parlamentul Republicii Moldova a decis selectarea judecătorilor Curții Constituționale. Ignorarea rezultatelor concursului organizat, inclusiv selectarea unor candidați care nici nu au participat la concurs, discreditează pe viitor ideea organizării unor concursuri publice organizate de Parlament pentru ocuparea unor funcții înalte în stat. În același timp, se descurajează candidați merituoși să mai participe pe viitor la asemenea concursuri anunțate. Acest lucru reduce și mai mult nivelul de încredere din partea societății într-un proces liber și corect de alegere a noilor membri ai Curții Constituționale, încredere deja mult prea știrbită în rezultatul numirilor ultimilor trei judecători constituționali din decembrie 2018 și activitatea Curții Constituționale în special între 7-9 iunie 2019. Constatăm cu regret că s-a mai ratat o ocazie potrivită pentru crearea premiselor pentru consolidarea integrității, autorității și independenței Curții Constituționale a Republicii Moldova.

    Solicităm Parlamentului să modifice Legea cu privire la Curtea Constituțională prin:

    1. prevederea obligației Parlamentului de a institui o comisie din specialiști notorii cu o vastă experiență în domeniul dreptului în vederea selectării candidaților la funcția de judecător constituțional,
    2. prevederea criteriilor de selecție bazate pe principiile de transparență, nediscriminare și acces liber la concurs, fiind aleși doar candidații care corespund celor mai înalte criterii de profesionalism, integritate, atașament față de valorile drepturilor omului și notorietate.

    Declarația este disponibilă aici

    SEMNATARI:

    1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
    2. Asociația Promo-LEX
    3. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
    4. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
    5. Fundația Est-Europeană (EEF)
    6. Institutul de Politici Publice (IPP)
    7. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
    8. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
    9. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)
    10. Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS)
    11. Asociația Presei Independente (API)
    12. IDIS ”Viitorul”
    13. Amnesty International Moldova
    14. Transparency International - Moldova
    15. Expert-Grup
    16. Asociația de Drept Penal din Republica Moldova
  • CRJM anunță extinderea concursului pentru funcția de Consilier Juridic până la 1 septembrie 2019


    Funcția: Consilier juridic;
    Contract: pe perioadă determinată (01 septembrie 2019 – 30 iunie 2020), cu o mare probabilitate de extindere sau oferire a unui contract pe termen nedeterminat;
    Localitatea: Chişinău, Republica Moldova.

    Cerinţe:
    a) studii universitare în domeniul dreptului;
    b) posedarea cunoştinţelor bune în domeniul justiţiei şi drepturilor omului;
    c) posedarea fluentă a limbilor română şi engleză. Cunoaşterea limbii ruse sau a altor limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj;
    d) folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi posedarea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;
    e) bune abilități de comunicare, prezentare, planificare, organizare;
    f) posedarea dreptului de a munci în Republica Moldova.

    Atribuții:
    Principalele sarcini ale juristului țin de:
    a) Cercetare și analiză;
    b) Advocacy;
    c) Activități de instruire;
    d) Reprezentare.
    Fișa de post a funcției este anexată aici. 

    Condiții de muncă:
    a) mediu de lucru confortabil;
    b) posibilități de dezvoltare profesională;
    c) salariu motivant, care depinde de calificarea şi experienţa persoanei;
    d) program deplin de lucru 9:00 – 18:00;
    e) regim de muncă cu un grad sporit de flexibilitate.

    Persoanele care corespund cerințelor sunt rugate să expedieze prin email CV-ul care să conțină contactele a cel puțin două persoane de referință și o scrisoare de motivare până la 1 septembrie 2019 (termen vechi: 10 august 2019), ora 23.59, la adresa: application@crjm.org.

    Selectarea va fi făcută în bază analizei CV-urilor și scrisorilor depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Doar candidaţii preselectaţi vor fi invitați pentru testare și interviu. Informații suplimentare pot fi obţinute prin expedierea unui e-mail la aceeași adresă.

    Prin depunerea dosarului, candidatul consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate de candidat. ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul angajator, vă rugăm să mențio-nați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicarea motivului nu este necesară.

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu campania de denigrare a activității asociației și președintelui acesteia, Vladislav GRIBINCEA. Pe parcursul ultimelor două săptămâni, pe internet au apărut câteva materiale cu informații false sau prezentate tendențios despre activitatea CRJM sau a domnului Gribincea. Materialele nu au autor și au apărut pe pagini web create recent, proprietarul cărora nu este cunoscut, fie au fost plasate de persoane care au acționat anterior la comandă politică. Noi nu am fost contactați de autori pentru a oferi clarificări nici până, nici după apariția materialelor. Distribuirea sponsorizată pe rețelele sociale a informațiilor denigratoare denotă o dată în plus intenția de manipulare și dezinformare.

    CRJM este o organizație nonprofit, independentă și neafiliată politic și lucrează în interesul societăți și nu a membrilor săi sau a partidelor politice. Noi colaborăm cu toate autoritățile care sunt deschise pentru reforme veritabile, indiferent de coloratură politică. Pe parcursul activității noastre, CRJM a contribuit cu expertiză și recomandări la elaborarea mai multor proiecte de legi în domeniul justiției și a drepturilor omului. Legislația adoptată ca urmare a recomandărilor noastre este înalt apreciată de experți. Efectul limitat al acestei legislații se datorează implementării ei defectuoase de către autorități, în principal de către sistemul judiciar și al procuraturii, nu de calitatea legilor.

    În activitatea sa, CRJM respectă regulile de integritate și transparență. Noi respectăm principiul „toleranței zero” față de corupție, fraudă (inclusiv spălare de bani) sau conflicte de interese nedeclarate. Comportamentul ilegal, lipsit de etică, corupția, frauda sau conflictele de interese în cadrul CRJM pot fi raportate la sesizari@crjm.org. Toate sesizările ajung la Consiliul de administrare al CRJM, care le examinează. CRJM publică anual informații detaliate de activitatea și situațiile sale financiare. Activitatea noastră este auditată anual de auditori externi recunoscuți internațional. Noi plătim toate impozitele la stat și nu avem restanțe la acest capitol.

    CRJM va susține în continuare promovarea valorilor democratice și a bunei guvernări pentru consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova. Noi îndemnăm pe oricine să ne contacteze pentru a obține informații de interes public despre CRJM până la publicarea materialelor despre CRJM. De asemenea, îndemnăm publicul să trateze cu suspiciune materialele care nu au autor, fie provin din surse de informare necunoscute sau suspecte.

  • Organizațiile și persoanele semnatare, își exprimă îngrijorarea față de inițiativa comună a Ministerului Justiției și Avocatului Poporului de a lichida Consiliul pentru prevenirea torturii (CpPT) și transmiterea către Avocatul Poporului (Ombudsman) a atribuțiilor prevăzute de Mecanismul național de prevenire a torturii (MNPT). Considerăm că această inițiativă comună nu este necesară și nu există premise pentru schimbarea acestor competențe.

    La 9 august 2019, pe pagina web a Avocatului Poporului, a fost publicat un comunicat de presă. Oficiul Avocatului Poporului pledează pentru clarificarea formulei MNPT și desemnarea Avocatului Poporului în calitate de Mecanism național de prevenire a torturii, cu antrenarea reprezentanților societății civile și specialiștilor în diverse domenii în activitatea acestuia. Comunicatul de presă este însoțit de o notă informativă și propuneri de modificare a legislației în vigoare. La 13 august 2019 Avocatul Poporului a recomandat Ministerului Justiției să solicite expertiza instituțiilor internaționale a propunerilor Instituției Ombudsmanului privitor la formula MNPT din Moldova.

    Existența unor neclarități în legislația în vigoare, nu justifică lichidarea CpPT. Organizarea și desfășurarea în ultimii trei ani a 75 de vizite (în toate tipurile de detenție), întocmirea a peste 50 de rapoarte cu peste 1000 de constatări și peste 700 de recomandări sistemice expediate în adresa instituțiilor vizate, combate ideea ineficienței și lipsei timpului dedicat activității de prevenire a torturii. Rapoartele Consiliului au stat la baza a cel puțin șapte cauze de câștig în fața CtEDO. Astfel, ipoteza Ombudsmanului precum că formula „2+5” (doi ombudsman și cinci reprezentanți ai societății civile) nu s-a dovedit a fi eficientă în Republica Moldova, nu corespunde adevărului.

    Asigurarea financiară și logistică a CpPT este o obligație care rezultă din Legea cu privire la Avocatul Poporului și asumată prin transpunerea în legislația națională a Protocolului opțional la Convenția ONU împotriva torturii. Până la moment, Curtea de Conturi sau alte instituții specializate din țară sau cu mandat internațional, nu au invocat că independența funcțională, operațională și financiară a Avocatul Poporului este afectată grav. Astfel, acest argument este o interpretare eronată și nu corespunde adevărului.

    Conform art. 32 alin. (1) al Legii cu privire la Avocatul Poporului, membrii CpPT aleg în mod independent locurile care urmează să fie vizitate și persoanele cu care doresc să discute. Avocatul Poporului și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului decid în mod independent conținutul raportului anual de activitate. Astfel, nu corespunde adevărului afirmația precum că Avocatul Poporului și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului invocă că își pierd independența funcțională și decizională în sensul Principiilor de la Paris, având calitatea de membri ai unui organ colegial.

    Instituțiile Consiliului Europei niciodată nu au constatat și nu au indicat ca un factor de risc retragerea statutului de acreditare în legătură cu activitatea CpPT. În opinia noastră, Oficiul Avocatului Poporului interpretează greșit normele legale referitoare la linia bugetară separată. Existența acesteia nu înseamnă acordarea unei autonomii financiare și operaționale complete CpPT, în partea ce ține de gestionarea cheltuielilor bugetare. Linia bugetară separată se referă doar la finanțarea activităților ce țin de mandatul Consiliului, reieșind din planul anual de activitate precum și deciziile ad-hoc de monitorizare a respectării drepturilor omului în locurile de detenție. Astfel, nu corespunde adevărului afirmația precum că este afectată independența și autonomia instituției în contextul Principiilor de la Paris și ar exista riscul pierderii statutului „A” obținut în urma recentei acreditări de către instituțiile Consiliului Europei.

    Organizațiile semnatare solicită Ministerului Justiției să nu modifice prevederile actualei Legi cu privire la Avocatul Poporului în partea ce ține de mecanismul național pentru prevenirea torturii. Existența rapoartelor internaționale despre Legea Avocatului Poporului și a rapoartelor de evaluare întocmite de experții străini sunt suficiente pentru luarea unei decizii în acest sens.

    În același timp, chemăm Oficiul Avocatului Poporului să se abțină de la interpretarea unilaterală și manipulatorie a circumstanțelor legate de activitatea Consiliului pentru Prevenirea Torturii. Considerăm că aceasta afectează imaginea și credibilitatea Mecanismului de prevenire a torturii.

    Versiunea integrală a Notei de poziție este disponibilă aici.

    Organizațiile semnatare:

    Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),

    Asociația Promo-LEX,

    Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM),

    Fundația Est-Europeană (EEF),

    Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria” (RCTV Memoria),

    Liga persoanelor care trăiesc cu HIV din Republica Moldova,

    Asociația Națională a Bolnavilor de TB din Republica Moldova „SMIT”,

    Amnesty International Moldova (AIM),

    Uniunea pentru prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor,

    Centrul de Informații „GENDERDOC-M”,

    Centrul de Sănătate și Dezvoltare Comunitară AFI: Act for Involvement,

    Asociația Obștească „Casa Speranțelor”,

    Transparency International Moldova (TI-Moldova),

    Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități,

    Centrul de Drept al Femeilor,

    Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD),

    Asociația Obștească „Pentru Prezent și Viitor”

    Centrul de informare în domeniul drepturilor omului (CIDO),

    Doina Ioana Străisteanu, Avocată și Expertă în Drepturile Omului.

    Centrul de Investigații Jurnalistice

    Keystone Moldova

    Institutul de Politici Publice (IPP)

    Asociația Presei Independente (API)

    Ambasada Drepturilor Omului

    Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități*

    *Din numele a 41 de organizații care activează în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități

    Lista semnatarilor rămâne deschisă   

  • Peter Vlad Ianușevici a studiat ”Psihologie Socială şi Economică”, ”Istoria Religiilor” și ”Cultură și Civilizație Italiană” la Universitatea Georg-August din Göttingen, Germania. El a participat la diverse specializări psihologice în domeniul programării neuro-lingvistice (NLP) şi este trainer NLP acreditat de Asociaţia Germană de NLP - DVNLP. Peter Vlad este consilier psihologic specializat în Terapia Centrată pe Client după Carl Rogers şi în Process Management la Universitatea tehnică din Lemgo, Germania.

    Din anul 2001 el este Business Trainer în domeniul Comunicării, colaborând cu firme şi instituţii din Germania, Republica Moldova, Romania.  

    Peter Vlad este fondatorul ”Academiei Nicolae Dumitrescu”, unul dintre primele Business-uri sociale din Republica Moldova.

  • La 23 iulie 2019, Guvernul Republicii Moldova, în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice din Moldova au organizat Forumul „Reformarea justiției și combaterea corupției” la Palatul Republicii din Chișinău. În cadrul Forumului s-a discutat despre prioritățile cu privire la reformarea justiției și combaterea corupției, atât din perspectiva Guvernului, reprezentanților sectorului justiției, cât și a societății civile, în vederea identificării direcțiilor fezabile și efective în aceste domenii.

    Din partea Guvernului, cu cuvânt de salut au venit Prim-ministra Republicii Moldova, dna Maia SANDU și ministra Justiției, dna Olesea STAMATE, reiterând importanța și urgența inițierii unor acțiuni de reformă în sectorul justiției. Cu un mesaj de susținere a inițiativelor și eforturilor Republicii Moldova în eradicarea corupției și îmbunătățirea sistemului judiciar au venit reprezentanții partenerilor de dezvoltare: Dereck HOGAN, Ambasadorul SUA, Peter MICHALKO, Șeful delegației Uniunii Europene și Adam AMBERG,  Consilier / Șef al Secției Cooperare pentru Dezvoltare din partea Ambasadei Suediei în Republica Moldova.

    Prima sesiune „Priorități cu privire la procuratură, prevenirea și combaterea corupției” a fost dedicată dezbaterii următoarelor subiecte: asigurarea independenței și responsabilității reale a procurorilor, investigarea eficientă a marii corupții, eradicarea corupției din justiție, verificarea eficientă a averilor angajaților din sectorul public, alte măsuri de prevenire și combatere a corupției.

    A doua sesiune „Priorități cu privire la sistemul judecătoresc” a abordat următoarele teme: asigurarea independenței și responsabilității reale a judecătorilor, autoadministrarea sistemului judecătoresc v. corporativism, instruirea, selecția și promovarea judecătorilor, reforma Curții Supreme de Justiție, transparența sistemului judecătoresc.

    La eveniment au fost invitați experți străini din regiune, dna Laura ȘTEFAN, expertă justiție și anticorupție din România, Eka ZGULADZE, expertă anticorupție din Georgia și Andreea CHIȘ, judecătoare din România, care au împărtășit din experiențele relevante contextului Republicii Moldova.

    Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și finanțat de Suedia.

    Discursul Prim-ministrei Maia Sandu în cadrul Forumului „Reformarea justiției și combaterea corupției” este disponibil aici.

    Transmisiunea video a evenimentului poate fi privită urmând link-ul: http://bit.ly/2y9Rjuo

  • Organizațiile semnatare îndeamnă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să aleagă doi candidați la funcția de judecător constituțional care vor fi cu adevărat integri și competenți, asupra cărora nu planează suspiciuni de corupție, lipsă de integritate sau comportament dubios. De asemenea, organizațiile semnatare îndeamnă Consiliul Superior al Magistraturii să-și motiveze hotărârea, dând un exemplu de un concurs bazat pe merit și transparent.

    La 20 iunie 2019, Președintele Curții Constituționale și-a depus demisia din funcția de judecător și Președinte al Curții Constituționale. La 26 iunie 2019 și-au dat demisia din funcția de judecători constituționali și ceilalți 5 judecători. Demisiile au survenit după ce Curtea Constituțională, în perioada 7 – 9 iunie 2019, a adoptat șase acte care nu s-au bazat pe Constituția Republicii Moldova și propria jurisprudență, fapt confirmat chiar de Comisia de la Veneția la 24 iunie 2019. Acestea au generat o criză politică fără precedent în Republica Moldova.

    Demisiile judecătorilor constituționali au dat posibilitatea instituțiilor abilitate să selecteze persoane integre și competente în funcția de judecători constituționali. Toate cele trei instituții – Parlamentul, Guvernul și CSM – au anunțat concursuri publice pentru selectarea judecătorilor. CSM a anunțat concursul la 2 iulie 2019. În anunț CSM a indicat etapele de desfășurare a concursului și anume preselecția candidaților și interviul, care va avea loc pe 16 iulie 2019, când vor fi anunțați și câștigătorii concursului. CSM nu a anunțat nici criteriile de selecție și nici dacă interviurile vor fi publice.

    La concursul anunțat de CSM s-au înscris 14 candidați, un număr fără precedent de mare comparativ cu concursurile precedente. Acest număr sugerează un interes sporit și, probabil, o încredere că de data aceasta CSM va lua decizii în bază de merit și va selecta cei mai buni candidați. Având în vedere acest lucru, cât și circumstanțele rușinoase ce au dus la demisia judecători constituționali precedenți, CSM are o misiune deosebit de importantă - selectarea a doi candidați cu adevărat integri și competenți, asupra cărora nu planează suspiciuni de corupție, lipsă de integritate sau comportament dubios. Încurajăm CSM-ul să examineze cu atenție investigațiile jurnalistice cu privire la candidații care s-au înscris la concurs, precum și altă informație de care dispune cu privire la candidați.

    Având în vedere practica defectuoasă a CSM cu privire la organizarea concursurilor cu privire la selecția și promovarea judecătorilor din ultimii 4-5 ani, și anume lipsa unor criterii de selecție și nemotivarea ultimelor hotărâri cu privire la selectarea judecătorilor constituționali, solicităm respectuos CSM-ului:

    • să anunțe criteriile de selecție a candidaților la funcția de judecător constituțional înainte de efectuarea interviului;
    • să facă publice interviurile sau cel puțin să le publice imediat după finalizarea ședinței CSM în cazul în care acestea nu se vor efectua în ședința publică a CSM;
    • în cazul în care termenul scurt nu permite verificarea minuțioasă a candidaților, îndemnăm CSM-ul să amâne concursul sau decizia cu privire la candidații aleși pentru câteva zile;
    • să selecteze doi candidați cu adevărat integri și competenți;
    • să motiveze convingător hotărârea cu privire la alegerea celor doi judecători ai Curții Constituționale.

    În cazul în care CSM-ul din nou va alege, fără o motivare convingătoare, persoane compromise în funcția de judecător constituțional, îndemnăm Parlamentul să examineze de urgență posibilitatea modificării legislației în vigoare pentru a asigura că în viitor CSM nu acționează în interes corporativ sau de grup.

    Apelul integral îl puteți găsi aici

    Semnatari:

    1. Amnesty International Moldova
    2. Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”
    3. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
    4. Asociația pentru Politică Externă (APE)
    5. Asociația Promo-LEX
    6. Centrul „Contact”
    7. Centrul de Investigații Jurnalistice
    8. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
    9. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
    10. Comunitatea WatchDog.MD
    11. CPR Moldova
    12. Fundația Est-Europeană
    13. Ambasada Drepturilor Omului
    14. Institutul de Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”
    15. Institutul de Politici Publice (IPP)
    16. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
    17. Transparency International Moldova
    18. Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”
    19. Asociația pentru Drepturile Omului Lex XXI (ADO Lex XXI)
    20. Centrul „Acces-info”
    21. Asociatia de Drept Penal din Republica Moldova

    Lista semnatarilor rămâne deschisă    

  • CRJM anunță un concurs pentru:

    Funcția: Consilier juridic;

    Contract: pe perioadă determinată (01 septembrie 2019 –  30 iunie 2020), cu o mare probabilitate de extindere sau oferire a unui contract pe termen nedeterminat;

    Localitatea: Chişinău, Republica Moldova.

    Cerinţe:

    1. studii universitare în domeniul dreptului;
    2. posedarea cunoştinţelor bune în domeniul justiţiei şi drepturilor omului;
    3. posedarea fluentă a limbilor română şi engleză. Cunoaşterea limbii ruse sau a altor limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj;
    4. folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi posedarea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;
    5. bune abilități de comunicare, prezentare, planificare, organizare;
    6. posedarea dreptului de a munci în Republica Moldova.

    Atribuții:

    Principalele sarcini ale juristului țin de:

    1. Cercetare și analiză; 
    2. Advocacy;
    3. Activități de instruire;
    4. Reprezentare

    Fișa de post a funcției este anexată.

    Condiții de muncă:

    1. mediu de lucru confortabil;
    2. posibilități de dezvoltare profesională; 
    3. salariu motivant, care depinde de calificarea şi experienţa persoanei;
    4. program deplin de lucru 9:00 – 18:00;
    5. regim de muncă cu un grad sporit de flexibilitate.

     

    Persoanele care corespund cerințelor sunt rugate să expedieze prin email CV-ul care să conțină contactele a cel puțin două persoane de referință și o scrisoare de motivare până la 10 august 2019, ora 23.59, la adresa: application@crjm.org.

    Selectarea va fi făcută în bază analizei CV-urilor și scrisorilor depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Doar candidaţii preselectaţi vor fi invitați pentru testare și interviu. Informații suplimentare pot fi obţinute prin expedierea unui e-mail la aceeași adresă. 

    Prin depunerea dosarului, candidatul consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate de candidat. ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul angajator, vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicarea motivului nu este necesară.

  • În perioada 1 – 6 iulie 2019, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în colaborare cu Expert Forum România (EFOR) au organizat ce-a de-a treia ediție a școlii „Democrația aplicată”. De această dată, 22 de tineri activi, interesați în promovarea democrației în Republica Moldova, au participat la eveniment.

    Ediția de vară a școlii „Democrația Aplicată” 2019 a urmărit să sporească gradului de conștientizare și înțelegere a problemelor pe care le înfruntă Moldova în drumul său spre democrație și să încurajeze promovarea drepturilor omului, gândirea critică și activismul civic în rândul studenților și tinerilor profesioniști.

    Școala de vară a pornit la drum cu un cuvânt de salut din partea organizatorilor și a finanțatorilor. Excelența sa, Anna LYBERG, ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, a salutat alegerea tinerilor de a învăța și promova democrația și le-a vorbit despre importanța democrației și valorile pe care le are la bază aceasta. Septimius PÎRVU, manager de proiecte la Expert Forum, a „topit gheața” prin câteva exerciții de cunoaștere menite să faciliteze interacțiunea și comunicarea dintre participanți și adaptarea lor la noul mediu. Nadejda HRIPTIEVSCHI, directoare de program la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), le-a vorbit tinerilor despre statul de drept și rolul societății civile, iar Sorin IONIȚĂ, președintele Expert-Forum, le-a explicat ce presupune noțiunea de bună guvernare. Pe final de zi, participanții au aflat de la Nadejda HRIPTIEVSCHI cum se scrie un proiect și care sunt elementele cheie ale unui proiect sustenabil și durabil. Participanții au fost divizați pe grupuri de lucru și au primit sarcina de a dezvolta câte un concept de proiect până la finele școlii de vară. 

    Ziua a doua a fost dedicată activismului civic, alegerilor și partidelor politice. Sorin IONIȚĂ a antrenat tinerii în exerciții practice care i-au ajutat să înțeleagă importanța alegerilor și rolul pe care îl joacă partidele politice într-o democrație. Discuțiile au continuat cu o sesiunea moderată de Septimius PÂRVU, care le-a vorbit tinerilor despre clientelismul din bani publici și le-a tălmăcit noțiunea de advocacy, explicându-le cum să facă campanii de advocacy și să ceară respectarea propriilor drepturilor. Ziua s-a încheiat cu un dialog despre activismul civic. Vlada CIOBANU, membră a mișcării „OccupyGuguță” și Olga MANOLE, directoare de programe la  Promo-LEX, au împărtășit din experiența lor proprie și motivația de a rămâne un cetățean activ social.

    Cea de-a treia zi a debutat cu discuții despre informarea publicului și importanța combaterii dezinformării. Sesiunea practică despre știrile false și propagandă, moderată de către Sorin IONIȚĂ, i-a antrenat pe participanți în exerciții de deconspirare a falsurilor și depistare a diversele tehnici de dezinformare. Septimius PÂRVU i-a învățat cum să citească corect o știre, iar Petru MACOVEI, director executiv la Asociația Presei Independente (API), le-a explicat care este diferența dintre libertatea de exprimare și manipularea informațională.

    În încheierea zilei, Ilie CHIRTOACĂ, consilier juridic la CRJM, a angajat participanții într-un exercițiu de simulare și solicitare a unor informații publice de la autorități, explicându-le tinerilor, totodată, ce înseamnă transparența decizională, iar Natalia ȘEREMET, manager web și rețele sociale la aceeași organizație, le-a prezentat o altă perspectivă de utilizare a rețelelor sociale - cea de promovare a unui conținut educativ care ar putea genera impact pozitiv asupra tinerilor.

    Următoarea zi a școlii a început cu despicarea miturilor despre Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prezentate de Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM și a continuat cu o sesiune livrată de Valentin Roșca, membru EcoContact, privind justiția de mediu. În partea a doua a zilei, tinerii au învățat cum și de ce trebuie să promovăm egalitatea și nediscriminarea în societatea noastră, de la Nadejda HRIPTIEVSCHI, iar în încheierea zilei expertul IT, Maxim CATANOI, a împărtășit cu tinerii tehnicile de protejare a datelor în era internetului.

    Ziua a cincea a fost consacrată leadership-ului și combaterii corupției. Instrumentele de prevenire și combatere a corupției au fost demascate de către Vladislav GRIBINCEA. Iulia GROZA, director executiv la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, a venit cu recomandări despre cum pot tinerii deveni agenți ai schimbării. În cea de-a doua parte a zilei, Sorina MACRINICI, directoare de program la CRJM,  le-a explicat tinerilor ce înseamnă participarea publică și care e rolul societății civile la nivel comunitar, național și european, iar la final de zi, Mariana RAȚĂ, jurnalistă și directoare de știri la TV8, le-a vorbit participanților despre importanța jurnalismului de investigație și activitatea jurnaliștilor de investigație.

    Ultima zi a școlii de vară „Democrația aplicată” a fost consacrată totalurilor și concluziilor. Astfel cea de-a treia ediție a școlii „Democrația Aplicată” a procreat 22 de promotori ai democrației și drepturilor omului care vor promova și disemina activ principiile democrației și bunele practici, însușite pe parcursul celor 6 zile de formare care pentru participanți s-au dovedit a fi „o experiență extraordinară, unică și extrem de utilă…”.   

    Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și finanțat de Suedia.

  • În contextul Zilei Internaționale pentru Susținerea Victimelor Torturii, marcată la 26 iunie 2019, ONG-urile specializate în domeniul drepturilor omului au lansat o Declarație publică către Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova și instituțiile internaționale acreditate în Republica Moldova privind prevenirea și combaterea cazurilor de tortură și oferirea unui suport victimelor. Organizațiile semnatare constată că foarte multe obligațiuni asumate la nivel internațional în domeniul torturii, trebuie executate de către Republica Moldova.

    Prin declarația publică lansată, organizațiile semnatare vin cu o serie de constatări cu privire la implementarea Convenției ONU împotriva torturii în Republica Moldova și solicită de la autorități respectarea și implementarea necondiționată a tuturor recomandărilor și angajamentelor internaționale asumate pentru a preveni tortura și a susține victimele.

    Inspectoratul General al Poliției, Administrația Națională a Penitenciarelor, Armata Națională, Administrația Internatelor Psihoneurologice și Spitalelor de Psihiatrie trebuie să se asigure că legislația în domeniul prevenirii torturii este aplicată eficient și actele de tortură nu sunt tolerate în instituțiile menționate. Multiplele cazuri de aplicare a torturii în regiunea transnistreană îngrijorează. Acestea trebuie să fie investigate eficient de Procuratura Republicii Moldova și nu urmează să reprezinte obiect al negocierilor politice în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.

    Potrivit Ludmilei Popovici, Directoare la Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, este regretabil că în Moldova supraviețuitorii actelor de tortură sunt discriminați, reduși la tăcere, ignorați de instituțiile statului, forțați să plece din țară, dacă nu pot rezista presiunilor sau dacă nu pot face față dificultăților și injustiției. Reabilitarea lor ar trebui să vizeze integrarea completă și participarea activă în societate. Iar pentru aceasta, victimele au nevoie de sprijin și un cadru juridic coerent.

    În opinia Directorului Ambasadei Drepturilor Omului, Lela Metreveli, „este necesară asigurarea unei anchete efective în fiecare caz de tortură, tratament inuman sau degradant. Cu regret în multe cazuri constatăm mimarea luptei contra torturii din partea oficialităților statului, iar torționarii, în loc să fie trași la răspundere, scapă de pedeapsă, ba mai mult, sunt promovați. Asigurarea impunității împiedică sau exclude examinarea eficientă a cazurilor de tortură, și împiedică combaterea și prevenirea comiterii cazurilor noi de tortură, tratament inuman sau degradant.”

    Reprezentantul Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), dl Ion Guzun, a menționat că existența condamnărilor la CtEDO înseamnă că tortura și relele tratamente rămân o problemă majoră. Din cele 387 de hotărâri adoptate de CtEDO în privința Republicii Moldova în perioada 1997 - 2018, 147 se referă la interzicerea torturii, tratamentului inuman și degradant și investigarea ineficientă a acestora, iar 45 de hotărâri se referă la condițiile proaste de detenție. În baza hotărârilor CtEDO adoptate în anul 2018, Republica Moldova trebuie să acorde circa EUR 105,000 compensații pentru relele tratamente și condițiile proaste din locurile de detenție.

    Reprezentantul Amnesty International Moldova organizației, Dl Igor Stoica a accentuat: „Deși fenomenul torturii este ocazional abordat de instituțiile statului, iar existența acestuia este deseori mușamalizată de cei care aplică tortură, prezența acestuia nu poate fi ignorată. Organizația noastră este în continuare sesizată privitor la aplicarea torturii și tratamentului inuman și degradant în locurile de detenție. Constatăm că nici un Plan de Acțiuni pentru Drepturile Omului elaborat de către Statul Republica Moldova nu oferă remedii victimelor torturii, astfel ignorând valoarea și demnitatea acestora ca cetățeni cu drepturi depline. Solicităm guvernului să aloce fonduri atât pentru prevenirea acestui fenomen odios cât și pentru susținerea persoanelor care au fost supuse torturii și necesită ajutor pe termen lung din partea organizațiilor specializate.”

    Reprezentantul Promo-LEX dl Vadim Vieru menționează, că „Republica Moldova trebuie să implementeze în regim prioritar recomandările formulate de Comitetul ONU împotriva Torturii formulate în ultimul său raport (CAT/C/MDA/CO/3). În special, Guvernul Republicii Moldova trebuie să avanseze în procesul de reformă a sistemului penitenciar, prin asigurarea unor condiții de detenție acceptabile și conforme cu standardele internaționale și prin transferarea serviciului medical din subordinea Ministerului Justiției în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

    Textul integral al declarației este disponibil aici.

     

    Semnatari:

    Centrul de Reabilitare a victimelor torturii ”Memoria” (RCTV Memoria)

    Ambasada Drepturilor Omului din Moldova

    Amnesty International Moldova,

    Asociația Promo-LEX,

    Centrul de Resurse Juridice din Moldova,

    Inițiativa Pozitivă

  • Mai multe organizații ale societății civile și persoane fizice își exprimă regretul profund față de modul în care a acționat Curtea Constituțională în perioada 7 – 9 iunie 2019, generând de fapt o criză politică fără precedent în Republica Moldova. Curtea Constituțională a adoptat o decizie, trei hotărâri și două avize care nu s-au bazat pe Constituția Republicii Moldova și propria jurisprudență, așa cum a confirmat și Comisia de la Veneția în opinia publicată la 24 iunie 2019. Prin hotărârile adoptate, judecătorii constituționali au adus un prejudiciu ireparabil imaginii Curții Constituționale din Republica Moldova. Unica soluție pentru a restabili încrederea și autoritatea Curții Constituționale este demisia neîntârziată a judecătorilor constituționali Raisa APOLSCHII, Veaceslav ZAPOROJAN, Artur REȘETNICOV și Corneliu GURIN.

    Modul în care a acționat Curtea Constituțională pe 7, 8 și 9 iunie 2019, adoptând mai multe decizii arbitrare, a șocat societatea. Modul în care hotărârile respective au fost revizuite pe 15 iunie 2019 a subminat total rolul Curții Constituționale  de garant al Constituției. Aceste decizii au fost luate în unanimitate de toți judecătorii Curții Constituționale.

    Sumarul principalelor constatări ale Comisiei de la Veneția

    În urma sesizării Secretarului General al Consiliului Europei, Comisia de la Veneția, organ independent al Consiliului Europei, a acceptat analiza actelor Curții Constituționale din 7-9 iunie 2019 și la 24 iunie 2019 a emis opinia cu privire la situația constituțională din Republica Moldova, cu referință specială cu privire la posibilitatea dizolvării Parlamentului. Comisia de la Veneția acceptă în mod excepțional analiza actelor unei Curți Constituționale, doar atunci când funcționarea organului constituțional poate să afecteze în mod semnificativ funcționarea democratică a instituțiilor de stat. Accentuăm că doar Curtea Constituțională, în componența actuală, prin actele vădit contrare statului de drept, au determinat examinarea acestora de către Comisia de la Veneția. Acest lucru constituie un regres enorm și ar trebui prin sine deja să determine judecătorii constituționali să-și prezinte demisia.

    În opinia  publicată la 24 iunie 2019, Comisia de la Veneția a constatat că în procedurile în care au fost emise hotărârile și avizele Curții Constituționale între 7-9 iunie 2019, Curtea nu și-a respectat propriile proceduri și egalitatea părților. Aceste proceduri au fost examinate cu participarea doar a autorilor sesizărilor, deputaților PDM, într-un timp extrem de rapid, ceea ce nu a dat posibilitatea rezonabilă celorlalte părți interesate să participe efectiv, fără a fi justificată graba respectivă. Comisia nu a găsit nicio justificare a faptului că Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra sesizării președintelui țării cu privire la termenul limită de formare a Guvernului abia la 7 iunie 2019, deși sesizarea a fost depusă la 22 mai 2019. În cazul sesizărilor depuse de deputații PDM pe 8 și 9 iunie, Curtea le-a considerat și examinat în regim de urgență, deseori în aceeași zi. Comisia a constat că, de fapt, criza și instabilitatea s-a întețit în rezultatul acțiunii coordonate între PDM și Curtea Constituțională începând cu 7 iunie 2019, implementată cu o rapiditate extremă. Comisia a reiterat importanța respectării propriilor proceduri și a egalității părților de către orice organ constituțional pentru asigurarea încrederii în acestui organ.

    Comisia a constatat că interpretarea Curții Constituționale a obligației Președintelui de a dizolva în mod automat Parlamentul, imediat după expirarea celor trei luni, indiferent de faptul dacă a fost sau nu exprimat votul de încredere pentru formarea unui Guvern și indiferent de consultarea fracțiunilor parlamentare, este contrară atât art. 85 al Constituției, cât și jurisprudenței anterioare a Curții (hotărârea din 1 octombrie 2013). Comisia a concluzionat că la 7 sau 8 iunie 2019, în mod clar nu existau condițiile cerute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului.

    Comisia de la Veneția a constatat că pentru prima dată Curtea Constituțională a interpretat termenul de trei luni ca fiind egal cu 90 de zile, metodă de interpretare care ar avea implicații absurde asupra duratei unui an (un an = 360 zile). Comisia a notat că Curtea Constituțională a Republicii Moldova nu a explicat de ce nu a utilizat alte prevederi din Codul Civil mult mai pertinente, conform cărora termenul de trei luni de fapt ar fi expirat la 10 iunie 2019, deoarece trei luni expirau la 9 iunie, zi de duminică, iar conform prevederilor generale din Codul Civil (art. 388 alin.1), termenul se prelungește până la finele următoarei zile lucrătoare.

    Comisia de la Veneția a constatat că suspendarea temporară a Președintelui Igor Dodon din 9 iunie 2019 și numirea Prim-Ministrului ca Președinte interimar nu este bazată pe textul Constituției Republicii Moldova. Comisia a mai constatat un lucru foarte important pentru mecanismele constituționale din Republica Moldova, și anume faptul că aplicarea de către Curtea Constituțională a mecanismului de „suspendare temporară” (cunoscut în societate drept „președinte pe 5 minute”) pentru neîndeplinirea unei obligații, în baza art. 90 alin. (3) al Constituției, este contrară textului Constituției.

    Concluzii și solicitări

    Comisia de la Veneția este organul cel mai prestigios și credibil în materie constituțională, ale cărei opinii ar trebui respectate cu strictețe de Republica Moldova, în special având în vedere caracterul încă de tranziție al democrației noastre. Modul în care Curtea Constituțională a acționat în 7-9 iunie, într-un tandem evident cu deputații PDM, constatat și de Comisia de la Veneția, demonstrează afilierea și lipsa de imparțialitate a Curții Constituționale. Modul de interpretare absurdă a termenului de trei luni ca fiind unul de 90 de zile denotă o lipsă de cunoștințe minime juridice sau o intenție sau neglijență gravă cu privire la capacitățile profesionale ale judecătorilor Curții Constituționale. Prin aceste acte, judecătorii actuali au decredibilizat instituția Curții Constituționale fără precedent.

    În acest context, organizațiile semnatare apelează la acei patru judecători constituționali care încă au mandate constituționale - Raisa APOLSCHII și a dlor Veaceslav ZAPOROJAN, Artur REȘETNICOV și Corneliu GURIN – să-și prezinte imediat demisia. Prin demisia dumneavoastră veți permite numirea unor noi judecători constituționali, care vor avea sarcina importantă de a restabili încrederea în rolul Curții Constituționale de garant al Constituției.

    În lipsa demisiilor judecătorilor respectivi, organizațiile semnatare solicită Parlamentului instituirea de urgență a unei Comisii, formate din reprezentanți ai partidelor politice, experți notorii locali și experți notorii internaționali, în vederea identificării unei soluții de demisie a actualilor judecători și numirea în mod transparent și bazat pe merite a unor noi judecători constituționali.

    Textul integral al apelului este disponibil aici. 

    Semnatari:

    1. Amnesty International Moldova
    2. Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”,
    3. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER),
    4. Asociația pentru Politică Externă (APE),
    5. Asociația Presei Independente (API),
    6. Centrul „Acces-info”
    7. Centrul „Contact”,
    8. Centrul de Investigații Jurnalistice
    9. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
    10. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
    11. Comunitatea Watchdog.MD
    12. CPR Moldova
    13. Expert-Grup
    14. Fundația Est-Europeană
    15. Ambasada Drepturilor Omului,
    16. Institutul de Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”,
    17. Institutul de Politici Publice (IPP),
    18. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
    19. Promo-LEX
    20. Transparency International Moldova
    21. Institutul pentru Inițiative Strategice

    Lista semnatarilor rămâne deschisă      

     

  • În perioada 20-22 iunie 2019, Centru de Resurse Juridice din Moldova  a organizat un seminar de instruire avansată pentru avocați și avocați stagiari în domeniul Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), cu tematica „Dreptul la un proces echitabil în cauzele penale”.

    Programul de instruire s-a desfășurat pe parcursul a 3 zile și a avut drept scop capacitarea avocaților și avocaților stagiari în domeniul regulilor de depunere a cererii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), aspectelor cu privire la echitatea procedurilor penale, garanțiile art. 6 CEDO privind acuzațiile în materie penală și contradictorialitatea procedurilor penale.  

    Formatori în cadrul seminarului au fost Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM, și Dragoș CUCEREANU, jurist, Grefa CtEDO.

    În prima zi de seminar au avut loc prezentările teoretice, iar celelalte două zile au fost organizate sub forma unor simulări de proceduri în fața CtEDO, în baza a trei spețe. Participanții au fost divizați în trei grupuri și în acest format au elaborat „observațiile Guvernului” și „observațiile Reclamantului”, au prezentat cauzele în cadrul „audierilor” în fața „CtEDO” și au elaborat proiecte de „hotărâri CtEDO” în baza spețelor primite. Fiecare grup de participanți au avut un rol distinct în cadrul spețelor.

    Seminarul a găzduit 24 avocați, inclusiv 2 stagiari, și a fost realizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și posibil datorită sprijinului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

     

  • Mai multe organizații ale societății civile își exprimă satisfacția în privința faptului că în Republica Moldova incertitudinea cu privire la legitimitatea Guvernului și a majorității parlamentare a luat sfârșit, iar transferul de putere a avut loc fără violență. Declarațiile noului Guvern privind fortificarea democrației, reformarea justiției și combaterea corupției sunt deosebit de încurajatoare și sperăm mult că acestea se vor materializa în reforme reale.

    În ultimii ani, democrația din Republica Moldova a fost în declin. Acest fapt a fost resimțit pe deplin de către societatea civilă. Fosta guvernare a redus considerabil implicarea societății civile veritabile în procesul decizional, a încercat crearea unei societăți civile paralele, a sabotat eforturile noastre, a lansat atacuri împotriva ONG-urilor incomode și chiar a încercat să limiteze finanțarea externă a ONG-urilor. Scopul acestor acțiuni a fost discreditarea și scindarea organizațiilor societății civile. Noi sperăm că aceste practici sunt în trecut și că la astfel de acțiuni nu se va mai recurge niciodată.

    Ne exprimăm speranța că noua majoritate parlamentară și noul Guvern vor intensifica colaborarea cu organizațiile societății civile. Considerăm că deținem un nivel de expertiză care trebuie să fie valorificat în interesul cetățenilor Republicii Moldova. Pe această cale, ne exprimăm deschiderea de a coopera cu autoritățile noi, în domeniile noastre de expertiză. De asemenea, vom monitoriza cu atenție politicile promovate de guvernare și vom reacționa, inclusiv public, la orice deviere de la angajamentele asumate și standardele democratice și de bună guvernare.

    Organizațiile semnatare de asemenea speră că noua majoritate parlamentară și noul Guvern vor crea condițiile necesare pentru dezvoltarea societății civile din țară și vor facilita realizarea rolului ei în societate. În acest sens, îndemnăm noile autorități să întreprindă în principal următoarele:

    1. asigurarea implementării eficiente a Strategiei de dezvoltare a societății civile 2018-2020;
    2. sporirea transparenței procesului decizional, în special la nivelul Guvernului și Parlamentului, implicarea organizațiilor societății civile în elaborarea principalelor documentele de politici. Excluderea practicii defectuoase de adoptare a proiectelor de legi și altor acte normative, inclusiv modificarea acestora, fără asigurarea consultărilor publice cu toate părțile interesate;  
    3. adoptarea în lectură finală a proiectului Legii cu privire la organizațiile necomerciale, în versiunea curentă (după prima lectură);
    4. îmbunătățirea mecanismului 2% și a celui cu privire la filantropie și sponsorizare, în sensul înlăturării barierelor tehnice nerezonabile și încurajării contribuabililor să susțină sectorul neguvernamental;
    5. asigurarea finanțării de stat existente a ONG-urilor în bază de transparență și condiții egale;
    6. detalierea cadrului legal cu privire la antreprenoriatul social și cumpărarea serviciilor sociale;
    7. clarificarea procedurii privind contractarea de către autoritățile publice a serviciilor prestate de ONG-uri;
    8. investigarea obiectivă a atacurilor nefondate îndreptate împotriva organizațiilor societății civile, în vederea sancționării făptuitorilor și prevenirii unor fapte similare;
    9. Încurajarea și susținerea ONG-urilor în vederea promovării și apărării valorilor democratice în regiunea transnistreană, precum și elaborarea unor mecanisme de protecție al apărătorilor drepturilor omului de pe ambele maluri ale Nistrului.

    Apelul integral este disponibil aici. 

    Organizațiile semnatare:

    1. Amnesty International Moldova
    2. Asociația de reabilitare a invalizilor din RM (ARIM)
    3. O. Eco-Răzeni
    4. Asociația Internațională a Păstrătorilor râului Nistru „Eco-Tiras”
    5. Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova (BPW Moldova)
    6. Asociația Obștească BIOS
    7. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
    8. Asociația Presei Independente (API)
    9. Asociația Promo-LEX
    10. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)
    11. Centrul de Drept al Femeilor
    12. Centrul de Informații GENDERDOC-M
    13. Centrul de Instruire și Consultanță Organizațională (CICO)
    14. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
    15. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
    16. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
    17. Centrul International La Strada Moldova
    18. Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS)
    19. Comunitatea Watchdog.md
    20. Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM)
    21. CPR Moldova
    22. Expert-Grup
    23. Fundația pentru Dezvoltare
    24. Institutul de Politici Publice (IPP)
    25. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
    26. Piligrim-Demo
    27. REC Moldova
    28. RCTV Memoria
    29. Terra-1530
    30. Uniunea Organizațiilor Invalizilor din Republica Moldova UOI RM
    31. Coaliției Naționale „Viața fără Violență în Familie

    Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat apelul organizațiilor semnatare și susține că va intensifica colaborarea cu societatea civilă. Răspunsul Comisiei disponibil aici. 

  • Mai multe organizații ale societății civile își exprimă regretul față de performanța dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecător la Curtea Constituțională, în legătură cu hotărârile adoptate de Curtea Constituțională, ce au aruncat în mod deliberat Moldova într-o criză constituțională. Dl Zaporojan nu a formulat nicio o opinie separată la hotărârile problematice. El a trădat încrederea acordată de mai mulți reprezentanți ai societății civile în procesul de selecție pentru funcția de judecător constituțional. Semnatarii îi solicită demisia neîntârziată din funcția de judecător constituțional.

    La 30 octombrie 2014, o funcție de judecător la Curtea Constituțională numit de Guvern a devenit vacantă, iar la 23 octombrie 2015 Guvernul a adoptat un Regulament privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Constituțională din partea Guvernului și a numit o Comisie pentru selectarea candidaților la funcția de judecător (în continuare, „Comisia”). Comisia a fost constituită din experți constituționaliști, reprezentanți ai societății civile și un reprezentant al Guvernului, iar procedura de selecția a avut loc potrivit unor reguli și criterii transparente și publice.

    Din cei șapte candidați, dl Veaceslav ZAPOROJAN a cumulat cel mai mare punctaj la proba scrisă și la interviu. La 27 noiembrie 2015, Comisia a propus Guvernului numirea în funcția de judecător la Curtea Constituțională pe dl Zaporojan. Guvernul însă a tărăgănat numirea în funcție a candidatului.

    La 10 februarie 2016, membrii Comisiei au solicitat Guvernului luarea unei decizii cu privire la numirea dlui Zaporojan, iar la 29 martie 2016 mai multe organizații ale societății civile au solicitat Guvernului numirea dlui Zaporojan la funcția de judecător la Curtea Constituțională. Prin Hotărârea Guvernului nr. 840 din 6 iulie 2016, dl Veaceslav ZAPOROJAN a fost numit judecător constituțional. Dl Zaporojan este conferențiar universitar la mai multe instituții și Director al Școlii Doctorale în drept, științe politice și administrative.

    Toate aceste procese demonstrează că societatea civilă s-a angajat și nu a cedat în perioada 2015 – 2016 până nu a fost asigurat un proces transparent și luarea unor decizii pe bază de merit de numire a judecătorilor la Curtea Constituțională.

    Cu regret, modul în care a acționat Curtea Constituțională pe 7, 8 și 9 iunie 2019, adoptând mai multe decizii arbitrare, a șocat societatea. Modul în care hotărârile respective au fost revizuite pe 15 iunie 2019, a subminat total rolul Curții Constituționale de garant al Constituției. Aceste decizii au fost luate în unanimitate, iar dl Zaporojan a participat la adoptarea tuturor acestor hotărâri. La 9 iunie 2019, Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic a îndemnat judecătorii constituționali să-și dea demisia în scopul restabilirii încrederii în Curtea Constituțională și stabilizarea situației din țară. Până astăzi niciun judecător constituțional nu și-a dat demisia. Reiterăm insistent îndemnul către toți judecătorii Curții Constituționale de a-și prezenta imediat demisia.

    Având în vedere creditul deosebit de încredere pe care mai multe organizații ale societății civile l-a acordat dlui Zaporojan în 2016, îl îndemnăm insistent pe dl Zaporojan să-și prezinte imediat demisia, pentru a permite cel puțin un început de restabilire a încrederii în Curtea Constituțională.

    Apelul integral este disponibil aici

    Semnatari:

    Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER),

    Asociația pentru Politică Externă (APE),

    Asociația Presei Independente (API),

    Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”,

    Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ),

    Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),

    Comunitatea WatchDog.MD,

    CPR Moldova,

    Fundația Est-Europeană,

    Institutul de Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”,

    Institutul de Politici Publice (IPP),

    Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE),

    Transparency International-Moldova (TI-Moldova),

    Centrul Național Împotriva Corupției Abuzurilor și pentru Drepturile Omului

    Tatiana Chiriac, ex-judecătoare la Judecătoria Călărași

    Domnica Manole, ex-judecătoare la Curtea de Apel Chișinău

    Tatiana Răducanu, ex-judecătoare la Curtea Supremă de Justiție

    Răspunsul dl Zaporojan la apelul organizațiilor semnatare este disponibil aici

  • Comisia Internațională a Juriștilor (CIJ) și-a exprimat îngrijorarea față de evoluțiile recente din Moldova, care paralizează în mod efectiv guvernarea statului.

    Săptămâna trecută, Curtea Constituțională a dispus dizolvarea Parlamentului, a suspendat funcționarea acestuia și a declarat neconstituționale actele sale ulterioare, inclusiv formarea unui guvern, alegerea Președintelui Parlamentului și a suspendat din funcție Președintele Republicii Moldova.

    CIJ este deosebit de îngrijorată de procedura excesiv de rapidă prin care Curtea Constituțională a hotărât dizolvarea Parlamentului, suspendarea Președintelui țării și instituirea interimatului funcției. CIJ atrage atenția asupra perioadei inoportune în care Curtea Constituțională a emis hotărârea chiar în ziua stabilită de Curte ca fiind termenul limită de expirare a mandatului parlamentar. Astfel, Curtea Constituțională a privat Parlamentul de o claritate necesară pentru exercitarea mandatului său.

    Aceste evoluții au loc pe fondul deficiențelor existente în independența instituțională a sistemului judiciar din Republica Moldova, documentate într-un raport recent al CIJ.

    În raportul publicat în martie 2019, CIJ a subliniat numirea problematică în 2018 a trei judecători ai Curții Constituționale în circumstanțe care nu asigură un nivel suficient de transparență, în timpul unei campanii electorale și fără un concurs transparent și competitiv. Raportul a menționat că cei trei judecători numiți au activat anterior în calitate de Procuror General, director al Serviciului de Informații și Securitate și al Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, membru al majorității politice de guvernare din acea perioadă.

    CIJ salută mesajul Secretarului General al Consiliului Europei prin care acesta a anunțat despre solicitarea avizului Comisiei de la Veneția cu privire la criza constituțională, în regim de urgență.

    „Statul de drept este un motiv comun pentru care trebuie soluționate conflictele constituționale”, a menționat Massimo FRIGO, consilier juridic superior în cadrul Programului CIJ pentru Europa. „Solicităm tuturor instituțiilor și partidelor din Moldova să caute o soluție pentru a respecta pe deplin statul de drept, cadrul internațional și standardele la care Moldova a aderat. În acest sens, îndemnăm toate părțile interesate să aștepte avizul Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei pe acest subiect și să reconsidere deciziile sale”.

    Context

    În hotărârile emise la 7, 8 și 9 iunie 2019, Curtea Constituțională a statuat că Parlamentul trebuie dizolvat pe motivul imposibilității de formare a unui guvern în termen de trei luni din momentul expirării mandatului guvernului precedent.

    Deciziile au declanșat suspendarea Președintelui Republicii Moldova, Igor DODON, pentru refuzul de a dizolva Parlamentul și a dus la dispunerea exercitării interimatului funcției de Președinte de către Pavel FILIP.

    De asemenea, Curtea a declarat neconstituțional orice act adoptat de Parlament după 7 iunie.

    Nici Parlamentul, nici Președintele Dodon nu au acceptat deciziile Curții Constituționale privind suspendarea lor sau validitatea actelor adoptate și nici nu consideră legitimă numirea lui Pavel FILIP în funcția de Președinte în exercițiu.

    Fracțiunile parlamentare care constituie majoritatea actuală în Parlament au ajuns la un acord pentru formarea unui guvern de coaliție și au numit Președintele Parlamentului și Prim-ministrul.

    Conform interpretării Curții Constituționale a articolului 85 din Constituție, aceste negocieri nu au respectat termenul de trei luni.

    Alții au promovat diferite interpretări cu privire la momentul expirării termenului de trei luni pentru numirea unui guvern și a obligației Președintelui Republicii Moldova de a dizolva Parlamentul.

    Articolul 85 din Constituție prevede:

    (1) În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

    (2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

    (3) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

    (4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război.

    Versiunea engleză a comunicatului de presă este disponibilă aici. 

  • La 11 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat hotărârea în cauza Ozdil și alții c. Moldovei (cererea nr. 42305/18). CtEDO a constatat că reținerea și „îndepărtarea” a 5 profesori turci de pe teritoriul Moldovei în Turcia a fost contrară art. 5 și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

    Reclamanţii sunt profesori turci din rețeaua de școli „Orizont”. Autoritățile turce au acuzat școlile date de legătură cu mişcarea „Fetullah Gülen”, iar pe angajații acestora de terorism.

    La 6 septembrie 2018, reclamanții au fost reținuți în casele lor sau pe drum spre muncă, urmare a unei operațiuni comune desfășurate de serviciile secrete moldovenești și turcești. În aceeași zi, reclamanții au fost îndepărtați din Moldova, cu un avion charter care i-a dus în Turcia. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a comunicat despre desfășurarea acestei operațiuni în vederea prevenirii amenințărilor la adresa securității naționale. Familiile reclamanților nu au cunoscut nimic despre soarta acestora timp de câteva săptămâni.

    La 7 septembrie 2018, Biroul Migrație și Azil (BMA) a comunicat că reclamanții au îndeplinit cerințele legale de acordare a azilului în Republica Moldova. Cu toate acestea, cererile lor au fost respinse pe baza unei note primite de la SIS, potrivit căreia ei reprezentau amenințare la adresa securității naționale. Actele în cauză și hotărârile judecătorești au fost contestate la nivel național, dar fără succes, pe motiv că avocații nu au prezentat procurile semnate de persoanele îndepărtate din țară, ci de soțiile lor.

    CtEDO a notat că reclamanţii anterior, în cererile de azil, şi-au exprimat frica de proceduri penale în Turcia. Totuși, autorităţile naționale, când i-au înlăturat din țară, nu doar că au omis să ofere reclamanţilor posibilitatea de a alege țara unde urmează a fi expulzaţi, dar în mod deliberat i-au transferat către autorităţile turceşti. Operațiunea a fost planificată din timp. Faptul că un avion charter îi aștepta pe reclamanți pe Aeroportul Chișinău confirmă aceasta.  Faptele speţei au arătat că transferul a fost organizat în comun cu autoritățile turcești și în aşa o manieră încât să îi ia prin surprindere pe reclamanți și să nu le acorde timp și posibilitate de a se apăra.

    La fel, CtEDO a notat că BMA a expediat deciziile sale familiilor reclamanților după scoaterea ultimilor din țară, deși era obligat să le înmâneze reclamanților. CtEDO a tratat cu precauție aceste decizii, având în vedere că, anterior, Directorul BMA declarase că BNA nu a fost implicată în înlăturarea reclamanților din țară. Reclamanţii au fost înlăturaţi printr-un transfer ilegal, care a omis toate garanţiile legale naţionale şi internaţionale. CtEDO a constatat că înlăturarea din țară nu a fost legală și nici lipsită de arbitrariu, contrar art. 5 CEDO.

    CtEDO a mai notat că unii reclamanți locuiau în Moldova de peste 20 de ani, având soți sau copii cetățeni ai Republicii Moldova. Ei aveau dreptul de ședere, permis de muncă în Moldova și erau integrați în societatea moldovenească. Aceste elemente confirmă existența unei ingerințe în dreptul la viața privată, garantat de art. 8 CEDO. Având în vedere ilegalitatea îndepărtării din țară și lipsa unor remedii eficiente împotriva acesteia, această normă a fost violată.  

    CtEDO a obligat Guvernul Republicii Moldova să plătească reclamanților în total  125,000 euro cu titlu de prejudiciu moral. Reclamanții au fost reprezentați la CtEDO de către avocatul moldovean Vitalie NAGACEVSCHI. 


    Anterior mai multe organizații ale societății civile au emis un apel prin care au cerut autorităților naționale întoarcerea tuturor cetățenilor turci scoși ilegal din țară și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de aceste acțiuni.

     

  • CONTEXTUL POLITIC

    Standardele democratice s-au deteriorat semnificativ în Republica Moldova în ultimii trei ani. Alegerile locale din Chișinău desfășurate în iunie 2018, în urma cărora a învins un candidat al opoziției din Blocul ACUM, au fost arbitrar anulate. În noiembrie 2018, Parlamentul European și-a exprimat marea îngrijorare cu privire la declinul standardelor democratice care „a dus la faptul că Republica Moldova a devenit un stat capturat de interesele oligarhice, a cărui putere economică și politică este concentrată în mâinile unui grup mic, care exercită influența sa asupra Parlamentului, Guvernului, partidelor politice, administrației de stat, poliției, justiției și mass media, rezultând în implementarea nesatisfăcătoare a legislației puțin benefice pentru cetățeni.

    Alegerile parlamentare au avut loc pe 24 februarie 2019. Ele s-au desfășurat în baza unui sistem electoral mixt, care a fost modificat în 2017 de către Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor, atât în pofida existenței unui consens la nivel național, cât și ignorând recomandările Comisiei de la Veneția, astfel favorizând ambele partide menționate, care au utilizat mijloacele administrative fără precedent, ce a favorizat îndeosebi Partidului Democrat de la guvernare. Alegerile au fost recunoscute de către actorii locali și considerate corecte și competitive de către OSCE/ODIHR.

    La 9 martie 2019, Curtea Constituțională a validat rezultatele alegerilor parlamentare. Conform art. 85 alin (1) al Constituției, Parlamentul avea la dispoziție 3 luni pentru a investi în funcție Guvernul. Președintele țării, după consultarea fracțiunilor parlamentare, este împuternicit să dizolve Parlamentul la expirarea termenului de 3 luni. Conform legislației, dar și practicilor anterioare, termenul de 3 luni expiră la sfârșitul a 3 luni calendaristice din momentul evenimentului, în acest caz la 9 iunie 2019. De asemenea, Curtea Constituțională a subliniat că scopul acestei norme constituționale este de a evita o criză instituțională sau un conflict dintre puterile în stat (Hotărârea 30/2013, par.73).

    În urma alegerilor din februarie 2019, patru partide politice majore au acces în noul Parlament, dintre care nici unul nu a acumulat numărul suficient de mandate pentru a forma o coaliție de guvernare și pentru a investi în funcție Guvernul: Partidul Socialiștilor (35 de mandate din numărul total de 101), Partidul Democrat (condus de oligarhul Plahotniuc, a acumulat 30 de mandate), blocul ACUM (condus de Maia SANDU și Andrei NĂSTASE – 26 de mandate) și Partidul condamnatului oligarh Șor (7 mandate). Poziția celor trei actori principali pare a fi incompatibilă: Socialiștii, reprezentați de Președintele Dodon, au optat pentru relații mai apropiate cu Rusia și Uniunea Euro-asiatică; ACUM au optat împotriva statului capturat de Plahotniuc și pentru relații mai strânse cu UE; pe când Democrații de la putere erau gata și dornici să formeze un Guvern unic pentru a-și menține puterea cu orice preț. Au urmat trei luni de incertitudine și tentative fără succes de a consolida o alianță funcțională. Finalmente, soluția de a evita alegerile anticipate a fost negociată și agreată după vizitele și medierea reprezentanților din UE (Johannes HAHN), Statele Unite (Brad FREDEN) și Federația Rusă (Dmitri KOZAK).

    DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE DIN 7 IUNIE 2019, CARE REDUCE ARBITRAR TERMENUL DE INVESTIRE ÎN FUCNȚIE A GUVERNULUI

    În după amiaza zilei de vineri, 7 iunie, când un acord între Socialiști și ACUM a început să se contureze, Curtea Constituțională, în mare parte compusă din persoane afiliate Partidului Democrat, a declarat că termenul limită pentru formarea noului Guvern este 7 iunie, ora 24:00. Deși articolul 85 alin. (1) al Constituției acordă un termen de 3 luni din data validării rezultatelor alegerilor (9 martie) pentru formarea guvernului, judecătorii au interpretat că termenul limită expiră după 90 zile (7 iunie, ora 24:00), și nu duminică, 9 iunie. Nici o explicație clară nu a fost prezentată pentru a argumenta această interpretare. În același timp, Curtea Constituțională i-a solicitat Președintelui Dodon să dizolve imediat Parlamentul.

    SCHIMBAREA GUVERNULUI. LOVITURĂ DE STAT VS. DEZMEMBRAREA STATULUI CAPTURAT

    Socialiștii și ACUM au ignorant decizia Curții Constituționale și au depus ultimul efort pentru a ieși din impasul post-electoral, convocând Parlamentul sâmbătă, 8 iunie 2019. Partidele au finalizat și semnat „un acord politic temporar de deoligarhizare a Moldovei”. În aceeași zi, majoritatea parlamentară nou creată formată din 61 de deputați au votat-o pe Zinaida GRECEANII, lider al Partidului Socialiștilor, în calitate de Președinte al Parlamentului. Imediat după, Președintele Moldovei a nominalizat-o pe Maia Sandu în calitate de Prim-ministru. Ulterior, în aceeași zi, Parlamentul a votat noul Guvern condus de Maia SANDU. Parlamentul a mai votat și o declarație privind recunoașterea caracterului captiv al statului și a fost votată demisia conducerii instituțiilor cheie ale statului.

    Deciziile Parlamentului și decretul Președintelui de nominalizare a Prim-ministrului au fost imediat contestate la Curtea Constituțională de către Partidul Democrat de la guvernare. În mai puțin de o oră, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale atât hotărârea Parlamentului privind alegerea Președintelui Parlamentului, cât și hotărârea de investire a noului Guvern și decretul Președintelui de nominalizare a Prim-ministrului, astfel aruncând țara într-o situație instabilă cu putere dublă în stat, marcată de nesiguranță și de riscul de ciocniri între forțele politice de opoziție.

    Partidul Democrat l-a acuzat pe Președintele Dodon și noul Guvern de lovitură de stat. În dimineața duminicii de 9 iunie, Curtea Constituțională l-a suspendat din funcție pe Președintele Dodon, din motiv că acesta a refuzat să dizolve Parlamentul. Prin urmare, Curtea îl numește pe Pavel FILIP - Vice-președinte al Partidului Democrat care exercita funcția de Prim-ministru, în calitate de Președinte interimar al RM, care a dizolvat Parlamentul și a anunțat alegeri anticipate pentru 6 septembrie 2019.

    DUALITATEA PUTERII

    Moldova se află acum din nou în impas. Pe de o parte, Parlamentul continuă să se convoace în ședințe și a votat un set de reforme în domeniul anti-corupției. Pe de altă parte, Guvernul lui Plahotniuc refuză să cedeze puterea, poziția căruia este susținută de către Curtea Constituțională. Democrații au organizat duminică proteste la Chișinău și susținătorii lor au blocat principalele instituții de conducere în stat și Guvernul. Partidul Democrat a cerut demisia Președintelui Dodon și alegeri anticipate în curând. Canalele media deținute de Plahotniuc au difuzat înregistrări video în care Președintele Dodon recunoaște că a primit fonduri financiare din partea Rusiei.

    Protestatarii Partidului Democrat împiedică oficialii noului Guvern să intre în Guvern. La 10 iunie 2019, Guvernul condus de Maia SANDU a desfășurat ședința Guvernului în incinta Parlamentului. Șeful poliției a declarat supunere Partidului Democrat de guvernământ. Câteva autorități locale au declarat dorința lor de colaborare cu noul Guvern.

    Ambasadorii din UE, SUA și Rusia au fost prezenți la ședințele Parlamentului de sâmbătă și au susținut instituirea noului Guvern. Cu toate acestea, nici un lider străin nu a felicitat-o oficial pe Maia SANDU, în schimb declarațiile lor fie moderate cheamă la un dialog de nivel național.

    Conflictul dintre partidele de opoziție probabil va escalada în următoarele zile. Sunt posibile eventuale ciocniri printre mulțimile de protestatari, dar și dificultăți atât pentru oficialii instituiți în funcții, cât și în procesul de implementare a legilor. Oficiali de la diferite nivele își vor declara fidelitatea pentru o parte sau alta, ceea ce va genera ciocniri în continuare.

    Scopul primar al noului Guvern este de a prelua controlul instituțiilor care actualmente sunt controlate în întregime de Plahotniuc, de a adopta reforme electorale și în domeniul anti-corupției, și să relanseze relațiile cu UE, FMI și Banca Mondială. Noile alegeri parlamentare urmează să se desfășoare în baza unui sistem electoral reformat.

    Platforma Națională a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, care include 86 de ONG-uri active, a emis o declarație în data de 9 iunie, chemând actorii naționali și internaționali să recunoască legitimitatea activității Parlamentului și Guvernul condus de Maia SANDU, care și-a depus jurământul la 8 iunie 2019.

  • AVÂND ÎN VEDERE evenimentele politice din Republica Moldova din ultima perioadă;

    LUÂND ACT de Hotărârile și Deciziile Curții Constituționale din 7, 8 și 9 iunie 2019,

    LUÂND ACT de Hotărârile Parlamentului Republicii Moldova din 8 și 9 iunie 2019;

    CONSTATÂND divergențe majore între fracțiunile parlamentare ale Partidului Democrat din Moldova (PDM) pe de o parte și Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) și Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), ultimele două constituind Blocul ACUM, pe de altă parte;

    APRECIIND drept necesare și pozitive declarațiile din 8 iunie 2019 ale forțelor de poliție ale Republicii Moldova privind garantarea menținerii ordinii publice;

    SUBLINIIND necesitatea respectării de către toate forțele politice, precum și Curtea Constituțională și sistemul judecătoresc a legislației, a principiilor democratice și ale statului de drept;

    ACCENTUÂND rolul Curții Constituționale de garant al respectării Constituției și rolul acesteia de contribuire la buna funcționare a autorităților publice, separarea puterilor în stat, echilibrul și controlul dintre aceste, de aplanare a disputelor politice, nu de acutizare a acestora;

    AMINTIND despre calitatea de membru al Parteneriatului Estic și documentele semnate de Republica Moldova cu partenerii de dezvoltare;

    PORNIND de la rolul important pe care îl are societatea civilă din Moldova în procesele de consolidare a statului de drept, dezvoltare socială și economică durabilă a țării, precum și rolul Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic;

    CONDAMNÂND abaterile evidente din ultimele zile de la textul și spiritul Constituției și procedura Curții Constituționale;

    Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic declară:

    Suntem consternați de modul în care a acționat Curtea Constituțională pe 7, 8 și 9 iunie 2019. Curtea Constituțională a interpretat termenul de 3 luni de la care Președintele țării poate dizolva Parlamentul ca echivalând cu 90 de zile, deși orice termen exprimat în luni, potrivit regulii juridice generale, echivalează cu luna calendaristică. De facto, prin această interpretare, termenul în care Parlamentul poate vota legi și numi Guvernul a fost redus de la 9 iunie la 7 iunie 2019. Decizia Curții Constituționale a fost emisă spre sfârșitul zilei de lucru de 7 iunie 2019, adică chiar în ziua în care, potrivit Curții, a expirat acest termen. Curtea Constituțională fusese sesizată cu privire la această chestiune încă la 22 mai 2019 cu solicitarea ca sesizarea să fie examinată cu prioritate.

    De asemenea, Curtea a interpretat dreptul Președintelui țării de dizolvare a Parlamentului drept obligație, fără să analizeze dacă au fost întrunite celelalte condiții impuse de Constituție (consultarea fracțiunilor parlamentare) pentru dizolvarea Parlamentului. Pe parcursul zilei de 8 iunie 2019, Curtea Constituțională a emis două hotărâri, declarând neconstituționale hotărârile Parlamentului de alegere a Președintelui Parlamentului și de nominalizare a Primului Ministru. Hotărârile au fost emise în mai puțin de o oră de la adoptarea actelor în cauză, care încă nu fusese semnate și publicate. Niciun judecător independent nu poate anula un act pe care nu îl are în fața sa. Mai mult, hotărârile Curții Constituționale din 8 iunie 2018 au fost adoptate fără audieri și fără consultarea autorităților, cerințe impuse chiar de Codul Jurisdicției Constituționale.

    La 9 iunie 2019, la solicitarea PDM din 8 iunie 2019, Curtea Constituțională a suspendat Președintele țării din funcție, acordând dreptul ex-Primului Ministru, vice-președintelui PDM, Pavel Filip, să dizolve Parlamentul. Această Hotărâre a fost adoptată până la ora 10.30 dimineața, în lipsa autorităților și a autorilor sesizării, într-o ședință care a durat mai puțin de 5 minute. Ședința nu a fost anunțată din timp, precum nu se cunoștea nici despre depunerea acestei sesizări. Curtea Constituțională a suspendat Președintele țării, chiar dacă o solicitare oficială de dizolvare a Parlamentului nu a fost depusă la Președinție și nu există un refuz oficial în acest sens. Anterior, Președintele Igor Dodon a anunțat convocarea fracțiunilor parlamentare pentru 10 iunie 2019, pentru a discuta dizolvarea Parlamentului.

    Comportamentul Curții Constituționale din 7, 8 și 9 iunie 2019 confirmă că aceasta și-a compromis rolul constituțional, acționând exclusiv în interesul unui partid politic. 17 ONG-uri și-au exprimat îngrijorarea privind independența Curții Constituționale încă în decembrie 2018, când trei persoane afiliate PDM au fost numiți judecători ai Curții Constituționale în mod netransparent.

    În acest context, Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic:

    1. Îndeamnă Curtea Constituțională să-și revizuiască urgent hotărârile adoptate în 7, 8 și 9 iunie 2019 și să revină în albia legalității. În scopul restabilirii încrederii în Curtea Constituțională și stabilizarea situației din țară, îndemnăm toți judecătorii constituționali să demisioneze;
    2. Cheamă formațiunile politice din Moldova să respecte prevederile constituționale și să acționeze făcând uz doar de instrumentele juridice și legale, fără a destabiliza situația social-politică;
    3. Cere instituțiilor Statului și tuturor funcționarilor publici să se ghideze și să acționeze numai în conformitate cu prevederile legale și să respecte atribuțiile lor, să nu admită ingerințe sau orice amestec ilegal în activitatea lor;
    4. Face apel către cetățenii Republicii Moldova să dea dovadă de comportament calm, să renunțe la discursul de ură și instigare la violență, iar cei care doresc să protesteze, să o facă doar în mod pașnic;
    5. Recunoaște ca fiind legitimă activitatea Parlamentului de legislatura a X-a, inclusiv din 8 iunie 2019, care are un mandat deplin până la validarea rezultatelor următoarelor alegeri parlamentare;
    6. Solicită conducătorilor autorităților publice centrale și locale, tuturor funcționarilor și angajaților publici recunoașterea legitimității Parlamentului de legislatura a X-a, a Guvernului investit la 8 iunie 2019 și colaborarea cu autoritățile legal constituite ale Republicii Moldova în vederea bunei guvernări a țării, detensionarea situației și respectarea voinței poporului exprimată la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019;
    7. Solicită partenerilor internaționali recunoașterea legitimității Parlamentului de legislatura a X-a, a Guvernului investit la 8 iunie 2019 și colaborarea cu autoritățile legal constituite ale Republicii Moldova în vederea restabilirii dialogului politic din Moldova, detensionarea situației și respectarea voinței poporului exprimată la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

    * Platforma Naționala a FSC din PaE include 86 de organizații active din Republica Moldova din domenii precum: buna guvernare, drepturile omului, dezvoltare economica, mediu, energetica, tineret, politici sociale, sindicate si patronate, etc.

    ***

    Declarațiile partenerilor internaționali privind situația politică din Moldova: 

    •  Uniunea Europeană 

    (08/06/2019) „Ca urmare a deciziilor adoptate de Parlament și în lumina evoluțiilor ulterioare, Uniunea Europeană face apel la calm și reținere. Oficialii aleși democrat trebuie să găsească o cale de dialog pentru Republica Moldova. Uniunea Europeană se așteaptă ca Republica Moldova, țară asociată la UE, să respecte statul de drept și să garanteze democrația, în conformitate cu principiile de bază ale Acordului nostru de Asociere. 

    Declarația integrală aici

    (09/06/2019) „Uniunea Europeană a luat act de deciziile luate ieri în Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv de formarea coaliției de guvernare. Uniunea Europeană este pregătită să colaboreze cu Guvernul creat legitim și democratic, în baza angajamentelor reciproce față implementarea reformelor și respectarea principiilor fundamentale stipulate în Acordul de Asociere.”

    Declarația integrală aici. 

    • Ambasada Statelor Unite ale Americii

    (09/06/2019)  Statele Unite invită toate partidele din R. Moldova să manifeste reținere și să convină la un acord comun asupra unui viitor parcurs politic. Alegerile parlamentare din 24 februarie au fost competitive și au respectat drepturile fundamentale. Voința poporului moldovenesc exprimată în acele alegeri trebuie respectată fără amestec. Asigurarea unui viitor prosper și democratic pentru Moldova și cetățenii săi este un obiectiv comun pe care Statele Unite vor continua să îl sprijine.”

    Declarația integrală aici. 

    • Consiliul Europei, Secretarul General Thorbjørn Jagland

    (09/06/2019)   „Suntem gata să ajutăm Moldova ca stat membru al Consiliului Europei și parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu reformele necesare, inclusiv reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției.”

    Declarația integrală aici. 

    • NATO

    (09/06/2019)  „Liderii Republicii Moldova, aleşi în mod democratic, trebuie să lucreze împreună pentru depăşirea situaţiei de criză. NATO își reafirmă sprijinul pentru Republica Moldova în vederea realizării reformelor în domeniul apărării şi securizării instituţiilor.”

    Declarația integrală aici. 

    • OSCE

    (09/06/2019)  OSCE urmărește cu mare îngrijorare criza politică din Republica Moldova. Cetățenii Republicii Moldova au nevoie de o soluție politică la actuala criză, care să ofere țării stabilitatea în parcursul ei european.”

    Declarația integrală aici. 

    • Președintele României, Claus Iohannis

    (09/06/2019)   „Stabilitatea Republicii Moldova este esențială pentru continuarea parcursului european al acestui stat, care s-a angajat să ducă la îndeplinire un amplu proces de reforme, inclusiv în ceea ce privește statul de drept și buna guvernare, în conformitate cu angajamentul său față de Uniunea Europeană, în baza Acordului de Asociere."

    Declarația integrală aici. 

    • Ambasada Rusiei în Republica Moldova

    (08/06/2019)  „Chemăm toate forțele politice responsabile din Republica Moldova să nu admită destabilizarea situației din țară. Susținem eforturile fracțiunilor parlamentare de formare a unei coaliții funcționale și de constituire a guvernului care ar fi cvapabil să asigure o pace civică solidă o dezvoltare sigură a Republicii Moldova, în conformitate cu normele democratice unanim acceptate."

    Declarația integrală aici. 

    (10/06/2019) „Moscova salută formarea coaliției de guvernământ și a guvernului Republicii Moldova. Suntem orientați spre colaborarea cu autoritățile alese în mod democratic ale Republicii Moldova pentru a restabili relațiile reciproc avantajoase în diverse domenii, în conformitate cu prevederile Tratatului de prietenie și cooperare din 2001."

    Declarația integrală aici

    • Ambasada Canadei în Republica Moldova

    (09/06/2019)  „Canada urmărește îndeaproape ultimele evoluții politice din Republica Moldova. Am luat act, cu rezerve și îngrijorare, de hotărârea judecătorească care a dus la invalidarea noului Guvern de coaliție, urmată de suspendarea Președintelui și decretul privind organizarea de noi alegeri parlamentare. Încurajăm toate partidele și instituțiile politice din Republica Moldova să se angajeze în dialog pentru a depăși impasul actual. Orice rezoluție trebuie să respecte standardele democratice internaționale, statul de drept și să reflecte voința democratică a poporului moldovenesc. Canada își reafirmă sprijinul pentru parcursul Moldovei către integrare și reformă europeană. Credem cu fermitate că toate deciziile luate pentru a soluționa situația actuală ar trebui să păstreze și să promoveze aceste obiective importante.”

    Declarația integrală aici.

    • Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei

    (09/06/2019)  „Invităm forțele politice aflate la conducere în R. Moldova să acționeze conform cadrului legal, să soluționeze litigiile prin intermediul dialogului politic, pentru a evita o luptă pentru putere. Important pentru țară și securitatea din regiune este prevenirea unor ingerințe externe care vizează implementarea scenariului rus de federalizare a țării."

    Declarația integrală aici. 

    •  Declarație comună a Franței, Germaniei, Regatului Unit al Marii Britanii, Poloniei și Suediei

    (10/06/2019) „Franța, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Polonia și Suedia au urmărit cu atenție evoluțiile recente din Republica Moldova. În urma alegerilor parlamentare, majoritatea parlamentară aleasă în mod democratic a luat decizii importante, inclusiv și formarea unui Guvern. În acest moment de criză constituțională, vedem și susținem Parlamentul Republicii Moldova, ca reprezentant al poporului moldovean, și ca cel mai bun loc pentru a discuta toate chestiunile politice, inclusiv și cele controversate.”

    Declarația integrală aici

    • Elveția 

    (10/06/2019) „Parlamentul Republicii Moldova a decis sâmbăta trecută să aleagă un nou vorbitor și să formeze un nou guvern. Elveția așteaptă cu nerăbdare continuarea punerii în aplicare a asistenței sale pentru cooperarea pentru dezvoltare. În urma celei mai recente evoluții politice, Elveția solicită tuturor partidelor și instituțiilor politice să se angajeze într-un dialog pașnic pentru a rezolva această criză politică. Calmul și liniștea vor prevala în beneficiul tuturor moldovenilor.”

    Declarația integrală aici  

    • Președintele Comisiei Helsinki a Congresului american, Alcee L. Hastings

    (12/06/2019)  „Urmăresc evoluțiile din Moldova cu îngrijorare. Schimbarea obiectivului pentru că una dintre părți nu este de acord cu rezultatul unui acord nu reflectă angajamentul față de democrație pe care ne așteptăm să îl vedem într-un stat participant la OSCE. Salut formarea unei coaliții democratice legitime și aștept cu nerăbdare să susțin aspirațiile euro-atlantice ale poporului moldovenesc".

    Declarația integrală aici

  • Termen extins de depunere a dosarului: 10 iunie 2019 

    Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) dorește să contribuie la o mai bună aplicare de către actorii justiției a standardelor Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Aceasta poate avea loc doar prin fortificarea cunoștințelor specialiștilor în domeniul CEDO. În acest scop, CRJM organizează seminarul „Dreptul la un proces echitabil în cauzele penale” pentru avocații și avocații-stagiari din Republica Moldova.

    Seminarul va avea loc în municipiul Chișinău, în perioada 20-22 iunie 2019. Limba de lucru este româna. Seminarul va include exerciții teoretice și practice privind aplicarea CEDO. Proiectul agendei este disponibil aici.

    Vor fi selectați 30 de avocați sau avocați stagiari care au cunoștințe în domeniul CEDO (seminarul va fi la nivel intermediar/avansat). Prioritate va fi acordată:

    1. avocaților specializați în domeniul penal;
    2. candidaților care nu au participat anterior la seminare similare organizate de CRJM;
    3. candidaților din regiuni și femeilor.

    Formatori în cadrul seminarului vor fi un jurist permanent din cadrul Grefei Curții Europene a Drepturilor Omului și avocatul Vladislav Gribincea.

    Cheltuielile de cazare pentru avocații din regiuni, precum și cheltuielile de alimentare pentru toți participanții pe durata seminarului, vor fi acoperite de CRJM.

    Avocații și avocații-stagiari care doresc să participe la seminar vor expedia CV-ul și scrisoarea de motivare, în limba română sau engleză, prin e-mail la: daniel.goinic@crjm.org, până la 10 iunie 2019, ora 18.00. Dosarele incomplete sau cele depuse peste termen nu vor fi analizate. Persoanele selectate vor fi notificate până la 7 iunie 2019.

    Prin depunerea dosarelor de participare, candidații își dau consimțământul pentru procesarea și stocarea datelor cu caracter personal ale acestora de către CRJM, precum și pentru participarea obligatorie pe întreaga perioada a seminarului. În caz de neparticipare, generală sau în parte, aceștia se angajează să ramburseze CRJM costurile pentru instruirea lor.

    Pentru mai multe informații, nu ezitați sa ne contactați pe emailul indicat mai sus.

  • La 30 mai 2019, Serviciul Fiscal de Stat a prezentat rezultatele preliminare privind mecanismul de desemnare procentuală (Legea 2%). Rezultatele confirmă în principal faptul că tot mai multe persoane aleg să participe la gestionarea banului public și să direcționeze 2% din impozitul pe venit pentru a susține activitatea unui ONG sau cult religios din țară. Conform rezultatelor preliminare, în 2019, 36,768 de contribuabili au solicitat direcționarea a 2% din suma impozitului pe venit către asociații obștești sau culte religioase. Aceasta reprezintă o creștere cu 44% față de anul trecut când 28,388 persoane au ales să desemneze procentual.

    Suma preliminară direcționată în 2019 prin mecanismul de desemnare procentuală este de 8,28 milioane lei, comparativ cu 2018, când suma total desemnată a constituit  6,49 milioane lei până la validare și 5,63 milioane lei, după validare.  13% din desmnări au fost nevalidate pe diverse motive printre care cel mai frecvent rămâne a fi existența datoriilor avute de contribuabil la impozitul pe venit.

    Creșterea considerabilă a numărului de persoane, care au ales să direcționeze 2% din impozitul pe venit, se datorează în principal campaniilor eficiente de informare desfășurate de organizațiile non-profit și comunicării mai active cu publicul țintă.

    Sumele desemnate procentual urmează a fi verificate și validate de Serviciul Fiscal de Stat. Conform prevederilor legale vor fi validate desemnările procentuale care întrunesc următoarele 3 condiții:  

    • declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit a fost depusă în termen (1 ianuarie – 2 mai );
    • impozitul pe venit declarat a fost achitat integral și în termen;
    • contribuabilul persoana fizică nu are datorii la impozitul pe venit.

    Ulterior, Serviciul Fiscal de Stat va stabili și va publica lista organizațiilor beneficiare și a sumelor de desemnare procentuală care le revin, iar organizațiile necomerciale și cultele religioase vor recepționa sumele obținute din desemnarea procentuală până la 30 septembrie 2019, atunci când Ministerul Finanțelor va efectua transferul banilor.

    Mai multe detalii despre etapele mecanismului 2% vedeți aici.

  • Termen extins de depunere a dosarului: 10 iunie 2019 

    Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) dorește să contribuie la o mai bună aplicare de către actorii justiției a standardelor Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Aceasta poate avea loc doar prin fortificarea cunoștințelor specialiștilor în domeniul CEDO. În acest scop, CRJM organizează seminarul „Dreptul la un proces echitabil în cauzele penale” pentru avocații și avocații-stagiari din Republica Moldova.

    Seminarul va avea loc în municipiul Chișinău, în perioada 20-22 iunie 2019. Limba de lucru este româna. Seminarul va include exerciții teoretice și practice privind aplicarea CEDO. Proiectul agendei este disponibil aici.

    Vor fi selectați 30 de avocați sau avocați stagiari care au cunoștințe în domeniul CEDO (seminarul va fi la nivel intermediar/avansat). Prioritate va fi acordată:

    1. avocaților specializați în domeniul penal;
    2. candidaților care nu au participat anterior la seminare similare organizate de CRJM;
    3. candidaților din regiuni și femeilor.

    Formatori în cadrul seminarului vor fi un jurist permanent din cadrul Grefei Curții Europene a Drepturilor Omului și avocatul Vladislav Gribincea.

    Cheltuielile de cazare pentru avocații din regiuni, precum și cheltuielile de alimentare pentru toți participanții pe durata seminarului, vor fi acoperite de CRJM.

    Avocații și avocații-stagiari care doresc să participe la seminar vor expedia CV-ul și scrisoarea de motivare, în limba română sau engleză, prin e-mail la: daniel.goinic@crjm.org, până la 5 iunie 2019, ora 18.00. Dosarele incomplete sau cele depuse peste termen nu vor fi analizate. Persoanele selectate vor fi notificate până la 7 iunie 2019.

    Prin depunerea dosarelor de participare, candidații își dau consimțământul pentru procesarea și stocarea datelor cu caracter personal ale acestora de către CRJM, precum și pentru participarea obligatorie pe întreaga perioada a seminarului. În caz de neparticipare, generală sau în parte, aceștia se angajează să ramburseze CRJM costurile pentru instruirea lor.

    Pentru mai multe informații, nu ezitați sa ne contactați pe emailul indicat mai sus.

    Evenimentul este desfășurat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice și posibil datorită  ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

  • Scopul concursului:

    În vederea fortificării capacităților instituționale ale organizației și dezvoltării abilităților de comunicare publică ale membrilor organizației, CRJM solicită oferte de preț pentru selectarea unui consultant/unei consultante sau echipe de consultanți care să livreze: (i) un training de public speaking și dicție pentru echipa CRJM și (ii) servicii de mentorat individual în domeniul public speaking și dicție. Această activitate va fi realizată în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat cu suportul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

    (i) un training de public speaking și dicție pentru echipa CRJM

    Training-ul de public speaking și dicție cu o durată  maximă de 16 ore urmează. Perioada exactă urmează a fi stabilită de comun acord cu echipa CRJM și consultantul/consultanta/echipa de consultanți selectată. Trainingul va fi unul practic, implicând simulări de conferințe de presă, interviuri, discursuri la microfon etc, care să dezvolte abilitățile de comunicare publică ale echipei.

    În cadrul cursului de instruire este necesar să fie abordate în principal următoarele subiecte/ aspecte:

    • tehnici de elaborare și livrare a unui discurs public convingător și memorabil;
    • managementul emoțiilor
    • exerciții practice pentru îmbunătățirea dicției;
    • tehnici și strategii pentru îmbunătățirea limbajului non-verbal;
    • managementul audienței;
    • strategii de comunicare externă și comunicarea eficientă cu jurnaliștii.

    N.B. Consultantul/consultanta sau echipa de consultanți poate propune și alte subiecte considerate relevante scopului instruirii.

     (ii) servicii de mentorat individual în domeniul public speaking și dicție.

    Consultantul / consultanta va livra servicii mentorat și improvizație în baza analizei prestațiilor publice ale membrilor echipei CRJM. Consultațiile personale vor avea o durată maximă de 4 ore per angajat/ă, pentru un număr total maxim de 10 persoane.

    Cheltuielile pentru organizarea sesiunilor vor fi acoperite de CRJM, consultantul / consultanta urmează să indice în oferta financiară doar costurile pentru pregătirea și livrarea trainingului și a orelor de mentorat, precum și cerințele specifice pentru logistica evenimentului (spre exemplu, cerințe specifice pentru sala de lucru, rechizitele necesare etc.).

    • Criteriile de selecție:
    • studii superioare în psihologie, comunicare, relații cu publicul, sau alte domenii relevante;
    • experienţa anterioară de elaborare și livrare a training-urilor și/sau orelor de curs pe comunicare publică (minim 3 ani);
    • metodologia de lucru propusă;
    • reputație și integritate personală/ corporativă;
    • oferta financiară.

    Prezentarea ofertelor:

    Ofertele pot fi prezentate de persoane fizice și/sau juridice. Oferta trebuie să fie datată și semnată de către ofertant/ă și expediată prin e-mail la application@crjm.org sau direct la sediul CRJM, str. A.Șciusev 33, Chișinău, MD-2001, până pe 3 iunie 2019.

     Oferta va include:

    • Copia certificatului de înregistrare / extrasului pentru persoană juridică și CV-ul actualizat al candidatului / candidatei pentru persoană fizică, de rând cu scrisoarea de intenție, care va conţine în mod obligatoriu:

    (1) Lista training-urilor și/sau orelor de curs livrate în domeniul public speaking și dicție;

    (2) Numele şi datele de contact ale două persoane de referinţă;

    • Un proiect al planului de curs și mentorat (metodologia) – max. 1 pagină;
    • Oferta financiară cu indicarea prețului per zi pentru training/pregătire, prețului  per oră pentru servicii de mentorat, precum și costul total al serviciilor în dolari SUA. În cazul persoanelor fizice va fi indicat prețul net, iar persoanele juridice vor indica prețul cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere. Beneficiarul va prezenta ofertantului câștigător documentele confirmative pentru livrări cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor.
    • În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial cu membrii sau angajații CRJM, candidatul / candidata se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.108 sau la adresa de e-mail:angela.caranfil@crjm.org   

    Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun/nicio candidat/ă în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.

    P.SDoar candidatul/a, persoană fizică, selectat/ă urmează să justifice onorariul solicitat prin completarea unui formular cu indicarea onorariilor solicitate pentru servicii similare de la alți trei contractori, cu anexarea documentelor justificative.

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) dorește să contribuie la o mai bună aplicare de către actorii justiției a standardelor Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Aceasta poate avea loc doar prin fortificarea cunoștințelor specialiștilor în domeniul CEDO. În acest scop, CRJM, în parteneriat cu Centrul de Instruire a Avocaților, organizează seminarul „Dreptul la un proces echitabil în cauzele penale” pentru avocații și avocații-stagiari din Republica Moldova.

    Seminarul va avea loc în municipiul Chișinău, în perioada 20-22 iunie 2019. Limba de lucru este româna. Seminarul va include exerciții teoretice și practice privind aplicarea CEDO. Proiectul agendei este disponibil aici.

    Vor fi selectați 30 de avocați sau avocați stagiari care au cunoștințe în domeniul CEDO (seminarul va fi la nivel intermediar/avansat). Prioritate va fi acordată:

    1. avocaților specializați în domeniul penal;
    2. candidaților care nu au participat anterior la seminare similare organizate de CRJM;
    3. candidaților din regiuni și femeilor.

    Formatori în cadrul seminarului vor fi un jurist permanent din cadrul Grefei Curții Europene a Drepturilor Omului și avocatul Vladislav Gribincea.

    Cheltuielile de cazare pentru avocații din regiuni, precum și cheltuielile de alimentare pentru toți participanții pe durata seminarului, vor fi acoperite de CRJM.

    Avocații și avocații-stagiari care doresc să participe la seminar vor expedia CV-ul și scrisoarea de motivare, în limba română sau engleză, prin e-mail la: daniel.goinic@crjm.org, până la 5 iunie 2019, ora 18.00. Dosarele incomplete sau cele depuse peste termen nu vor fi analizate. Persoanele selectate vor fi notificate până la 7 iunie 2018.

    Prin depunerea dosarelor de participare, candidații își dau consimțământul pentru procesarea și stocarea datelor cu caracter personal ale acestora de către CRJM, precum și pentru participarea obligatorie pe întreaga perioada a seminarului. În caz de neparticipare, generală sau în parte, aceștia se angajează să ramburseze CRJM costurile pentru instruirea lor.

    Pentru mai multe informații, nu ezitați sa ne contactați pe emailul indicat mai sus.

  • În perioada 15-17 mai 2019, șapte reprezentanți ai Autorității Naționale de Integritate din Republica Moldova au desfășurat o vizită de studiu în România. Scopul vizitei a fost cel de preluare a bunelor practici de la omologii români și de la alți experți din domeniu privind integritatea în exercitarea funcției, realizarea controlului averii și al intereselor personale și respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.
    Agenda vizitei de studiu a debutat cu întâlnirea și cunoașterea colegilor de la Agenția Națională de Integritate din România. Colegii români, Florin Ionel MOISE, vicepresedinte al ANI, Silviu POPA,secretar general ANI, Anca TOMULESCU, șef Serviciul inspecție de integritate și Marinela Constanța IONIȚĂ, inspectoare de integritate, au discutat cu reprezentanții din Moldova despre cadrul normativ care reglementează activitatea ANI și viziunile lor privind procedurile interne. În cadrul întâlnirii au fost menționate succesele instituționale obținute și datorate focusării pe activitățile de combatere și investigare a dosarelor importante. Discuțiile nu au omis nici importanța promovării unei culturi instituționale și personale a subiecților declarațiilor, precum și colaborarea internă și inter-instituțională, dar și cooperarea cu societatea civilă.

    Ziua a doua a vizitei de studiu a reprezentat o continuare a discuțiilor începute în ajun, pe subiecte legate de primirea, colectarea și analizarea informațiilor cu privire la averile deținute și conflictele de interese/incompatibilități, controlul averilor și respectării celorlalte regimuri juridice, mecanismul de depunere a declarațiilor, examinarea și aplicarea sancțiunilor și întocmirea actelor de constatare. În partea a doua a zilei, reprezentanții din Moldova s-au întâlnit cu Gabriela Elena BOGASIU, vicepreședintă a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), realizând un schimb de experiență privind jurisprudența relevantă a ÎCCJ, procedura de examinare a cauzelor în materie de conflicte de interese, averi nejustificate și alte subiecte de interes. Dna Bogasiu a menționat că în perioada 2009 – 2018, ICCJ a examinat 1.419 dosare în recurs în toate cele trei categorii de dosare din competenta ANI, cele mai multe fiind examinate în 2014 (314 cazuri), în 2016 (249 de cazuri) și în 2018 (146 de cazuri).

    În ultima zi, reprezentanții din Moldova au mers în vizită la Direcția Națională Anticorupție (DNA) unde au purtat discuții despre practica DNA. Inspectorii de integritate  din Moldova au dialogat cu Marius VARTIC, procuror în cadrul secției Judiciare Penale, privind importanța stabilirii încrederii publice în ANI, determinarea unei practici unitare în activitate, despre falsuri și identificarea factorilor de risc.

    Vizita de studiu a fost organizată în cadrul proiectului „Promovarea statului de drept și consolidarea integrității în Republica Moldova”, desfășurat în colaborare cu Expert Forum (EFOR) și posibil datorită suportului financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

  • CRJM extinde termenul de acceptare al ofertelor pentru servicii de redactare și corectura în limbile rusă și engleză până la 10 iunie 2019. 

    CRJM anunţă concurs de oferte pentru selectarea redactorilor (persoane fizice) care vor presta, în perioada mai 2019 – mai 2021, servicii de redactare și/sau corectură a materialelor elaborate / traduse de CRJM cu specific juridic în limbile:

    1. română;
    2. engleză;
    3. rusă.

    Volumul estimativ al materialelor de redactat / corectat este de:

    1. română - 300 de pagini pe an;
    2. engleză - 200 de pagini pe an;
    3. rusă - 150 de pagini pe an.

    Calculul pentru o pagină se face pentru 1800 de caractere fără spații.

    • Criteriile de selecție:

    - Experiența în  redactare (studii superioare de specialitate și experiența în redactarea textelor cu specific juridic constituie un avantaj);

    - Calitatea redactării fragmentelor propuse de CRJM în cadrul prezentului concurs;

    - Termenul de executare;

    - Reputația profesională (criteriu valabil în cazul prezentării referințelor);

    - Oferta financiară.

    Oferta trebuie să fie datată, semnată de către ofertant și expediată prin e-mail la application@crjm.org sau direct la sediul CRJM, str. A.Șciusev 33, Chișinău, MD-2001, până pe 6 mai 2019.

    Oferta va include:

    1. CV-ul actualizat, care va indica expertiza și experiența relevantă;
    2. Exemple relevante de lucrări redactate anterior, în particular redactări ale textelor cu specific juridic (lucrările pot fi expediate electronic, pe suport de hârtie sau indicând link-ul unde pot fi accesate acestea);
    3. Oferta financiară în lei moldovenești, care să indice prețul NET per pagină redactată (1800 de caractere fără spații). Compararea ofertelor financiare se va face în lei moldovenești (MDL). Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
    4. Termenul de realizare a redactării (pagini per zi);
    5. Referinţele vor fi înalt apreciate. În cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația, Vă rugăm să menționați expres acest fapt;
    6. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu CRJM, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

    Doar persoanele preselectate, care întrunesc condițiile minime specificate de CRJM, vor fi invitate să participe la proba scrisă și vor fi evaluate în baza fragmentelor propuse pentru redactare.

    O persoană poate participa pentru serviciile de redactare,  pentru una sau mai multe limbi, indicate mai sus.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon +373 22 843 601 ext.110 sau la adresa de e-mail: angela.caranfil@crjm.org

    Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun/nicio candidat/ă în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.

  • Din păcate acest articol este disponibil doar în Engleză.

  • CRJM extinde termenul de acceptare a ofertelor în vederea prestării serviciilor de predare a limbii franceze până la 22 mai 2019.

    Scopul concursului:

    CRJM solicită oferte de prețuri pentru selectarea unei companii în vederea prestării serviciilor de predare a limbii franceze pentru doua nivele: începător și intermediar, pentru membrii Asociației. Programul cursurilor va fi elaborat în baza cerințelor membrilor Asociației, care urmează să frecventeze cursurile și se va focusa atât pe abilitățile de vorbire, ascultare, citire și scriere, cât și pe aspectele ce vizează îmbunătățirea gramaticii, vocabularului, pronunțării, fluenței verbale, expresiilor idiomatice etc.  

    Detalii tehnice:

    • Numărul de nivele: 2 nivele – începător și intermediar;
    • Numărul de ședințe pe săptămână: 2 sau 3, cu durata de 1,5 h sau 2,0 h;
    • Numărul persoanelor instruite pentru cursul de franceza nivel începător: 3-5 persoane;
    • Numărul persoanelor instruite pentru cursul de franceza nivel intermediar: 3-5 persoane;
    • Locația de prestare a cursului: sediul CRJM, str. A. Sciusev 33, Chișinău;
    • Metode de predare: inovative și interactive.

     Compania selectată va presta serviciile solicitate conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte şi în baza contractului de prestare servicii semnat între părți (compania selectată şi CRJM).

    • Criteriile de selecție:
    1. Oferta tehnică care va include: experiența ofertantului (inclusiv lista profesorilor, stipulând experiența profesională relevantă), portofoliul de clienți și referințe, metodele inovative de predare) – 70%;
    2. Oferta financiară – 30%.

    Oferta trebuie să fie datată, semnată  de către ofertant și expediată prin e-mail la application@crjm.org sau direct la sediul CRJM, str. A. Șciusev 33, Chișinău, MD-2001, până pe 6 mai 2019. Oferta va include: 

    1. Copia certificatului de înregistrare și datele companiei;
    2. Scurtă descriere despre metodele de predare aplicate și programul cursurilor propuse;
    3. Oferta financiară, cu prețurile indicate în dolari SUA, completată după modelul atașat la prezenta solicitare de oferte. De asemenea, persoanele juridice vor indica disponibilitatea livrărilor cu aplicarea scutirii de TVA, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
    4. Referinţele vor fi înalt apreciate. În cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația, vă rugăm să menționați expres acest fapt;
    5. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu CRJM, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

    Membrii asociației, care pe parcursul studiilor vor însuși nivele indicate în ToR, vor evolua la nivelele mai avansate în cadrul aceleiași companii.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon +373 22 843 601 ext.110 sau la adresa de e-mail: angela.caranfil@crjm.org

    Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun candidat în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.

  • Scopul concursului:

    CRJM anunţă concurs de oferte pentru selectarea traducătorilor, persoane fizice și juridice, care vor presta, în perioada mai 2019 – mai 2021, servicii de traducere simultană în cadrul evenimentelor publice de lansare a studiilor și rapoartelor sale, pentru perechile de limbi: 

    1. română-engleză-română
    2. română-franceză-română

    Persoana fizică și/sau juridică selectată va presta serviciile solicitate conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte și în baza contractului de prestare servicii semnat între părți (persoana fizică/juridică selectată și CRJM) pentru perioada mai 2019 – mai 2021.

    • Criteriile de selecție:

    - Experiența profesională (studii superioare de specialitate și experiența în traducerea simultană cu specific juridic constituie un avantaj);

    - Reputația profesională (criteriu valabil în cazul prezentării referințelor);

    - Oferta  financiară.

    Oferta trebuie să fie datată, semnată  de către ofertant/ă și expediată prin e-mail la application@crjm.org sau direct la sediul CRJM, str. A. Șciusev 33, Chișinău, MD-2001, până pe 6 mai 2019. Oferta va include:

    1. Copia certificatului de înregistrare pentru persoană juridică (indicând persoana responsabilă de executarea traducerii simultane și anexând CV-ul acesteia) și CV-ul actualizat al /a candidatului/tei pentru persoană fizică, care să confirme experiența de traducere simultană cu specific juridic;
    2. Exemple ale evenimentelor unde a fost prestat serviciul de traducere simultană;
    3. Oferta financiară cu indicarea prețului per oră în dolari SUA, completată după modelul atașat la prezenta solicitare de oferte. În cazul persoanelor fizice va fi indicat prețul net per oră, iar persoanele juridice vor indica prețul per oră, inclusiv toate impozitele şi taxele aferente. De asemenea, persoanele juridice vor indica disponibilitatea livrărilor cu aplicarea scutirii de TVA, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
    4. Referinţele vor fi înalt apreciate. În cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația, Vă rugăm să menționați expres acest fapt;
    5. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu CRJM, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

     Persoana fizică/juridică poate participa la concurs  pentru una sau ambele perechi de limbi, indicate mai sus.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon +373 22 843 601 ext.110 sau la adresa de e-mail: angela.caranfil@crjm.org

    Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun/nicio candidat/ă în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.

  • CRJM anunţă concurs de oferte pentru selectarea traducătorilor/toarelor, persoane fizice și juridice, care vor presta, în perioada mai 2019 – mai 2021, următoarele tipuri de  servicii:

    a) servicii de traducere scrisă a textelor cu specific juridic din:

    • română – engleză;
    • română – rusă;
    • engleză – română;

    b) servicii de traducere autorizată scrisă a textelor cu specific juridic, pentru perechea de limbi engleză – română.

    Persoana fizică/juridică selectată va presta serviciile solicitate conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte și în baza contractului de prestare servicii semnat între părți (persoana fizică/juridică selectată și CRJM) pentru perioada mai 2019 – mai 2021.

    Volumul estimativ al traducerilor este de aproximativ de:

    1. 400 de pagini pe an pentru traducerile din română în engleză;
    2. 150 de pagini pe an pentru traducerile din română în rusă;
    3. 200 de pagini pe an pentru traducerile din engleză în română.

    Calculul pentru o pagină se face pentru 1800 de caractere fără spații.

    • Criteriile de selecție:
    1. Experiența în traduceri (studii superioare de specialitate și  experiența în traducerea scrisă a textelor cu specific juridic constituie un avantaj);
    2. Calitatea traducerilor propuse de CRJM în cadrul prezentului concurs;
    3. Termenul de executare a traducerii;
    4. Reputația profesională (criteriu valabil în cazul prezentării referințelor);
    5. Oferta financiară;

    Oferta trebuie să fie datată, semnată  de către ofertant/ă și expediată prin e-mail la application@crjm.org sau direct la sediul CRJM, str. A. Șciusev 33, Chișinău, MD-2001, până pe 6 mai 2019. Oferta va include:

    1. Copia certificatului de înregistrare pentru persoană juridică ((indicând persoana responsabilă de executarea traducerii și anexând CV-ul acesteia) și CV-ul actualizat al candidatului pentru persoană fizică, care să confirme experiența de traducere a textelor cu specific juridic;
    2. Exemple relevante de lucrări traduse anterior, în particular traduceri cu specific juridic (traducerile pot fi expediate electronic, pe suport de hârtie sau indicând link-ul unde pot fi accesate acestea);
    3. Oferta financiară în lei moldovenești, care să indice prețul NET per pagină (1800 de caractere fără spații) pentru persoane fizice și prețul inclusiv TVA pentru persoanele juridice. De asemenea, persoanele juridice vor indica disponibilitatea livrărilor cu aplicarea scutirii de TVA, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar. Compararea ofertelor financiare se va face în lei moldovenești (MDL). Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
    4. Termenul de realizare a traducerii (pagini per zi);
    5. Referinţele vor fi înalt apreciate. În cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația, vă rugăm să menționați expres acest fapt;
    6. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu CRJM, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

    Doar persoanele pre-selectate, care întrunesc condițiile minime ale CRJM, vor participa la proba scrisă și vor fi evaluate în baza textelor propuse de CRJM.

    Persoana fizică/juridică poate participa la concurs pentru unul sau două  tipuri de servicii de traducere și pentru una sau mai multe perechi de limbi, indicate mai sus.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon +373 22 843 601 ext.110 sau la adresa de e-mail: angela.caranfil@crjm.org.

    Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun candidat în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.

     

  • Guvernul Republicii Moldova s-a angajat în fața Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei să reducă fenomenul arestărilor nejustificate sau a celor contrare legii. La 4-6 Iunie 2019, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei va verifica măsurile pe care le-a întreprins în acest sens Republica Moldova, în contextul supravegherii executării grupului de cauze Șarban. Grupul în cauză este constituit din 14 hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului în care au fost constatate diverse violări ale art. 5 al Convenției Europene pentru  Drepturile Omului (CEDO).

    În acest context, la 16 aprilie 2019, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a transmis Comitetului de Miniștri o comunicare actualizată despre garanțiile existente și impactul măsurilor întreprinse de către autorități în prevenirea și combaterea acestui fenomen.

    CRJM a constatat că rata înaltă de arestare și motivare insuficientă a hotărârilor de arestare sunt în continuare probleme serioase în Republica Moldova, în ciuda îmbunătățirilor legislative care au avut loc în anul 2016. În 2018, rata demersurilor de arestare acceptate de judecătorii de instrucție a fost cea mai mare înregistrată vreodată - 88,4%.

    Problemele date, în general, nu rezidă în legislație, ci mai degrabă în practica judiciară deficitară, influențată de lipsa de independența a judecătorilor și atitudinea pro-acuzatorială manifestată de mai mulți judecători de instrucție. La fel, volumul de muncă ridicat afectează mult posibilitatea examinării calitative a materialelor și dosarelor ce țin de competența acestora. În același timp,  măsurile preventive alternative arestului nu sunt utilizate suficient.

    Astfel, CRJM a îndemnat Comitetul de Miniștri să solicite autorităților moldovenești:

    1. acordarea de independență deplină în practică, nu numai în lege pentru judecătorii de instrucție, precum și încheierea oricărei presiuni asupra lor;
    2. includerea experienței și experienței profesionale anterioare relevante, ca cerințe legale pentru numirea în calitate de judecător de instrucție, precum și oferirea de garanții suficiente ca acesta să își poată exercita efectiv atribuțiile;
    3. asigurarea că judecătorii și procurorii naționali vor respecta în practică garanțiile art. 5 CEDO, în special, în ceea ce privește verificarea condiției bănuielii rezonabile a faptului că persoana a săvârșit infracțiunea și examinarea tuturor dovezilor relevante aduse în fața acestora;
    4. echilibrarea volumului de muncă al judecătorilor de instrucție pentru a le permite o examinare amănunțită a cazurilor prezentate;
    5. asigurarea posibilității ca orice persoană reținută sau arestată cu încălcarea art. 5 CEDO să poată solicita despăgubiri, indiferent de hotărârea pronunțată asupra fondului acuzațiilor aduse împotriva sa.

    În 2017, CRJM a transmis Comitetului de Miniștri o altă comunicare cu privire la acest subiect.

    Comunicarea a fost elaborată în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

    *  *  *

    În vederea eficientizării executării hotărârilor CtEDO și prevenirii de violări similare pe viitor, organizațiile necomerciale pot transmite comunicări către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei despre măsurile întreprinse de către stat. Detaliile privind modalitatea întocmirii acestora este descrisă în manualul „Implementarea hotărârilor CtEDO” elaborat de European Implementation Network (EIN).

     

  • Republica Moldova marchează 10 ani de la evenimentele tragice din 7 aprilie 2009. În acea zi și următoarele, peste 600 de persoane au fost reținute de poliție după incidentele violente care au avut loc în Chișinău. Dintre cei reținuți și maltratați de forțele de ordine, patru persoane au decedat în condiții suspecte. Statul și-a luat responsabilitatea doar pentru decesul uneia dintre ele, Valeriu BOBOC, care a decedat din cauza leziunilor primite.

    În scurt timp de la violențele din 7 aprilie 2009, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Thomas HAMMARBERG și Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) au efectuat vizite în Republica Moldova. Acestea au recomandat autorităților Republicii Moldova luarea unor acțiuni hotărâte, care să asigure principiul de „zero toleranță” față de relele tratamente prin sistemul de justiție penală și să îmbunătățească investigarea relelor tratamente. S-a mai recomandat realizarea unor schimbări sistemice în activitatea poliției și transferul izolatoarelor de detenție a poliției în subordinea ministerului justiției.

    La 20 octombrie 2009 Parlamentul a decis constituirea Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor și consecințelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 și la 8 iulie 2010 a aprobat raportul Comisiei de anchetă. Astăzi cetățenii Republicii Moldova mai au încă întrebări cu privire la investigarea cauzelor și a consecințelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009. În același timp, apreciem pozitiv că Procuratura Generală publică periodic informațiile statistice și gestiunea dosarelor privind evenimentele din aprilie 2009. Această informație ne confirmă despre justiția selectivă și lipsa condamnării ferme a relelor tratamente de instituțiile de stat, la toate nivelurile.

    În procesul de înfăptuire a justiției au existat numeroase obstacole, printre care resursele limitate și expertiza insuficientă pentru documentarea și investigarea torturii și a altor presupuse infracțiuni. Sistemul de justiție penală nu a fost adecvat pentru a face față evenimentelor din aprilie 2009. Aceste obstacole au favorizat impunitatea. Multe dintre aceste constatări, încă rămân relevante și acum. Opinia publică încă este în așteptarea unei justiții echitabile, fermitate în pedepsirea celor vinovați de maltratarea protestatarilor, prevenirea pe viitor a abuzurilor și asumarea intoleranței față de abuzurile care sunt comise de forțele de ordine.

    Organizațiile semnatare constată că după 10 ani de la aceste evenimente, investigarea eficientă și sancționarea celor responsabili a eșuat. Constatăm cu regret, că la o anumită periodicitate, forțele de ordine continuă să aplice forța disproporționat, să aplice gaze lacrimogene fără vreo justificare, să se eschiveze să poarte elemente de identificare pe uniforme, în timp ce factorii de decizie și politicienii rămân reticenți în implementarea unor reforme profunde care să asigure reducerea detenției nejustificate, să îmbunătățească condițiile de detenție, să asigure o încredere a justițiabililor în actul de justiție și în acordarea serviciilor de reabilitare, precum și aplicarea unor pedepse adecvate.

    Regretăm că nici cele șapte cauze la CtEDO care se refereau la evenimentele din aprilie 2009 (de ex. Taraburca, O.R. și L.R., ș.a.) nu au impulsionat investigarea eficientă și sancționarea adecvată a maltratărilor. În ceea ce privește detenția în condiții proaste, autoritățile întârzie de a construi noua construcție al Penitenciarului nr. 13 și a caselor de arest, transferul izolatoarelor de detenție a poliției în subordinea ministerului justiției și asigurarea independenței serviciului medical din instituțiile de detenție. În același timp, constatăm că legea penală (materială și procesuală) a fost îmbunătățită la multe capitole. Competențele unor instituții au fost consolidate și dotarea cu tehnică (de intervenție, de expertiză, ș.a.) a fost îmbunătățită esențial.

    Dintre persoanele acuzate de maltratare de rang înalt - fostul ministru de interne Gheorghe PAPUC și fostul comisar general al mun. Chișinău, Vladimir BOTNARI au fost achitați de CSJ, deși la 19 ianuarie 2015 Curtea de Apel Chișinău i-a condamnat pentru neglijența în serviciu prin îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu, soldată cu decesul unei persoane și încălcarea drepturilor și intereselor ocrotite de lege. Asociațiile consideră ca fiind neîntemeiată și iresponsabilă achitarea ex-responsabililor din cadrul MAI.

    Constatăm că multe persoane cu funcții de răspundere sau de decizie din poliție, procuratură sau instanțele judecătorești sau alte instituții responsabile de evenimentele din aprilie 2009, și-au păstrat funcțiile sau chiar au fost promovate. Unii dintre aceștia dețin la moment sau au fost promovați în cele mai înalte funcții din stat, inclusiv în Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Constituțională. Aceasta a fost făcută de aceeași clasă politică care a condamnat impunitatea și și-a asumat o politică de „zero toleranță” împotriva relelor tratamente.

    Vom asista în continuare instituțiile de stat de a implementa recomandările instituțiilor internaționale asumate în legătură cu evenimentele din aprilie 2009 și angajamentele de reformare a sectorului justiției. Continuarea aplicării aresturilor la o rată foarte înaltă, lipsa unui sistem medical independent, acțiunile modeste de a îmbunătăți condițiile de detenție, aplicarea nejustificată a mijloacelor speciale de forțele de ordine și justiția selectivă, alimentează un sentiment că eforturile depuse de stat până acum nu au avut un impact descurajant împotriva abuzurilor.

    Organizațiile semnatare:

    Centrul de Resurse Juridice din Moldova,

    Amnesty International Moldova ,

    Asociația „Promo-Lex”,

    CRVT „Memoria”,

    Veronica MIHAILOV, avocată

    Natalia MOLOȘAG, avocată,

    Veaceslav ȚURCAN, avocat,

    Ambasada Drepturilor Omului,

    Comunitatea „WatchDog.MD”,

    Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS Viitorul),

    Transparency International Moldova,

    Olesea DORONCEANU, avocată,

    Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM),

    Institutul de Politici Publice (IPP),

    Centrul de Informații GENDERDOC-M,

    Terra-1530,

    Foundation Est- Europeană,

    Centrul National de Mediu,

    A.O. BIOS,

    Asociația pentru Politica Externă (APE),

    Asociația Presei Independente (API),

    Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE),

    Centrul de Informare in Domeniul Drepturilor Omului (CIDO),

    Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),

    Centrul National al Romilor,

    Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD).

  • Vrei să știi care este funcția pedepsei și dacă judecătorii olandezi nu aplică sentințe mult prea ușoare? Ai dori să afli cum se simt magistrații când aplică pedeapsa cu moartea? Ce resentimente au? Care e procesul intern prin care trec și ce rol are presiunea publică asupra judecătorilor care analizează dosare de rezonanță?
    Vino să vezi un episod din seria de filme „Privind în suflet - despre profesia de judecător” și să discuți cu experți notorii despre rolul pedepsei în societate, procesul judiciar și prolemele etice cu care se confruntă magistrații în activitatea lor zilnică.

    Programul proiecțiilor:

    • 18 aprilie 2019, ora 08:00, la Universitatea de Stat, Facultate de Drept, sala de conferințe; sau
    • 18 aprilie 2019, ora 11:30,  la Universitatea de stat, Facultatea, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicăriisala 414, blocul central; sau
    • 18 aprilie 2019, ora 18:00, la Summit Events, sala Roșie ( proiecție destinată avocaților, avocaților - stagiari și jurnaliștilor)

    * * *

    În 2009, jurnalistul de origine olandeză Coen VERBRAAK a creat proiectul „Kijken in de ziel” („Gazing into the soul”/ „Privind în suflet”) - o serie de scurtmetraje în care publicistul intervievează importanți reprezentanți ai diferitor profesii despre munca și viața lor personală: psihiatri, jurnaliști, doctori, politicieni și magistrați.

     

    În seria de filme dedicată judecătorilor, Coen VERBRAAK, discută cu 12 magistrați olandezi, despre profesia lor și despre ei înșiși, în șase episoade tematice: Ocrotitorii legii, Îndoiala, Pedeapsa, Suspectul, Opinia publică și Judecătorii.

     

    Filmele sunt difuzate în cadrul proiectului „Promovarea statului de drept și consolidarea integrității în Republica Moldova” implementat de Centrul de Resurse Juridice și Expert Forum (EFOR) și sprijinit financiar Embassy of the Netherlands in Romania.

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) dă start înscrierii la Școla de vară – 2019 „Democrația aplicată”.

    Evenimentul se va desfășura în afara mun. Chișinău, în perioada 1 – 6 iulie 2019 și este destinat studenților/telor și proaspeților/telor absolvenți/te ai facultăților de drept, jurnalism, psihologie, relații internaționale, științe politice și administrative sau alte domenii conexe, care sunt interesați/te în promovarea democrației în Republica Moldova.

    Prin intermediul Școlii de vară, CRJM își propune să transmită participanților/telor informații și abilități practice cu privire la principiile democrației, statului de drept și instrumentele de implicare civică, de combatere a corupției și de protecție a drepturilor omului etc.

    Formatori în cadrul evenimentului vor fi experți naționali și internaționali.

    Participarea la Școala de vară este gratuită. Cheltuielile de transportare, cazare și alimentare vor fi acoperite de CRJM. Locul desfășurării va fi comunicat ulterior persoanelor selectate.

    Candidații/tele urmează să corespundă următoarelor cerințe:

    • Să fie student/ă al anului III-IV sau proaspăt/ă absolvent/ă la una din facultățile menționate mai sus;
    • Să cunoască limba română;
    • Să fie disponibil/ă să participe la școala de vară pe întreaga durată a evenimentului;
    • Să completeze formularul de participare (click aici pentru a accesa formularul) până la 30 aprilie 2019.

    Prioritate va fi acordată candidaților care nu au participat la edițiile anteriore ale școlii „Democrația aplicată”.

    Despre rezultatele selecției, candidații vor fi notificați după data de 6 mai 2019. Pentru întrebări suplimentare ne puteți contacta la adresa electronică: daniel.goinic@crjm.org .

    Experiența participanților/telor din edițiile anterioară ale Școlii „Democrația aplicată” poate fi vizualizată aici și aici.

    Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” susținut de Suedia.

  • Desemnarea procentuală, cunoscută și ca Legea 2% sau mecanismul 2%, este procesul prin care persoanele fizice plătitoare de impozite pot direcționa 2% din impozitul anual pe venit către organizațiile neguvernamentale sau religioase din țară.

    Desemnarea procentuală este o formă de susținere indirectă oferită de către stat sectorului non-profit și o oportunitate prin care plătitorii de impozite participă la gestionarea banului public, spunându-i  statului ce să facă și încotro să meargă cele 2% din impozitul său.

    Mecanismul 2% nu este o donație pe care oamenii o realizează din banii proprii. Sunt banii care se rețin din venituri și se achită anual, la stat, sub formă de impozit pe venit. În cazul în care contribuabilii aleg să direcționeze 2% către o organizație, la stat vor ajunge 98% din impozit, iar 2% vor merge la organizația pe care omul a ales să o susțină.

    Contribuabilii pot direcționa 2% doar către organizațiile înregistrate în Lista beneficiarilor desemnării procentuale disponibilă aici.

    Desemnarea procentuală se realizează odată cu depunerea declarației cu privire la impozitul pe venit. Astfel, orice persoană care dorește să direcționeze 2% trebuie să depună declarația cu privire la impozitul pe venit, chiar dacă este angajată într-un singur loc de muncă și nu are această obligație. Declarația se depune anual, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie, la orice direcție de deservire a Serviciului Fiscal de Stat.

    Pentru ca desemnarea procentuală să fie validată, contribuabilul trebuie să depună declarația în termen, să nu aibă datorii la impozitul pe venit și să efectueze desemnarea procentuală în folosul unei singure organizații din Lista beneficiarilor 2%.

    În 2019, urmare a reformei fiscale din toamna anului trecut, direcționarea a 2% se va realiza prin completarea a două declarații cu privire la impozitul pe venit:

    Pentru a direcționa 2% către o organizație necomercială, persoana fizică plătitoare de impozite trebuie să completeze formularele CET15 și CET18 cu datele solicitate și să indice în secțiunea facultativă, dedicată desemnării procentuale, codul fiscal din 13 cifre (IDNO) al organizației beneficiare. Codul poate fi aflat din Lista beneficiarilor 2%. În Formularul CET15 codul fiscal al organizației beneficiare va fi trecut în câmpul M2, iar în Formularul CET18 - în câmpul M1.

    Formularele CET15 și CET18 pot fi obținute:

    • de la orice direcție de deservire a Serviciului Fiscal de Stat;
    • de pe pagina web: https://servicii.fisc.md/formulare.aspx, cu posibilitatea descărcării și completării lor;
    • de pe pagina web: https://servicii.fisc.md/, opțiune valabilă pentru deținătorii semnăturii electronice sau mobile. În acest caz, la accesare, formularul va fi deja pre-completat cu informațiile de care dispune Serviciul Fiscal de Stat.

    Formularele pot fi depuse:

    • personal: la orice direcție de deservire a Serviciului Fiscal de Stat, indiferent unde își are viza de domiciliu persoana fizică plătitoare de impozite;
    • prin poștă: caz în care formularele pot fi expediate către oricare oficiu teritorial al Serviciului Fiscal de Stat;
    • online: cu aplicarea semnăturii electronice sau mobile.

    Mai multe detalii și informații despre mecanism vedeți aici: www.2procente.info.

     

  • Trusă de vizibilitate și comunicare pentru ONG-uri

  • Набор для продвижения деятельности и коммуникации НПО

  • La 18 martie 2019, Comisia de la Veneția a publicat un raport despre standardele privind finanțarea externă a organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) în statele membre ale Consiliului Europei. Opinia Comisiei vine pe fonul unor exemple recente de descurajare a finanțării externe a ONG-urilor din motive politice, cum este cazul Ucrainei, Ungariei și Rusiei.

    Comisia de la Veneția recomandă statelor, printre altele, să creeze un climat favorabil în care ONG-urile să poată, în mod eficient, să activeze și să faciliteze accesul acestora la finanțare, inclusiv cea din exterior. Obținerea fondurilor, inclusiv din surse publice sau private, locale sau străine, este o precondiție pentru ca un ONG să-și poată exercita independent funcțiile. Libertatea de asociere ar fi lipsită de efect dacă persoanele care doresc să se asocieze nu ar avea capacitatea să acceseze fonduri, inclusiv din exterior.

    În anumite circumstanțe, ONG-urile pot fi limitate în posibilitatea de a accesa fonduri din exterior, însă doar pentru prevenirea spălării banilor și combaterea terorismului. Restricțiile asupra finanțării pot fi introduse pentru a preveni un pericol real și iminent. Simpla îngrijorare sau suspiciunile abstracte despre legalitatea și onestitatea finanțării sectorului ONG sau o restricție absolută în privința finanțării străine, inclusiv necesitatea unei autorizări preliminare înainte de a obține asemenea fonduri, nu poate fi considerată drept o măsură rezonabilă și urmărind un scop legitim.

    Autorităților le revine obligația de a evalua dacă totalitatea măsurilor legislative și regulatorii impuse, în ansamblu, riscă să creeze un climat excesiv de monitorizare din partea statului a activităților ONG-urilor. Comisia de la Veneția consideră că nicio reglementare juridică, în orice formă sau manieră, nu ar trebui să încalce drepturile democratice ale persoanelor de a-și exprima opiniile, de a desfășura activități de advocacy și campanii pentru schimbări politice, sub pretextul obiectivului de a „preveni ONG-urile să fie utilizate în scopuri politice”. Restricțiile asupra activității asociației, pentru simplul motiv că promovează „obiective politice”, sunt ilegale. Este admisibil de a obliga pe cei care se ocupă de lobby să își dezvăluie sursele de finanțare. Totuși, această obligației trebuie să fie aplicată față de toți cei care se ocupă de lobby, nu doar față de ONG-uri.

    Raportul integral al Comisiei de la Veneția poate fi accesat aici.

  • Organizațiile non-guvernamentale contribuie în mod diferit la dezvoltarea societății: fie prin susținerea persoanelor în etate, fie prin protejarea mediului înconjurător sau prin promovarea drepturilor omului etc. De multe ori, însă, societatea cunoaște prea puține despre activitatea ONG-urilor: cine sunt ele, cu ce se ocupă sau pentru ce cauze militează și acest fapt este caracteristic, în special, organizațiilor mici și mijlocii, care activează la nivel local și regional.

    Situația este similară și pentru sectorul necomercial din Republica Moldova. ONG-urile nu comunică suficient despre ceea ce fac, despre succesele și provocările pe care le înregistrează. De cele mai multe ori, ele preferă ca realizările lor să rămână în umbra reflectoarelor, iar eforturile și reușitele campaniilor desfășurate de ONG-uri ajung să fie cunoscute doar de către beneficiarii săi direcți.  

    Investiția în comunicare nu trebuie trecută cu vederea. Vizibilitatea și procesele constante de comunicare cu publicul aduc cu sine multiple avantaje pentru orice ONG. Organizația devine cunoscută în regiune, ea interacționează mai bine cu publicul său, în timp ce oamenii află despre munca pe care o face organizația etc. 

    În scopul amplificării vizibilității ONG-urilor și îmbunătățirii proceselor de comunicare, CRJM a elaborat un îndrumar care se adresează organizațiilor non-profit din Moldova, în special celor locale și regionale, care nu au în echipă o persoană responsabilă de componenta de comunicare, însă doresc să sporească vizibilitatea organizației și să comunice mai eficient cu publicul său.

    Ghidul descrie instrumentarul pe care ar trebui să-l conțină „trusa de vizibilitate și comunicare” a fiecărui ONG: logo, pagină web, raport anual, buletin informativ etc. și prezintă sfaturi practice despre cum pot organizațiile să-și amplifice vizibilitatea și să-și eficientizeze procesele externe de comunicare.

    Totodată îndrumarul adună la un loc mai multe resurse ale giganților digitali precum Google, Facebook, YouTube care au fost concepute anume pentru a ajuta ONG-urile să-şi transmită mesajele sociale unui public larg.

    Ce-ar trebui să conțină trusa de vizibilitate și comunicare al unui ONG? Cu siguranță, fiecare organizație va decide pentru sine ce unelte sunt mai propice pentru atingerea propriilor obiective, însă setul primar de ustensile ar putea începe cu elementele enumerate în acest ghid:

     Descarcă ghidul aici: Trusa de vizibilitate și comunicare pentru ONG-uri.

    Скачай здесь: Набор для продвижения деятельности и коммуникации НПО 

    Publicația a fost elaborată în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

  • CRJM, alături de alte 17 organizații non-guvernamentale, au publicat astăzi, 20 martie 2019, un document în care sunt documentate și analizate încercările de deteriorare a mediului de activitate al organizațiilor societății civile (OSC) din Moldova pe parcursul anului 2018. Documentul a fost denumit generic „Radiografia atacurilor asupra organizațiilor neguvernamentale”.

    Documentul a fost elaborat în contextul în care un număr din ce în ce mai mare de OSC-uri independente devin ținta numeroaselor acțiuni de discreditare și denigrare. O publicație similară a fost elaborată și în 2017 și viza perioada septembrie 2016 – decembrie 2017.

    Scopul principal al documentului este de a atrage atenția la pericolul atacurilor orchestrate asupra funcționării OSC-urilor și a determina autoritățile publice, instituțiile private și persoanele care susțin respectivele atacuri să se oprească și să permită OSC-urilor să activeze liber. De asemenea, acest document are scopul de a permite OSC-urilor să formuleze o reacție promptă la atacurile lansate împotriva lor. Atacurile în contextul prezentului document reprezintă în special declarații și acțiuni ale politicienilor, îndeosebi a celor aflați la guvernare, articolele și reportaje mass-media sau intervențiile publice care prezintă sectorul non-profit într-o manieră vădit negativă cu scopul discreditării imaginii acestora.

    Informația inclusă în document a fost obținută din resursele mass-media disponibile online și de pe rețelele de socializare, precum și din analiza cantitativă și calitativă a acestora.

    Versiunea română a documentului este disponibilă aici

    Versiunea engleză a documentului este disponibilă aici

    Versiunea rusă a documentului este disponibilă aici 

    Conferința de presă privind lansarea documentului „Radiografia atacurilor asupra organizațiilor neguvernamentale din Republica Moldova în 2018” poate fi vizualizată mai jos:

     

  • CRJM, alături de alte 17 organizații non-guvernamentale, au publicat astăzi, 20 martie 2019, un document în care sunt documentate și analizate încercările de deteriorare a mediului de activitate al organizațiilor societății civile (OSC) din Moldova pe parcursul anului 2018. Documentul a fost denumit generic „Radiografia atacurilor asupra organizațiilor neguvernamentale”.

    Documentul a fost elaborat în contextul în care un număr din ce în ce mai mare de OSC-uri independente devin ținta numeroaselor acțiuni de discreditare și denigrare. O publicație similară a fost elaborată și în 2017 și viza perioada septembrie 2016 – decembrie 2017.

    Scopul principal al documentului este de a atrage atenția la pericolul atacurilor orchestrate asupra funcționării OSC-urilor și a determina autoritățile publice, instituțiile private și persoanele care susțin respectivele atacuri să se oprească și să permită OSC-urilor să activeze liber. De asemenea, acest document are scopul de a permite OSC-urilor să formuleze o reacție promptă la atacurile lansate împotriva lor. Atacurile în contextul prezentului document reprezintă în special declarații și acțiuni ale politicienilor, îndeosebi a celor aflați la guvernare, articolele și reportaje mass-media sau intervențiile publice care prezintă sectorul non-profit într-o manieră vădit negativă cu scopul discreditării imaginii acestora.

    Informația inclusă în document a fost obținută din resursele mass-media disponibile online și de pe rețelele de socializare, precum și din analiza cantitativă și calitativă a acestora.

    Versiunea română a documentului este disponibilă aici

    Versiunea engleză a documentului este disponibilă aici

    Versiunea rusă a documentului este disponibilă aici 

    Conferința de presă privind lansarea documentului „Radiografia atacurilor asupra organizațiilor neguvernamentale din Republica Moldova în 2018” poate fi vizualizată mai jos:

  • ru-2019 03 20 timeline atacks osc_2018_fin

  • CRJM extinde termenul de aplicare la concurs până la 17 aprilie 2019. 

    Scopul concursului:

    În vederea fortificării capacităților instituționale ale organizației și dezvoltării abilităților de comunicare publică ale membrilor organizației, CRJM solicită oferte de preț pentru selectarea unui consultant/unei consultante sau echipe de consultanți care să livreze: (i) un training de public speaking și dicție pentru echipa CRJM și (ii) servicii de mentorat individual în domeniul public speaking și dicție. Această activitate va fi realizată în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat cu suportul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

    (i) un training de public speaking și dicție pentru echipa CRJM

    Training-ul de public speaking și dicție cu o durată  maximă de 16 ore urmează să se desfășoare în perioada aprilie – mai 2019 (în prealabil 17-18 aprilie 2019 sau 8-9 mai 2019). Perioada exactă urmează a fi stabilită de comun acord cu echipa CRJM și consultantul/consultanta/echipa de consultanți selectată. Trainingul va fi unul practic, implicând simulări de conferințe de presă, interviuri, discursuri la microfon etc, care să dezvolte abilitățile de comunicare publică ale echipei.

    În cadrul cursului de instruire este necesar să fie abordate în principal următoarele subiecte/ aspecte:

    • tehnici de elaborare și livrare a unui discurs public convingător și memorabil;
    • managementul emoțiilor
    • exerciții practice pentru îmbunătățirea dicției;
    • tehnici și strategii pentru îmbunătățirea limbajului non-verbal;
    • managementul audienței;
    • strategii de comunicare externă și comunicarea eficientă cu jurnaliștii.

    N.B. Consultantul/consultanta sau echipa de consultanți poate propune și alte subiecte considerate relevante scopului instruirii.  

    (ii) servicii de mentorat individual în domeniul public speaking și dicție.

    Consultantul / consultanta va livra servicii mentorat și improvizație în baza analizei prestațiilor publice ale membrilor echipei CRJM. Consultațiile personale vor avea o durată maximă de 4 ore per angajat/ă, pentru un număr total maxim de 10 persoane.

    Cheltuielile pentru organizarea sesiunilor vor fi acoperite de CRJM, consultantul / consultanta urmează să indice în oferta financiară doar costurile pentru pregătirea și livrarea trainingului și a orelor de mentorat, precum și cerințele specifice pentru logistica evenimentului (spre exemplu, cerințe specifice pentru sala de lucru, rechizitele necesare etc.).

    • Criteriile de selecție:
    • studii superioare în psihologie, comunicare, relații cu publicul, sau alte domenii relevante;
    • experienţa anterioară de elaborare și livrare a training-urilor și/sau orelor de curs pe comunicare publică (minim 3 ani);
    • metodologia de lucru propusă;
    • reputație și integritate personală/ corporativă;
    • oferta financiară.

    Prezentarea ofertelor:

    Ofertele pot fi prezentate de persoane fizice și/sau juridice. Oferta trebuie să fie datată și semnată de către ofertant/ă și expediată prin e-mail la application@crjm.org sau direct la sediul CRJM, str. A.Șciusev 33, Chișinău, MD-2001, până pe 2 aprilie 2019.

     Oferta va include:

    - Copia certificatului de înregistrare / extrasului pentru persoană juridică și CV-ul actualizat al candidatului / candidatei pentru persoană fizică, de rând cu scrisoarea de intenție, care va conţine în mod obligatoriu: (1) Lista training-urilor și/sau orelor de curs livrate în domeniul public speaking și dicție; (2) Numele şi datele de contact ale două persoane de referinţă;

    - Un proiect al planului de curs și mentorat (metodologia) – max. 1 pagină;

    - Oferta financiară cu indicarea prețului per zi pentru training/pregătire, prețului  per oră pentru servicii de mentorat, precum și costul total al serviciilor în dolari SUA. În cazul persoanelor fizice va fi indicat prețul net, iar persoanele juridice vor indica prețul cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere. Beneficiarul va prezenta ofertantului câștigător documentele confirmative pentru livrări cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor.

    - În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial cu membrii sau angajații CRJM, candidatul / candidata se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.108 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@crjm.org

    Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun/nicio candidat/ă în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.

    P.S. Doar candidatul/a, persoană fizică, selectat/ă urmează să justifice onorariul solicitat prin completarea unui formular cu indicarea onorariilor solicitate pentru servicii similare de la alți trei contractori, cu anexarea documentelor justificative.

  • În fiecare an, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie, persoanele fizice plătitoare de impozite pot direcționa 2% odată cu depunerea declarației cu privire la impozitul pe venit, cunoscută anterior și sub numele de Formularul CET15.

    Ca urmare a reformei fiscale din toamna anului 2018 și modificării pragurilor de impozitare salariale, Formularul CET15 a fost înlocuit cu Formularul CET18.

    Ca rezultat, în 2019, persoanele fizice plătitoare de impozite urmează să prezinte la Serviciul Fiscal de Stat două declarații cu privire la impozitul pe venit:

    Prin urmare, și persoanele fizice plătitoare de impozite  care doresc să direcționeze 2% către o organizație non-guvernamentală sau cult religios din țară, vor trebui să indice codul fiscal al organizației pe care doresc să o susțină (cele 13 cifre)  în ambele declarații: atât în Formularul CET15, cât și în Formularul CET18.

    În Formularul CET15, codul fiscal al organizației beneficiare va fi trecut în secțiunea a șasea (facultativă), în câmpul M2. Câmpul M1 nu va fi completat, va rămâne gol. În Formularul CET18, codul fiscal al organizației beneficiare va fi introdus în secțiunea a cincea (facultativă), în câmpul M1.

    Formularele CET15 și CET18 pot fi obținute:

    • de la orice direcție de deservire a Serviciului Fiscal de Stat;
    • de pe pagina web https://servicii.fisc.md/formulare.aspx, cu posibilitatea descărcării și completării lor;
    • de pe pagina web https://servicii.fisc.md/: opțiune valabilă pentru deținătorii semnăturii electronice sau mobile. În acest caz, la accesare, formularul va fi deja pre-completat cu informațiile de care dispune Serviciul Fiscal de Stat.

    Formularele pot fi depuse:

    • personal: la orice odirecție de deservire a Serviciului Fiscal de Stat, indiferent unde are viza de domiciliu persoana fizică plătitoare de impozite;
    • prin poștă: caz în care formularele pot fi expediate către oricare oficiu teritorial al Serviciului Fiscal de Stat;
    • online: cu aplicarea semnăturii electronice sau mobile.

    Reamintim că orice persoană care dorește să redirecționeze 2% trebuie să depună declarația cu privire la impozitul pe venit, chiar dacă este angajată într-un singur loc de muncă și nu are obligația, potrivit Codului fiscal, de a depune declarația cu privire la impozitul pe venit.

    Lista beneficiarilor mecanismului 2% pentru anul 2019 poate fi consultată aici.

    Mai multe detalii despre mecanismul 2% vedeți aici.

     

  • Scopul concursului:

    În vederea implementării obiectivelor sale, CRJM preconizează să organizeze 2 evenimente în afara mun. Chișinău în perioada iunie – iulie 2019, după cum urmează:

    1. un eveniment de planificare de 2 zile, în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat cu suportul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). În acest sens, CRJM anunță concurs de oferte pentru achiziția de servicii de cazare, alimentație și închiriere a unei săli de conferințe necesare organizării evenimentului pentru cca 10 persoane, pentru perioada 8 - 9 iulie 2019.
    2. o școală de vară de 6 zile, în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat cu sprijinul financiar al Suediei. În acest sens, CRJM anunță concurs de oferte pentru achiziția de servicii de cazare, alimentație și închiriere a unei săli de conferințe (preferabil să fie disponibile 2 săli de conferință) necesare organizării evenimentului pentru 25 de persoane, pentru perioada 1 - 6 iulie 2019.

    Astfel, Vă invităm să trimiteți ofertele dumneavoastră de preț conform cerințelor de mai jos:

    Rezultatele așteptate:

    Compania selectată va presta serviciile solicitate conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte şi în baza contractului de prestare servicii semnat între părţi (compania selectată şi CRJM) pentru perioadele solicitate.

    Criteriile de selecție:

    Compania trebuie să întrunească următoarele criterii:

    • Cerințe față de condițiile de cazare:

    -          cazare (camere SNGL, DBL cu paturi separate) și condiții adecvate de ședere pe timp de vară pentru numărul de persoane indicat în modelul de ofertă financiară atașat la ToR;

    -          alte comodități (TV, aer condiționat etc.) vor constitui un avantaj.

    • Cerințe pentru desfășurarea evenimentului:

    -          sală de conferințe cu un spațiu adecvat numărului de participanți indicat la p.II Scopul concursului;

     -         echipament necesar: proiector, ecran, flipchart;

    -          servicii de alimentație, la cerere: mic dejun, prânz, pauze de cafea, cină;

    -          asigurarea cu apă plată pe toată durata evenimentului;

    -          conexiune la Internet- vă rugăm să indicați numărul de utilizatori activi ai conexiunii la internet, existența sau lipsa accesului Wi-Fi;

    -          locuri de parcare.

    •  Oferta financiară
    • Amplasarea locației (preferabil) – în raza de până la:
    • 60 km de la Chișinău pentru evenimentul din 1 – 6 iulie 2019, și
    • 30 km de la Chișinău pentru evenimentul din 8 – 9 iulie 2019                                                                       
    • Reputația și imaginea companiei (în cazul prezentării referințelor)

     Oferta de participare la concurs va conține informație concisă cu indicarea următoarelor:

    1. Date despre companie (denumirea, adresa, telefonul de contact, adresa electronică, persoana responsabilă, datele bancare), inclusiv fișiere media (foto și/sau video) sau link-uri către pagini on-line;
    2. Autorizațiile de funcționare (copiile certificatului de înregistrare, autorizației sanitare de funcționare);
    3. Oferta financiară cu semnătura persoanei responsabile (completată după modelul atașat la prezenta solicitare). Prețurile vor fi indicate în MDL per persoană/ cameră/sală, inclusiv TVA sau cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere, conform cerințelor indicate în modelul de ofertă financiară. În cazul livrărilor cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere, Beneficiarul va prezenta setul de documente confirmative. Prețurile indicate în oferte vor fi finale și nu vor putea fi ajustate după termenul-limită de prezentare a ofertelor. Compararea ofertelor financiare se va face în MDL. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite  la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
    1. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă, anexate la ofertă.

    Ofertele vor fi expediate prin e-mail la application@crjm.org sau direct la sediul CRJM (str. A.Șciusev 33, MD-2001, mun.Chișinău, Republica Moldova) până pe 1 aprilie 2019.

    Ofertanții pot depune oferte pentru servicii de desfășurare a ambelor evenimente indicate la p.II Scopul concursului sau pentru un singur eveniment, în funcție de disponibilitate.

    Oferta/tele câștigătoare va/vor fi desemnată/e în baza celui mai bun raport calitate (cerințe pentru desfășurarea evenimentului)/preț. 

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@crjm.org.

     

  • Comisia Internațională a Juriștilor (ICJ) a declarat astăzi că Republica Moldova rămâne semnificativ în urmă cât privește existența unui sistem judecătoresc independent funcțional, care este un element indispensabil în capacitatea statului de a oferi acces la justiție pentru locuitorii și instituțiile țării.

    Raportul ICJ „Promisiunea neîndeplinită privind un sistem judecătoresc independent în Moldova”, lansat astăzi, include o serie de recomandări specifice pentru reformă, în vederea asigurării unei independențe judiciare depline și a unui sistem judecătoresc eficient.

    Raportul a fost elaborat ca urmare a misiunii ICJ în Moldova în noiembrie 2018, bazându-se pe activitatea misiunilor anterioare întreprinse în 2004 și 2012.

    „În timp ce multe reforme legislative semnificative au fost întreprinse, independența sistemului judecătoresc este departe de a fi obținută în Moldova”, a spus Massimo Frigo, Consilier juridic principal în cadrul programului ICJ pentru Europa și Asia Centrală. „Sunt necesare reforme legislative, dar mai mult decât atât, este necesară o schimbare a mentalității și a culturii de lucru a judecătorilor înșiși, care trebuie să protejeze și să promoveze independența judiciară în munca lor".

    ICJ a recunoscut că s-au înregistrat progrese importante în multe domenii, inclusiv în eforturile de a asigura înregistrarea audio a tuturor ședințelor de judecată, introducerea unui sistem de alocare aleatorie a dosarelor și majorarea personalului și a salariilor pentru toți judecătorii.

    Cu toate acestea, ICJ a ajuns la concluzia că implementarea acțiunilor prevăzute în cele mai importante reforme din domeniul justiției trenează și deseori este afectată de lipsa voinței politice și a convingerii.

    Cultura de subordonare ierarhică pronunțată în sistemul judecătoresc și a judecătorului rămâne prevalentă printre judecători.

    ICJ este îngrijorată de constatările conform cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) – organ de auto-administrare judecătorească - în loc să-și îndeplinească rolul său crucial de apărare a independenței sistemului judecătoresc ca instituție și a independenței individuale a judecătorilor, a devenit un instrument de presiune asupra unor judecători și o amenințare la independența lor.

    „În timpul misiunii noastre, am auzit mărturii și relatări despre judecători care deseori trăiesc în stare de frică: frica de a-și exprima opinia despre situația din sistemul judecătoresc, și frica urmăririi penale doar pentru pronunțarea unei hotărâri contrare dezideratelor procuraturii sau ale oamenilor de la putere”, a spus Massimo Frigo.

    Realizarea independenței judiciare necesită o schimbare de atitudine față de sistemul judecătoresc din partea executivului și a altor ramuri ale puterii de stat și din partea mediului privat, dar, cel mai important, din partea judecătorilor înșiși.

    Recomandări

    Raportul ICJ a propus recomandări specifice, inclusiv:

    • Organele de guvernare ale sistemului judecătoresc și orice instituție din Republica Moldova ar trebui, în limitele competenței, să facă tot posibilul pentru a încuraja, în mod activ și public, toți judecătorii să nu se teamă să-și îndeplinească atribuțiile profesionale în mod independent, în limitele statului de drept. Transparența, pluralismul și opinia liberă, respectuoasă și competentă, chiar dacă și critică, ar trebui să stea la baza sistemului judecătoresc din Republica Moldova;
    • Componența CSM ar trebui modificată prin anularea calității de membru din oficiu a ministrului Justiției, a Procurorului General și a președintelui Curții Supreme de Justiție (CSJ). Numărul judecătorilor din judecătorii (instanțe de fond) ar trebui majorat pentru a asigura un nivel mai ridicat de reprezentativitate;
    • Instituția numirii inițiale a judecătorilor pentru o perioadă de cinci ani trebuie să fie exclusă;
    • Judecătorii CSJ trebuie să fie desemnați de către Președinte, similar altor judecători, și nu de către Parlament;
    • Deciziile CSM privind numirea și promovarea judecătorilor trebuie să fie motivate și disponibile public, având la bază criterii obiective;
    • Pentru a asigura transparența și responsabilitatea în activitatea CSM, ședințele acestuia trebuie să nu fie desfășurate, de regulă, cu ușile închise, iar hotărârile CSM trebuie să fie bine motivate în fiecare caz;
    • CSM trebuie să încurajeze, dar nu să împiedice judecătorii să participe la evenimentele externe, să vorbească liber despre provocările cu care se confruntă sistemul judecătoresc, să comenteze și să propună recomandări constructive pentru consolidarea independenței și eficienței acestuia;
    • Asociația Judecătorilor trebuie să fie văzută nu ca un instrument corporatist, ci ca o entitate care acționează în mod deschis și consecvent pentru apărarea independenței tuturor judecătorilor. Un pluralism de opinii trebuie să fie asigurat în sistemul judecătoresc, inclusiv prin înființarea asociațiilor sau grupurilor suplimentare care să contribuie la dialogul privind fortificarea independenței și eficienței sistemului judecătoresc;
    • Procedura de răspundere disciplinară nu ar trebui să fie legată de evaluare, deoarece ea ar trebui să se refere doar la abaterile disciplinare prevăzute de standardele internaționale;
    • Componența de infracțiune prevăzută în articolul 307 al Codului Penal (pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii) constituie un instrument periculos de presiune asupra judecătorilor în mâinile organelor procuraturii și ar trebui să fie exclusă;
    • Ședințele în dosarele penale trebuie să fie publice, iar hotărârile adoptate să fie pronunțate public în mod clar. Examinarea cauzelor în ședințe închise, inclusiv și mai ales pentru cauzele penale de rezonanță, care prezintă interes public, este contrară standardelor internaționale privind transparența sistemului judecătoresc și echitatea procedurilor;
    • Judecătorii de instrucție ar trebui să se bucure de independență deplină în practică;
    • Prevederile Codului de procedură civilă care au exclus obligația judecătorilor de fond să motiveze hotărârile sale în cauze civile trebuie să fie excluse și autoritățile moldovenești trebuie să identifice alte soluții pentru reducerea volumului de muncă al judecătorilor.

    Versiunea integrală a raportului și setul complet de recomandări sunt disponibile în limbile engleză și română.

    Acest raport a fost elaborat de Comisia Internațională a Juriștilor în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), ceea ce este posibil datorită  ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID, a Guvernului SUA sau a CRJM.

    Raportul integral al misiunii în limba română este disponibil aici.

    Raportul integral al misiunii în limba engleză este disponibil aici.

    Evenimentul de lansare al raportului poate fi privit mai jos:

    Contacte:

    Massimo FRIGO, Consilier juridic principal, Programul ICJ pentru Europa și Asia Centrală, Comisia Internațională a Juriștilor, massimo.frigo@icj.org

  • Comisia Internațională a Juriștilor (ICJ) a finalizat procesul de elaborare a raportului de evaluare privind independența sistemului judecătoresc din Republica Moldova. Raportul conține o descriere a sistemului judecătoresc, enumeră progresele înregistrate și provocările în asigurarea independenței justiției. În baza informațiilor colectate printr-o cercetare a surselor disponibile și în baza interviurilor cu diferiți actori din sectorul justiției, desfășurate în timpul vizitei ICJ în Republica Moldova în noiembrie 2018, raportul propune recomandări cu privire la modul în care poate fi consolidată independența sistemului judecătoresc din Republica Moldova.

    Evenimentul va avea loc la 13 martie 2019, între ora 09:30 și 12:00, la Hotelul Jolly Alon (str. M. Cibotari, nr. 37, Chișinău), etajul 1 și se va desfășura în limba română și engleză, cu traducere sincronă asigurată.

    Evenimentul este organizat de ICJ și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) cu susținerea financiară a Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională în cadrul proiectului ”Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”.

  • Ziua „Zero Discriminare” este marcată în fiecare an la data la 1 Martie, de la oficializarea acesteia în 2014 la inițiativa ONU.

    Toată lumea poate avea un rol în eliminarea discriminării şi poate încerca să facă diferenţa, într-o măsură mai mare sau mai mică. Campania #ZeroDiscrimination (#ZeroDiscriminare) este oportunitate de a solicita oamenilor de pretutindeni să promoveze şi să sărbătorească diversitatea, toleranţa şi incluziunea şi să acționeze împreună pentru a pune capăt discriminării.

    În ceea ce priveşte Republica Moldova, spre regret problema discriminării există. Acest fapt este confirmat atât de sondajele efectuate, cât și de statistica Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii (CPEDAE), care relevă un număr crescând al plângerilor în care a fost constatată discriminarea.

    Numeroase organizaţii non-guvernamentale promovează activ această cauză prin diferite activităţi, pentru a evidenţia dreptul fiecărei persoane de a trăi în deplină demnitate, indiferent de vârstă, gen, orientare sexuală, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică sau orice alt criteriu similar.

    CRJM contribuie activ la respectarea principiului egalității și nediscriminării și în scopul sporirii nivelului de informare a societăţii la acest capitol a efectuat anterior mai multe analize, printre care:

     

  • Ești student la drept și te gândești să devii judecător? Sau vrei să știi cum ajung judecătorii la decizia lor, care este procesul intern pe care îl parcurg? Cât de siguri sunt de deciziile lor sau dacă au vreodată îndoieli cu privire la un verdict? Există legi cu care nu sunt de acord? Au oare prejudecăți?

    Vino să vezi seria de filme „Privind în suflet – despre profesia de judecător” și să discuți cu experții despre rolul îndoielii în procesul judiciar și prolemele etice cu care se confruntă judecătorii.

    Episoadele tematice, dedicate profesiei de judecător, vor fi proiectate în principalele centre universitare din nordul și sudul țării: la Bălți și Cahul, în perioada 4-5 martie 2019.

    Filmele vor fi urmate de discuții informale dintre participați și experți cu privire la dilemele profesionale ale magistraților, doza de subiectivism din deciziile judecătorești și chestiunile tehnice legate de procedurile judiciare și se vor desfășura la:

    Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Biblioteca Științifică – 4 martie 2019, ora 12:30;

    Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Facultatea de Drept și Administrație Publică, sala de lectură „Grigore Vieru” – 5 martie 2019, ora 12:00.

    INTRAREA ESTE LIBERĂ

  • Ești student la drept și te gândești să devii judecător? Sau vrei să știi cum ajung judecătorii la decizia lor, care este procesul intern pe care îl parcurg? Cât de siguri sunt de deciziile lor sau dacă au vreodată îndoieli cu privire la un verdict? Există legi cu care nu sunt de acord? Au oare prejudecăți?

    Vino să vezi seria de filme „Privind în suflet – despre profesia de judecător” și să discuți cu experții despre rolul îndoielii în procesul judiciar și prolemele etice cu care se confruntă judecătorii.

    Episoadele tematice, dedicate profesiei de judecător, vor fi proiectate în principalele centre universitare din nordul, centrul și sudul țării.

    Filmele vor fi urmate de discuții informale dintre participați și experți cu privire la dilemele profesionale ale magistraților, doza de subiectivism din deciziile judecătorești și chestiunile tehnice legate de procedurile judiciare și se vor desfășura la:

    1. Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, sala de conferințe - 18 martie, ora 08:00
    2. Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Jurnalist și Științe ale Comunicării, sala 411 - 18 martie, ora 11:30
    3. Summit Event, sala Roșie, etaj 1, strada Tighina 49/3, or. Chișinău (proiecție destinată avocaților, avocaților stagiari și jurnaliștilor)18 martie, ora 18:30
    4. Liceul „Alexei Mateevici” din or. Căușeni - 9 aprilie, ora: 09:00
    5. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din BălțiBiblioteca Științifică – 4 martie 2019, ora 12:30
    6. Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Facultatea de Drept și Administrație Publică, sala de lectură „Grigore Vieru” – 5 martie 2019, ora 12:00
    7. Universittaea de Stat a Moldovei, Facultatea de Drept, sala de conferințe - 18 aprilie 2019, ora 08.00

    INTRAREA ESTE LIBERĂ

     

     * * * 

    În 2009, jurnalistul de origine olandeză Coen VERBRAAK a creat proiectul „Kijken in de ziel” („Gazing into the soul”/ „Privind în suflet”) – o serie de scurtmetraje în care publicistul intervievează importanți reprezentanți ai diferitor profesii despre munca și viața lor personală: psihiatri, jurnaliști, doctori, politicieni și magistrați.

    În seria de filme dedicată judecătorilor, Coen VERBRAAK, discută cu 12 magistrați olandezi, despre profesia lor și despre ei înșiși, în șase episoade tematice: Ocrotitorii legii, Îndoiala, Pedeapsa, Suspectul, Opinia publică și Judecătorii.

    Profesia de judecător participă pe bună dreptate în proiectul lui Coen VERBRAAK deoarece magistrații se confruntă, zilnic, cu dileme etice dificile și se află de multe ori la limita dintre o decizie influențată de ceea ce prevede legea și ceea ce le dictează intima convingere.

    Responsabilitatea soluționării dosarelor este una foarte mare și judecătorii au propriile dileme și griji. Prin deciziile pe care le iau, magistrații decid soarta de mai departe a inculpaților, iar sentințele lor au consecințe asupra viitorului acelor persoane care pot fi, ca exemplu, private de libertate sau lipsite de drepturile părintești etc. Cum ajung judecătorii la o soluție, care este procesul intern prin care trec? Cât de siguri sunt ei de deciziile lor și dacă au vreodată îndoieli cu privire la un verdict? Există legi pe care le aplică dar le consideră injuste? Au oare prejudecăți și cum le depășesc ei?

    Filmele sunt difuzate în cadrul proiectului „Promovarea statului de drept și consolidarea integrității în Republica Moldova” implementat de Centru de Resurse Juridice din Moldova și Expert Forum România și sprijinit financiar de Ambasada Olandei.

     

  • CRJM continuă șirul de instruiri privind promovarea mecanismului 2% în rândurile organizațiilor non-comerciale (ONG-uri) și cultelor religioase din țară. În luna februarie 2019, circa 80 de reprezentanți din diverse ONG-uri au participat la o nouă serie de ateliere derulate cu scopul de a familiariza beneficiarii mecanismului 2% cu noile modificări aduse Regulamentului de desemnare procentuală și a ajuta organizațiile să-și planifice o campanie de informare eficientă.

    Atelierele s-au desfășurat în orașele Căușeni (8 februarie 2019), Cahul (20 februarie 2019) și Bălți (21 februarie 2019) și au reunit membri ai diverselor ONG-uri locale și regionale și reprezentanți ai cultelor religioase din zona de nord și sud a țării.

    În cadrul instruirilor, participanții au aflat care sunt principalele evoluții și schimbări ce vizează mecanismul 2% și ce etape trebuie respectate pentru a desfășura o campanie de informare 2%.

    Persoanele prezente la atelier au simulat diverse situații care vor permite ulterior organizației să poată identifica corect potențialii susținătorii în campania 2%, iar exercițiile practice au ajutat participanții să distingă diferite categorii de public țintă și să înțeleagă cum trebuie alcătuit un mesaj în campania 2%, ce elemente-cheie trebuie să conțină acesta etc. Mai mult decât atât, participanții au primit ghidare și în utilizarea instrumentelor digitale gratuite cu ajutorul cărora vor putea crea materiale informaționale atractive pentru public.

    Atelierele au fost desfășurate în colaborare cu Clinica Juridică Universitară Bălți și Centrul Contact-Cahul și au derulat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

     

  • Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte solicită Comisiei Electorale Centrale să adopte și să publice în cel mai scurt timp o hotărâre prin care să permită cetățenilor Republicii Moldova, deținători ai actelor de identitate expirate, indiferent de locul unde aceștia vor vota, să voteze în baza actelor de identitate expirate la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, atât timp cât actul de identitate permite identificarea persoanei.

    Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte își exprimă regretul cu privire la decizia Curții Constituționale din 14 ianuarie 2019, care a ratat ocazia de a stabili condiții egale de vot pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de locul aflării lor. În același timp, această decizie nu constituie un impediment legal pentru Comisia Electorală Centrală (CEC) de a continua practica sa din anii precedenți și a emite o hotărâre pentru a permite cetățenilor, indiferent de locul aflării acestora, să voteze în baza actelor de identitate expirate la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

    Hotărârea CEC de a permite cetățenilor să voteze în baza actelor expirate este imperios necesară pentru asigurarea efectivă a dreptului de vot și coerența cu practicile anterioare ale CEC la alegerile parlamentare din 2010 și 2014 și alegerile prezidențiale din 2016. Practica respectivă a creat o expectanță legitimă a cetățenilor că la alegerile parlamentare din 2019 CEC din nou va permite votul în baza actelor de identitate expirate și, respectiv, nu au luat măsuri din timp pentru a reînnoi actele. Pe de altă parte, Guvernul și CEC nu au desfășurat campanii ample de informare din timp cu privire la intenția de a schimba practica respectivă. Mai mult, practica CEC de a permite votul în baza actelor expirate este legală, fiind menținută și confirmată prin decizia Curții Supreme de Justiție (CSJ) din 28 noiembrie 2014.

    Hotărârea CEC prin care se va permite votul cetățenilor în baza actelor de identitate expirate va preveni lipsirea nejustificată de dreptul la vot a unui număr semnificativ de persoane, privarea de vot a cărora ar putea influența semnificativ rezultatele alegerilor. Spre exemplu, conform hotărârilor CEC prin care s-a permis votul în baza actelor exprimate la alegerile parlamentare din 2014 și prezidențiale din 2016, în octombrie 2016 erau 409,791 cetățeni ai Republicii Moldova cu pașapoarte cu termenul de valabilitate expirat și în noiembrie 2014 -  circa 155,232 cetățeni cu buletine de identitate şi 241,746 cetățeni cu pașapoarte cu termenul de valabilitate expirat. În 2019 s-ar putea fă fie și mai mulți, așa cum în 2016 erau mai mulți decât în 2014.

    Votul în baza actelor expirate va facilita exercitarea dreptului de vot. Aceasta nu prezintă un pericol de fraudare sau denaturare a alegerilor deoarece, în cadrul procesului de vot, identificarea cetățeanului cu drept de vot se face prin verificarea în Registrul de stat al alegătorilor, destinat colectării, stocării, actualizării și analizei informației despre cetățenii Republicii Moldova, inclusiv despre cei din străinătate, care au atins vârsta de 18 ani și nu au interdicții legale de a alege (art. 42 Cod Electoral). Registrul de stat al alegătorilor constituie unica sursă oficială despre datele cu caracter personal ale cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot și se actualizează zilnic automat (pct. 5 și 18 din Regulamentul cu privire la Registrul de stat al alegătorilor, aprobat prin hotărârea CEC nr. 2974 din 19 noiembrie 2014).

    Argumente adiționale sunt prezentate în anexa la apel. Contăm pe răspunsul și acțiunea promptă a Comisiei Electorale Centrale.

    Apelul integral disponibil aici (în limba romănă).

    Versiunea engleză a apelului disponibilă aici. 

  • Mai multe organizații ale societății civile condamnă ferm modul în care Guvernul Republicii Moldova încalcă legislația privind transparența procesului decizional. Astfel, la data de 29 ianuarie 2019, pe pagina Ministerului Finanțelor, a fost publicat un proiect de Hotărîre de Guvern privind modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 705 din 11.07.2018 cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender). Proiectul prevede abrogarea pct. 8 și pct. 13 din HG sus-menționată, iar prin această abrogare se propune menținerea sistemului anterior de achiziții electronice SIA RSAP (etender.gov.md), care urma, prin HG 705, a fi utilizat doar în calitate de arhivă. Argumentarea necesității acestui proiect ridică dubii. Autorii menționează că ”abrogarea punctelor prenotate este necesară având în vedere, că procedurile de achiziții publice inițiate în Sistemul aprobat prin H.G. nr. 355/2009 (adică SIA RSAP-ul vechi) încă nu sunt finalizate și totodată, după finalizarea acestora, autoritățile contractante pot opera modificări la contractele de achiziție încheiate în urma desfășurării acestor proceduri, iar utilizarea acestui Sistem doar ca arhivă nu va asigura acest lucru.” Este adevărat, că un anumit număr de proceduri lansate prin intermediul SIA RSAP vechi (înainte de lansarea la scară națională a sistemului nou SIA RSAP MTender) nu au fost finalizate, în sensul implementării contractelor. Însă sitemul vechi nu prevede publicarea contractelor online, nefiind posibilă astfel și modificarea acestora în sistem. Toate modificările sunt efectuate pe hîrtie. Astfel, argumentarea autorilor nu este pertinentă.

    Pe de altă parte, după cum a fost menționat mai sus, proiectul a fost publicat pe pagina Ministerului Finanțelor la data de 29 ianuarie 2019, cu termen pentru colectarea opiniilor, pînă la 13 februarie 2019. A doua zi, la 30 ianuarie 2019, acest proiect este inclus pe agenda ședinței Guvernului, și votat în consecință. Or, o asemenea încălcare flagrantă a legislației privind transparența decizională, este inadmisibilă.

    În același context, amintim că la finele anului 2018, Parlamentul a aprobat mărirea semnificativă a pragurilor pentru achizițiile de mică valoare, or, aceste achiziții nu se supun prevederilor Legii 131 privind achizițiile publice, și sunt total ne-transparente. Aceste achiziții nu sunt, la moment, nici efectuate prin intermediul sistemului nou Mtender, și nici nu există o obligație a autorităților contractante de a publica contractele de mică valoare în sistem. Astfel, o parte semnificativă a bugetului public este utilizată într-un mod total netransparent, acest tip de achiziții fiind și cel mai des utilizat pentru evitarea unor proceduri transparente, prin divizarea achizițiilor. 

    În acest context, reiterăm necesitatea asigurării transparenței maxime în utilizarea banilor publici, și, în consecință, solicităm Ministerului Finanțelor să elaboreze și să prezinte spre aprobare Guvernului un proiect de Hotărîre care va înlocui HG 665/2016, prin care achizițiile de mică valoare peste pragul de 50,000 lei să fie în mod obligatoriu efectuate cu respectarea unor minime cerințe de competiție și transparență, indiscutabil prin sistemul MTender.

    Totodată, solicităm autorităților publice să respecte, întru totul, legislația privind transparența procesului decizional, iar Guvernul și Parlamentul, să nu permită adoptarea actelor normative/legislative care au fost prezentate spre aprobare cu încălcarea normelor existente.

    Declarația este disponibilă aici. 

    Semnatari:

    • Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
    • Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS Viitorul
    • Centrul Analitic Independent Expert-Grup
    • Comunitatea WatchDog.MD
    • Centrul de Resurse Juridice din Moldova
    • Fundația Est-Europeană
    • Institutul pentru Politici și Reforme Europene
    • Institutul de Politici Publice
    • Transparency International-Moldova
    • AO ”Habitat”
    • Asociația pentru drepturile omului Lex XXI
    • AO “Părinți Solidari”
  • CRJM extinde termenul de aplicare la concurs până la 7 aprilie 2019. 

    ***

    CRJM anunță concurs pentru:

    1. Funcţia: Director/Directoare serviciu administrativ;
    2. Natura contractului: contract de muncă pe termen determinat, substituire pe perioada concediului de îngrijire a copilului;
    3. Perioada: 15 aprilie 2019 – 1 mai 2020;
    4. Locul de muncă: biroul CRJM, str. A.Sciusev 33, mun. Chişinău, Republica Moldova.

    Atribuţii:

    Directorul/Directoarea serviciului administrativ asigură coordonarea activităţilor asociaţiei, precum şi buna organizare a activităților asociaţiei. Principalele sarcini se referă la:

    1. Managementul general al asociaţiei;
    2. Coordonarea activităţilor în cadrul proiectelor;
    3. Managementul resurselor umane;
    4. Logistică;
    5. Fundraising;
    6. Comunicarea cu donatorii.

    Fișa de post a funcţiei este anexată aici.

    Cerinţe faţă de candidaţi:

    1. studii superioare;
    2. cunoașterea fluentă a limbii române şi a limbii engleze. Cunoaşterea limbii ruse sau a altor limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj;
    3. folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi posedarea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;
    4. capacități organizatorice și de planificare;
    5. abilități foarte bune de lucru în echipă;
    6. atenție la detalii;
    7. cunoștințe în domeniul justiției și drepturilor omului, și experiența anterioară în funcții similare constituie un avantaj;
    8. deținerea permisului de muncă în Republica Moldova.

    Condiţii de muncă:

    1. mediu de lucru confortabil;
    2. posibilități de dezvoltare profesională;
    3. salariu motivant, care depinde de calificarea și experiența persoanei;
    4. regim de muncă flexibil.

    Persoanele care corespund cerințelor sunt invitate să expedieze o scrisoare de motivare și CV-ul, care să conțină datele de contact a cel puțin două persoane de referință, până la 27 februarie 2019, la adresa de e-mail: application@crjm.org.

    Selectarea candidaților/telor va fi făcută în baza analizei CV-urilor și scrisorilor de motivare depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Informații suplimentare pot fi obținute la aceeași adresă de email sau la tel.: 022 843 601. 

     Doar candidații/tele preselectați/te vor fi contactați/te.

    Prin depunerea documentelor pentru funcția solicitată, candidatul/a consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate de candidat/ă.

    ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul angajator, Vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicații specifice nu sunt necesare.     

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext. 110 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@crjm.org.                                                                        

  • După ce anul trecut ți-am făcut cunoștință cu  Procentus - cetățeanul responsabil social care direcționează 2% pentru a susține comunitatea sa, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) lansează un nou filmuleț prin care te invită să participi la dezvoltarea comunității tale. O poți face simplu și nu te costă nimic!

    Cu siguranță fiecare din noi vrea să îmbunătățească lumea din jur. Un mediu înconjurător sănătos, drepturi egale sau educație - toate pot fi susținute acum prin contribuția ta!

    În fiecare an, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie, persoanele fizice plătitoare de impozite pot direcționa 2% către o organizație neguvernamentală sau un cult religios din țară.

    Direcționarea a 2% nu costă nimic. Nu sunt bani suplimentari care se achită din buzunarul propriu, ci sunt banii pe care persoanele fizice plătitoare de impozite îi plătesc la stat, sub formă de impozit pe venit. În cazul direcționării a 2%, la stat vor ajunge 98% din impozit, iar restul sumei, în mărime de 2% va merge spre organizația care a fost desemnată ca beneficiar al acestei sume.

    Lista completă și actualizată a beneficiarilor 2% este disponibilă aici.

    Mai multe detalii privind procedura de direcționare, găsești pe pagina web: www.2procente.info la compartimentul „Contribuabili”.

    Spotul a fost realizat în cadrul proiectului „Promovarea mecanismului 2% în Republica Moldova”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în cadrul programului Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova (MPSCS), implementat de FHI 360 în parteneriat cu Centrul European pentru Drept Necomercial (ECNL).

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) invită reprezentanții organizațiilor societății civile, din raioanele Căușeni, Bălți și Cahul sau din vecinătatea acestor regiuni, să participe la un atelier de instruire privind realizarea unei campanii eficiente de informare 2%. 

    Aceeași sesiune de instruire va avea loc la Căușeni (pe 8 februarie 2019), la Bălți (pe 20 februarie 2019) și la Cahul (pe 21 februarie 2019).

    Scopul atelierului este de a instrui participanții cu privire la etapele unei campanii de informare 2%, resursele necesare, publicul țintă, mesajul campaniei etc. Atelierul va conține  o serie de exerciții practice care vor permite participanților să dezvolte un plan de comunicare și un mesaj eficient pentru campania 2%, precum și să realizeze de sine stătător instrumente și mijloace de comunicare pentru propria campanie.

    • Atelierul din orașul Căușeni va avea loc la 8 februarie, între orele 09.00-14.00, în incinta Liceului Teoretic „Alexei Mateevici”, str. A, Mateevici, nr. 1.
    • Atelierul pentru organizațiile din nordul țării va avea loc la 20 februarie 2018, în or. Bălți, între orele10:00-15:00, în incinta hotelului Vis-Pas, situat pe strada Ștefan cel Mare 1/A.
    • Atelierul pentru organizațiile din sudul țării va avea loc la  21 februarie 2018 în or. Cahul, între orele 10:00-15:00și se va desfășura în incinta sediului „Contact-Cahul”, situat pe strada C. Negruzzi 46.

    Beneficiarii instruirilor pot fi reprezentanți ai OSC-urilor: asociații obștești, fundații, instituții private, culte religioase și părțile lor componente, însă prioritate vor avea persoanele care au mai participat la instruirile privind mecanismul 2%  sau care cunosc și înțeleg cum funcționează acesta.

     În cadrul atelierului vor fi abordate următoarele subiecte:

    • Etapele campaniei de informare. Publicul țintă și resursele necesare;
    • Mesajul campaniei 2%: forme, elemente componente, mijloace și canale de difuzare;
    • Instrumente gratuite pentru crearea unui mesaj vizual.

     Pentru înregistrarea la seminar, Vă rugăm să luați legătura cu coordonatorul local al evenimentului, datele de contact ale căruia sunt indicate mai jos.

     Vă rugăm să comunicați coordonatorului local următoarele aspecte:

    • numele și prenumele Dvs.;
    • denumirea organizației pe care o reprezentați;
    • localitatea în care activează organizația;
    • funcția pe care o dețineți în cadrul organizației;
    • dacă ați participat anterior la instruirile organizate de CRJM pe tema mecanismului 2%.

     Numărul maxim de participanți per training este de 25 de persoane. Se admit cel mult câte 2 persoane de la aceeași organizație.

     Participarea la seminar este gratuită. Instruirea va avea loc în limba română.

     Organizatorii vor acoperi cheltuielile de transport pentru participanții din afara orașelor în care va avea loc instruirea.

    Data-limită de înregistrare pentru atelierul de la Căușeni este 1 februarie 2019.

    Data-limită de înregistrare pentru atelierele desfășurate la Bălți și Cahul este 16 februarie 2019.

    Persoanele care vor fi înregistrate vor primi ulterior agenda evenimentului.

    Datele de contact ale coordonatorilor locali:

    • coordonatorul local pentru raionul Căușeni: Ludmila AFTENI, telefon de contact 0 794 36 300, email: afteni@gmail.com;
    • coordonatorul local pentru atelierul desfășurat la Bălți: Maria BARBALAT, telefon de contact 0231 52 476, email: barbalat.ma@gmail.com;
    • coordonatorul local pentru atelierul desfășurat la Cahul: Cristina LUPAN, telefon de contact 0 299 84 842 sau 299 84 843, e:mail: contact_cahul@yahoo.com.

    Dacă aveți întrebări cu privire la aceste evenimente, puteți contacta persoana responsabilă din cadrul CRJM: Natalia ȘEREMET, telefon de contact 022 843 601 (extensia 107), e-mail: nataliaseremet@crjm.org.

  • Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2018

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru anul 2018 pentru a stabili care este situația pe dosarele Republicii Moldova la CtEDO, inclusiv în comparație cu alte state membre ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO).

    Analiza raportului de activitate al CtEDO pentru anul 2018 relevă faptul că în anul 2018, CtEDO a înregistrat cu 32% mai puține cereri decât în anul 2017. Experții CRJM consideră că scăderea este determinată, în principal, de descreșterea popularității CtEDO, după ce în anii 2011-2018 CtEDO a respins fără o motivare clară circa 300,000 de cereri moldovenești, iar acest lucru a avut un efect descurajant asupra avocaților.

    Însă în pofida reducerii înregistrare în 2018, numărul cererilor depuse la CtEDO împotriva Moldovei este foarte mare dacă îl raportăm la populația țării, Moldova ocupând locul 5 din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. În 2018, moldovenii s-au adresat la CtEDO de 2.5 ori mai des decât media europeană, rata înaltă a cererilor fiind explicată prin lipsa îmbunătățirilor la capitolul respectării drepturilor omului.

    La 31 decembrie 2018, 1,204 de cereri moldovenești încă așteptau să fie examinate, 93% dintre acestea având șanse mari de succes. Acest număr este mult mai mare decât numărul total de cereri în bază cărora Moldova a fost condamnată în ultimii 21 de ani.

    Până la 31 decembrie 2018, CtEDO a pronunțat 387 de hotărâri în cauzele moldovenești, dintre care 33 în anul 2018. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Germania, Spania sau Olanda, țări care au aderat la CEDO cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populatei cu mult mai mare decât cea a Moldovei. Doar în 6 hotărâri (18%) din cele pronunțate în 2018, CtEDO a constatat că Republica Moldova nu a violat CEDO. Marea majoritate a acestora se referă la regiunea transnistreană, în care a fost condamnată Federația Rusă.

    Cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti (hotărâri vechi), maltratarea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor, detenţia în condiţii proaste, detenția arbitrară, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile.

    În baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunțate până la 31 decembrie 2018, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 16,500,000 (EUR 223,050 în 2018).

    Analiza CRJM privind activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru anul 2018 în cauzele moldoveneşti disponibilă aici. 

    Anterior CRJM a efectuat analize similare pentru anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016 și 2017 și o sinteză a tuturor violărilor constatate de CtEDO în privinţa Republicii Moldova timp de 20 de ani. 

    Evenimentul de prezentare a principalelor constatări privind activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru anul 2018 în cauzele moldoveneşti poate fi vizionat aici: 

     

  • Cauzele cu privire la integritate – este oare uniformă practica instanţelor judecătorești?

  • Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte își exprimă suportul pentru misiunea națională de monitorizare a procesului electoral, desfășurată de Asociația Promo-Lex, respingând atacurile denigratoare repetate la adresa misiunii. Experții misiunii de observare au dovedit de-a lungul mai multor campanii electorale, de diferite niveluri, pe care le-au monitorizat în țară și peste hotare, că dispun de calificarea necesară în domeniul monitorizării alegerilor. 

    Elaborările și concluziile din cele două rapoarte ale misiunii (rapoartele nr. 1 și nr. 2) reprezintă o expunere consecventă a unor fapte și fenomene observate și raportate de-a lungul mai multor campanii electorale, dar care nu au fost soluționate. Apropierea alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 doar pune în evidență comportamente și practici nocive încetățenite de-a lungul anilor, în loc să fie eliminate.

    Problemele la care se referă detractorii misiunii de observare (a se vedea comunicatul Partidului Democrat din Moldova și declarația lui Ilan ȘOR (min. 16.00-16.50)) apar nu din lipsa vreunei metodologii sau a atitudinilor subiective ale experților, ci din cauza unor confuzii create deliberat de către cei ce dețin pârghiile puterii. Anume ei acceptă ca partidele politice și membrii marcanți ai acestora să practice instantaneu activități politice, de business, binefacere, mediatice și propagandistice, religioase, etc. Anume acest gen de intercalări de activități creează confuzii pe care nici cea mai desăvârșită metodologie ne le poate descâlci.

    Abordarea noastră cetățenească are la bază cea mai simplă și sănătoasă metodologie – bunul simț.  Noi credem că formăm un corp de alegători, calitate fără sincope, din momentul declarării independenței Republicii Moldova. De aceea, ne întrebăm și îi întrebăm pe detractori – de ce metodologie mai e nevoie pentru a înțelege fără echivoc prevederile articolului 1811 din Codul penal, care se referă în mod expres la corupția electorală: “Oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să îşi exercite sau să nu îşi exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale ori în cadrul referendumului”?

    Dacă am accepta o altă interpretare a Articolului 1811, că anumite acțiuni reprezintă acte de corupție doar în ziua alegerilor, oare nu am ofensa cetățenii, calificându-i drept niște amnezici, care nu mai țin minte cine sunt “binefăcătorii” lor, care partide politice și lideri partinici le-a organizat concerte pe gratis cu participarea vedetelor de prima mărime, le-a oferit pungi cu alimente, cadouri pentru familiile tinere etc.? Acest gen de practici a fost raportat constant de observatori, precum și folclorul electoral care le ridiculizează. De aceea, este imperios necesar ca autoritățile publice să caute soluții clare, fără echivocuri, pentru delimitarea activității partidelor politice și a liderilor acestora de activitățile de binefacere, religioase, de business și de propagandă mediatică. Acest lucru este imperios necesar, fiindcă legislația, în principiu, prevede diferite tipuri organizatorice pentru practicarea unor astfel de activități. De asemenea, este necesară o delimitare clară a activității guvernamentale de cea de partid. Mai cu seamă că partidele reprezintă segmente sociale, iar guvernul administrează treburile publice ale întregii țări.

    Declarația este semnată de organizațiile membre ale Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte și este deschisă pentru semnare.

    Organizații care au subscris Declarației:

    • Centrul de Investigații Jurnalistice

    Versiunea engleză a declarației este disponibilă aici. 

     

    Ca urmare a declarației de mai sus, Comisia Juridică, numiri și imunități menționează că modificările aduse prin Legea nr. 265  Răspunsul Comisiei Juridice, numiri și imunități cu privire la declarația de mai sus disponibil aici.  2

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în colaborare cu Expert Forum România (EFOR) au organizat, în perioada 17 – 20 ianuarie 2019, o nouă ediție a școlii „Democrația aplicată” la care au participat 19 tineri din Republica Moldova. Evenimentul a fost destinat studenților și proaspeților absolvenți ai facultăților de drept, științe politice, relații internaționale și jurnalism, interesați în promovarea democrației în Republica Moldova.

    Școala de iarnă „Democrația Aplicată” 2019 a urmărit să sporească gradului de conștientizare și înțelegere a problemelor pe care le înfruntă Moldova în drumul său spre democrație și să încurajeze promovarea drepturilor omului, gândirea critică și activismul civic în rândul studenților și tinerilor profesioniști.

    Prima zi a școlii de iarnă a debutat cu exerciții de „topire a gheții”, regizate de Septimius PÎRVU, manager de proiecte la Expert Forum, care au fost gândite astfel încât să faciliteze interacțiunea și comunicarea dintre participanți și adaptarea lor la noul mediu. A doua parte a zilei a continuat cu sesiunile introductive oferite de Sorin IONIȚĂ, președintele Expert Forum, și Nadejda HRIPTIEVSCHI, directoare de programe la CRJM, despre ce înseamnă buna guvernare, democrația și statul de drept. Finalul de zi a fost rezervat discuțiilor despre importanța unei justiții independente, drepturile omului și provocările acestora în Moldova, care au fost facilitate de către Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM și Daniel GOINIC, consilier juridic la CRJM.  

    Ziua a doua s-a axat pe subiecte legate de activism civic și combatere a dezinformării și a început cu trainerul de la Academia „Nicolae Dumitrescu”, Vlad-Peter IANUȘEVICI și cu lecții de „leadership” și sfaturi practice despre cum să devii agent al schimbării. Anja Jahn Günther, de la Ambasada Suediei,  le-a relatat tinerilor despre experiența Suediei în drumul său către un stat democratic. Școala de iarnă a continuat cu miturile și adevărurile despre Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prezentate de Vladislav GRIBINCA și a fost prelungită cu o sesiune practică, livrată de Sorin IONIȚĂ, despre știrile false și propagandă, mecanisme ale dezinformării și „secrete” despre cum poți să devii un trol de succes. Alexandru TĂNASE, ex-președintele Curții Constituționale, a discutat cu tinerii despre dificultățile statului de drept din Republica Moldova, iar Natalia ȘERMET, manager web și rețele sociale la CRJM, a încheiat seara cu o sesiune despre cum pot fi folosite rețelele sociale pentru a promova democrația și drepturile omului.

    În cea de-a treia zi a școlii de iarnă, participanții au aflat despre importanța alegerilor și rolul pe care-l joacă partidele politice într-o democrație, de la Igor BOȚAN, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”.  Ulterior, Septimius PÂRVU le-a vorbit tinerilor despre clientelismul din bani publici. Mai târziu, participanții școlii de iarnă au continuat discuțiile pe subiectul manipulării informaționale, facilitate de Petru MACOVEI, de la Asociația Presei Independente. Spre finalul zilei tinerii au învățat cum și de ce trebuie să promovăm egalitatea și nediscriminarea în societatea noastră, de la Nadejda HRIPTIEVSCHI.

    Ultima zi a școlii de iarnă  a pornit la drum cu o sesiunea dedicată prevenirii și combaterii corupției, oferită de Ion GUZUN, consilier juridic la CRJM și a fost urmată de sesiunea lui Septimius PÂRVU despre advocacy și cum trebuie să îți ceri drepturile. Despre jurnalismul de investigație și activitatea jurnaliștilor de investigație în cadrul școlii de iarnă a vorbit Mariana RAȚĂ, jurnalistă și directoare de știri la TV8.

    În încheierea zilei, Ilie CHIRTOACĂ, consilier juridic la CRJM, a antrenat participanții într-un exercițiu de simulare și solicitare a unor informații publice, explicându-le tinerilor și ce înseamnă transparența decizională.

    Astfel, ediția 2019 a școlii  de iarnă „Democrația Aplicată” a generat 19 promotori ai democrației și drepturilor omului și a determinat participanții să promoveze și să disemineze activ principiile democrației și bunele practici, însușite pe parcursul celor 4 zile de formare care pentru participanți s-au dovedit a fi „o experiență extraordinară, unică și extrem de utilă...”.   

    Școala de iarnă a fost organizată în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și finanțat de Suedia.

     

     

  • În perioada noiembrie – decembrie 2018, Centrul de Investigații Sociologice și Studii de Marketing „CBS-AXA”, la comanda Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a efectuat un sondaj la nivel național în rândul avocaților cu privire la independența, eficiența și responsabilitatea justiției din Republica Moldova. Obiectivele sondajului au fost de a identifica percepțiile avocaților cu privire la independența, eficiența și responsabilitatea sistemului de justiție, inclusiv impactul unor modificări legislative adoptate în perioada 2011-2017 în cadrul implementării Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției. Unele rezultate comparabile ale sondajului din 2018 sunt comparate cu rezultatele unui sondaj similar efectuat la sfârșitul anului 2015[1] în rândul judecătorilor, procurorilor și avocaților.

    Conform rezultatelor sondajului, doar 48% din respondenți (avocați) consideră că reformarea sistemului judecătoresc începută în anul 2011 a avut un impact pozitiv asupra sistemului judecătoresc, iar 52% nu sunt de acord cu această afirmație. Cifrele arată o  îmbunătățire nesemnificativă față de 2015, când 43% din avocații respondenți considerau reforma cu impact pozitiv și 57% nu erau de acord cu această afirmație.

    În 2018, 44% din respondenți apreciază calitatea actului de justiție fiind mai bună decât în anul 2011, comparativ cu 55% care nu sunt de acord cu aceasta. Percepția avocaților despre calitatea actului de justiție este un pic mai bună decât în anul 2015, când 37% apreciau calitatea actului de justiție mai bună în 2015 decât în 2011, comparativ cu 43% care nu erau de acord că actul de justiție s-a îmbunătățit.

    La întrebarea dacă înregistrarea audio a ședințelor de judecată contribuie la transparența actului de justiție și respectarea drepturilor participanților la proces, 87% din respondenți au răspuns afirmativ. Aceasta este un indicator semnificativ al importanței și utilității înregistrării audio a ședințelor de judecată. Un procent semnificativ, și anume 72% din respondenți, consideră că utilizarea Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor a sporit transparența în activitatea instanțelor judecătorești, în timp ce 26% nu au fost de acord.

    Răspunsurile la o serie de întrebări cu privire la independența judecătorilor dau motiv de îngrijorări în acest domeniu. Și anume, 81% din respondenți nu cred că judecătorii din Republica Moldova sunt independenți și doar 17% din respondenți consideră că judecătorii sunt independenți. Cât privește soluțiile judecătorilor din Republica Moldova, 35% din avocați le consideră echitabile și adoptate fără influențe din exterior, în timp ce 64% nu sunt de acord cu această afirmație. Cei 64% de respondenți care consideră că soluțiile judecătorilor din Republica Moldova nu sunt echitabile și nu sunt adoptate fără influențe din exterior, consideră că următorii subiecți influențează soluțiile judecătorilor: politicienii (91%), procurorii (83%), alți judecători (68%), CSM (65%), părțile la proces (58%), polițiștii (38.5%) și presa (28%).

    Transparența activității CSM rămâne o problemă în aprecierea avocaților. În cadrul sondajului din 2018, doar 33% din avocații respondenți au fost de acord cu afirmația că activitatea CSM este transparentă, iar 65% nu au fost de acord cu aceasta. Chiar dacă datele nu înclină spre pozitiv, acestea atestă totuși o creștere a transparenței CSM în percepția avocaților comparativ cu anul 2015, când doar 20% din avocații respondenți au fost de acord cu afirmația că activitatea CSM este transparentă, iar 80% nu au fost de acord.

    În ceea ce privește auto-administrarea avocaturii, în 2018, 59% din avocații respondenți au fost de acord cu afirmația că în ultimii doi ani activitatea Consiliului Uniunii Avocaturii este una transparentă și 39% nu au fost de acord. Cifrele indică o îmbunătățire ușoară a percepției comparativ cu 2015, când 52% au fost de acord și 46% nu au fost de acord cu această afirmație. Instruirea organizată de Uniunea Avocaților un rol important în activitatea avocaților fiind apreciată ca importantă sau foarte importantă de tocmai 91% din respondenții avocați.

    Întrebați despre percepția lor cu privire la nivelul corupției din țară, 73% din avocații respondenți au răspuns că există multă corupție, 14% că există puțină corupție, 2% că nu există corupție, iar 11% nu au oferit un răspuns.

    În ce privește evoluția fenomenului corupției în sectorul justiției din 2011 până în prezent, 26% din respondenți au răspuns că corupția a scăzut (în 2015 – 15%), 35% - este la același nivel (sondajul din 2015: 28%), 34% - a crescut (sondajul din 2015: 53%). Întrebați despre percepția cu privire la nivelul corupției în prezent în sectorul justiției (sistemul judiciar, procuratură, avocatură, poliție), 69% din avocați respondenți au răspuns că, corupția este răspândită la toate nivelurile, iar 19% consideră că aceasta este răspândită cu precădere la nivelul conducerii instituțiilor. Datele sunt comparabile cu cele din 2015.

    În cadrul sondajului au completat chestionarele 300 de persoane, ceea ce reprezintă mai mult de 13% din numărul total al avocaților. Chestionarea a fost confidențială, fiind exclusă posibilitatea identificării persoanei chestionate.

     

    Sondaj/Percepția avocaților cu privire la independența, eficiența și responsabilitatea justiției din Republica Moldova

    Survey/ Perception of lawyers on efficiency and responsibility of the justice in Republic of Moldova

    Rezultatele sondajului privind percepția avocaților cu privire la independența, eficiența și responsabilitatea justiției din Republica Moldova

    Încrederea în justiția din Republica Moldova. Evoluții și determinante

    Nota analitică: Încrederea în justiția din Republica Moldova 2001-2018. Evoluții și determinante

     

    Sondajul a fost finanțat finanțat printr-un grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate în document aparțin CRJM și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

    --------

    [1] Sondaj: Percepția judecătorilor, procurorilor și avocaților privind reforma în justiție și combaterea corupției, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, decembrie 2015, disponibil la https://crjm.org/wp-content/uploads/2016/01/CRJM-Percepts-reformelor-just-1.pdf.

     

     

  • Noul termen de depunere a ofertei: 14 februarie 2019. 

    Scopul concursului:

    În vederea implementării obiectivelor sale, CRJM solicită oferte pentru procurarea produselor de birotică,  papetărie și articole de menaj indicate mai jos sau similare celor indicate mai jos.

    Compania selectată va presta serviciile conform solicitărilor periodice (o dată la 2-3 luni anual) ale CRJM, în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți pentru perioada februarie 2019 – februarie 2021.

      • Sarcina tehnică: 

    Lot I: produse de birotică și papetărie

    Denumirea articoluluiUnitatea de măsură

    Preț unitar MDL, inclusiv TVA

    Termene și condiții de livrare / comentarii

    Hârtie A4 (calitate Excellent/ Premium)

       

    Hârtie A3

       

    Hârtie flipchart

       

    Bloc de hârtie pentru notițe (STICK`N, 76x76, 100 file)

       

    Mapă din plastic cu folii

       

    Mape – plic

       

    Dosar plastic cu multiperforatii

       

    Marker flipchart

       

    Marker white board

       

    Folii A4 plastic protecția documentelor (100 buc. per set)

       

    Biblioraft A4, plastifiat 7.5 cm

       

    Bindere (diferite dimensiuni)

       

    Capse Nr.24/26

       

    Capse Nr.10

       

    Set agrafe birou colorate-33mm

       

    Banda corectoare-5mmx6m

       

    Banda adezivă

       

     

    Lot II: articole de menaj

    Denumire produsePreț unitar MDL, inclusiv TVA

    Termene și condiții de livrare / comentarii

    Sacoșe gunoi bucătărie 60 l. Profess. Clean Time

      

    Sacoșe gunoi bucătărie 35 l. Profess. Clean Time

      

    Soluție anti-calcar CIF Anti-Calc. 750 ml

      

    Domestos Power 5 WC block, pine, 55gr

      

    Înălbitor Prima

      

    Șervețele menajere Flamenco

      

    Burete FrekenBok Max

      

    Criteriile de selecție:

    • Experiența ofertantului: prezența pe piață, clienți fideli/referințe;
    • Preț competitiv, inclusiv cu respectarea raportului preț-calitate;
    • Termene și condiții optime de livrare.
      •  

    Oferta  trebuie să fie datată și semnată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la application@crjm.org sau direct la sediul CRJM (str. A.Șciusev nr.33, MD-2001, mun. Chișinău), până pe 30 ianuarie 2019.

     Oferta va include:

        • Datele generale ale companiei (pagina web, date și persoana de contact, datele bancare, semnătura persoanei autorizate);
        • Copia certificatului de înregistrare/extrasul din Registrul de Stat  a companiei;
        • Oferta financiară cu indicarea prețului în MDL, inclusiv TVA, pentru fiecare produs separat. Ofertantul va indica, de asemenea, disponibilitatea livrărilor cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar. Compararea ofertelor financiare se va face în MDL. Ofertele prezentate în altă valută vor fi calculate la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
        • Termene și condiții de livrare a produselor;
        • În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu CRJM, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

    Ofertanții pot prezenta oferte pentru ambele loturi, sau doar pentru un lot.

    Toți ofertanții care vor depune ofertele, vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext. 110 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@crjm.org.

    Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun candidat în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.

     

  • În vederea implementării obiectivelor sale, CRJM solicită oferte pentru achiziția de servicii tipografice pentru produsele realizate de către CRJM.  

    Compania selectată va presta serviciile conform solicitărilor periodice ale CRJM, în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți pentru perioada februarie 2019 – februarie 2021.

    În baza contractului de prestări servicii, CRJM va solicita cantitatea estimativă de 1000 exemplare pe an. 

    Sarcina tehnică: 

    • Tipul publicațieiTermene și condiții de livrare / comentarii

      1.       Publicație color - tiraj: 100 buc/150 buc

      Format: letter 160 mm x 240 mm (B5)

      Coperta:  carton 250gr/m2, color, mată /lucioasă, cretată

      Interior: color, față-verso, 50 pagini

      Bloc intern încleiat
       

      1.       Publicație alb- negru - tiraj: 100 buc/150 buc

      Format: letter 160 mm x 240 mm (B5)

      Coperta: carton 250gr/m2, color, mată /lucioasă, cretată

      Interior: alb-negru, față-verso, 50 pagini

      Bloc intern încleiat
       

      1.       Publicație fără copertă color  - tiraj: 100 buc/150 buc

      Format:  A4

      Copertă: fără copertă

      Interior: color, față-verso, 20 pagini

      1 capsă
       

      1.       Publicație fără copertă alb-negru - tiraj: 100 buc/150 buc

      Format:  A4

      Copertă: fără copertă

      Interior: alb negru, față-verso, 20 pagini

      1 capsă
       

      1.       Diplome personalizate - tiraj: 50 buc

      Format: A4

      Carton alb 250gr/m2, pe o singură parte, color
       

       

      Specificațiile de mai sus sunt orientative. Compania câștigătoare va fi selectată pentru a realiza inclusiv și alte produse tipografice pe care CRJM intenționează să le publice pe durata contactului încheiat cu prestatorul.

      CRJM își rezervă dreptul de a selecta toate pozițiile de la un ofertant sau poziții separate de la diferiți ofertanți.

    Criteriile de selecție:

        •  
    • Experiența ofertantului: prezența pe piață, clienți fideli/referințe;
    • Preț competitiv, inclusiv cu respectarea raportului preț-calitate;
    • Termene și condiții optime de realizare / livrare.
    • Oferta  trebuie să fie datată și semnată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la application@crjm.org sau direct la sediul CRJM (str. A.Șciusev nr.33, MD-2001, mun. Chișinău), până pe 30 ianuarie 2019.  

      Oferta va include:

        •  
    • Datele generale ale companiei (persoana și datele de contact, datele bancare, semnătura persoanei autorizate);
    • Copia certificatului de înregistrare/extrasul din Registrul de Stat  a companiei;
    • Oferta financiară cu indicarea prețului în MDL, inclusiv TVA, pentru fiecare poziție separat. Ofertantul va indica, de asemenea, disponibilitatea livrărilor cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar. Compararea ofertelor financiare se va face în MDL. Ofertele prezentate în altă valută vor fi calculate la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
    • Termene și condiții de livrare a produselor;
    • În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu CRJM, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

    Toți ofertanții care vor depune ofertele, vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext. 110 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@crjm.org.

    Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun candidat în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.

     

  •  

    Centrul de Resurse Juridice din Moldova Vă invită la evenimentul de lansare a unui sondaj sociologic la nivel național în rândul avocaților cu privire la reforma sectorului justiției și lupta împotriva corupției, realizat în perioada octombrie – noiembrie 2018. În cadrul evenimentului va fi prezentată o notă analitică privind evoluția percepției publicului larg și specialiștilor asupra justiției în Republica Moldova din anul 2008 până în anul 2018. Sondajul și nota analitică au fost elaborate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA", la comanda Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Evenimentul va avea loc vineri, 18 ianuarie 2019, între orele 08:45 -11:15, în incinta la Summit Events & Conference Center Sala roșie (Chișinău, str. Tighina, 49/3).

     

    Evenimentul este organizat în cadrul proiectului Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), cu suportul financiar al Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA (INL) în Republica Moldova.

     

  • Mai multe organizații ale societății civile își exprimă îngrijorarea privind excluderea obligativității audierii raportului de activitate anual al Procuraturii în plenul Parlamentului și publicării acestuia pe pagina-web oficială a Procuraturii Generale.

     La 4 ianuarie 2019, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a fost publicată Legea nr. 265 din 23 noiembrie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative din care a fost exclus următorul text: „Raportul Procuraturii se audiază în plenul Parlamentului, este făcut public și se plasează pe pagina web oficială a Procuraturii Generale. Raportul conţine şi date privind impactul activității Procuraturii din anul precedent asupra drepturilor persoanelor”.

    Autorul propunerii a fost deputatul în Parlament, Anatolie ZAGORODNÎI. La 23 octombrie 2018, amendamentul dat a fost inclus după adoptarea în prima lectură din 11 octombrie 2018 a proiectului de lege nr. 312. Amendamentul deputatului nu a fost publicat pe pagina web a Parlamentului și nici nu au fost organizate consultări sau dezbateri publice cu societatea civilă și părțile interesate. Amendamentul a fost publicat în raportul Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului abia la 23 noiembrie 2018, în aceeași zi în care proiectul de lege a fost votat în lectură finală.

    Autorul inițiativei nu a prezentat niciun argument în vederea necesității excluderii prevederii date. Mai mult, nici în Raportul Comisiei juridice, numiri și imunități nu sunt de găsit argumente pentru motivarea acestui amendament. Avizul Guvernului și raportul de expertiză anticorupție, întocmit de către Centrul Național Anticorupție, nu au analizat impactul amendamentului, or actele respective au fost elaborate în baza versiunii de până la votarea proiectului în primă lectură, adică anterior inițiativei deputatului.

    Ca urmare a noii modificării, Procurorul General va fi obligat doar să prezinte (a se vedea - transmite) Parlamentului, anual, până în data de 31 martie, un raport despre activitatea Procuraturii în anul precedent. Astfel, deputații nu vor mai putea audia Procurorul General și examina raportul acestuia în mod public și în plenul legislativului.

    Astfel, societatea riscă să nu poată analiza rapoartele Procuraturii fiindcă aceasta nu mai este obligată să le publice pe pagina web a instituției, fapt ce contravine principiului transparenței și accesului la informație.

    Organizațiile semnatare condamnă cu fermitate excluderea prevederii legale enunțate mai sus și solicită viitorului Parlament ca norma respectivă să fie reintrodusă în textul Legii cu privire la Procuratură.

    Semnatarii speră că Procuratura Generală va continua practica pozitivă stabilită anterior de publicare regulată a rapoartelor sale anuale de activitate, care să conțină inclusiv şi date privind impactul activităților sale asupra drepturilor persoanelor.

    Declarația integrală disponibilă aici.

    SEMNATARI:

    1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
    2. Transparency International Moldova
    3. Centrul de Investigaţii Jurnalistice (CIJ)
    4. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
    5. Institutul de Politici Publice (IPP)
    6. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
    7. Amnesty International Moldova
    8. Ambasada Drepturilor Omului
    9. Centrul „Acces-info”
    10. Centrul de Jurnalism Independent (CJI)
    11. Asociația pentru Politică Externă (APE)
    12. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
    13. Asociația Promo-LEX
    14. Comunitatea WatchDog.md
    15. Centrul de Analiza si Prevenire a Corupției (CAPC)
    16. Centrul Analitic Independent Expert-Grup
    17. Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”
    18. Centrul de Drept al Femeilor (CDF)
    19. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)

    Lista semnatarilor rămâne deschisă

    ***

    Procuratura Generală a reacționat la Declarația ONG-urilor privind îngrădirea accesului la informație. 

    Centrul de Resurse Juridice din Moldova apreciază răspunsul prompt al Procuraturii Generale, care a asigurat societatea că va continua să facă publice rapoartele anuale de activitate, chiar dacă obligația de a le publica a fost exclusă din Legea cu privire la Procuratură. Comunicatul complet al Procuraturii Generale poate fi vizualizat aici.

  • La 15 ianuarie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat hotărârea în cauza Mătăsaru c. Moldovei (nr. 69714/16). CEDO a constatat că sancționarea reclamantului cu închisoarea pentru huliganism (art. 287 Cod penal) este contrară libertății de exprimare garantate de art. 10 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

    Reclamant în această cauză a fost Anatol MĂTĂSARU. Mătăsaru a protestat pe 29 ianuarie 2013, de ziua profesională a procurorilor, începând cu ora 10.00, în fața Procuraturii Generale. La protest el a adus două obiecte artizanale asemănătoare unui falos și unui vagin. Pe acestea el a plasat pozele unor politicieni și conducători ai procuraturii. Potrivit lui, prin protest, el a dorit să atragă atenția asupra influenței politicului asupra procurorilor. Protestul a durat circa o oră, fiind întrerupt de poliție.

    Dl Mătăsaru a fost acuzat penal de huliganism (art. 287 Cod penal). La 2 martie 2015, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, l-a găsit vinovat și l-a condamnat pe reclamant la doi ani de închisoare, cu suspendarea pedepsei pe un termen de 3 ani. Individualizând sancțiunea, judecătorul a menționat că reclamantul a fost anterior amendat pentru fapte similare, care nu au schimbat comportamentul acestuia. De asemenea, judecătorul a considerat protestul imoral, deoarece obiectele folosite la protest puteau fi văzute de copii, iar asimilarea angajaților statului cu organe genitale depășește limita permisă într-o societate democratică. Hotărârea dată a fost menținută până la Curtea Supremă de Justiție. Toți judecătorii au considerat că, având în vedere caracterul obscen al protestului, acesta nu este protejat de libertatea de exprimare.

    CEDO a constatat că libertatea de exprimare este aplicabilă în această situație, chiar dacă protestul era obscen. CEDO s-a întrebat de ce fapta a fost calificata drept huliganism penal (art. 287 Cod penal), daca putea fi calificata drept contravenție (art. 354 Cod contravențional)? Potrivit practicii judiciare, doar huliganismul grav însoțit de acte de violentă poate fi calificat conform Codului penal. Cu toate acestea, CEDO nu a decis în mod definitiv acest aspect, deoarece existau alte motive pentru a constata violarea. CEDO a notat că niciun judecător nu a examinat proporționalitatea sancțiunii aplicate cu libertatea de exprimare. A fost aplicată cea mai severă pedeapsă posibilă – închisoarea, care a fost suspendată pentru trei ani. Această sancțiune are un efect descurajant asupra manifestării libertății de exprimare nu doar în raport cu reclamantul, ci și cu alte persoane. Faptul că sancțiunea a fost suspendată nu afectează această concluzie.

    Deși reclamantul a pretins prejudicii morale, acestea nu au fost acordate. CEDO a obligat totuși Guvernul să plătească reclamantului EUR 2,000 pentru onorariile avocaților.

    Dl Mătăsaru a fost reprezentat de Pavel GRECU și Vladislav GRIBINCEA de la CRJM și de avocatul-stagiar Dumitru RUSSU.

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) invită reprezentanții organizațiilor societății civile din regiunea de sud și din regiunea de nord a țării să participe la un atelier de instruire privind realizarea unei campanii eficiente de informare 2%. 

     Aceeași sesiune de instruire va avea loc pe 20 februarie 2019 la Bălți și pe 21 februarie 2019 la Cahul.

    Scopul atelierului este de a instrui participanții cu privire la etapele unei campanii de informare 2%, resursele necesare, publicul țintă, mesajul campaniei etc. Atelierul va conține  o serie de exerciții practice care vor permite participanților să dezvolte un plan de comunicare și un mesaj eficient pentru campania 2%, precum și să realizeze de sine stătător instrumente și mijloace de comunicare pentru propria campanie.

     

    Atelierul pentru organizațiile din nordul țării va avea loc la 20 februarie 2018, în or. Bălți, între orele 10:00-15:00, în incinta hotelului Vis-Pas, situat pe strada Ștefan cel Mare 1/A.

    Atelierul pentru organizațiile din sudul țării va avea loc la  21 februarie 2018 în or. Cahul, între orele 10:00-15:00 și se va desfășura în incinta sediului „Contact-Cahul”, situat pe strada C. Negruzzi 46.

     

    Beneficiarii instruirilor pot fi reprezentanți ai OSC-urilor: asociații obștești, fundații, instituții private, culte religioase și părțile lor componente, însă prioritate vor avea persoanele care au mai participat la instruirile privind mecanismul 2%  sau care cunosc și înțeleg cum funcționează acesta.

     

    În cadrul atelierului vor fi abordate următoarele subiecte:

    • Etapele campaniei de informare. Publicul țintă și resursele necesare;
    • Mesajul campaniei 2%: forme, elemente componente, mijloace și canale de difuzare;
    • Instrumente gratuite pentru crearea unui mesaj vizual.

     

    Pentru înregistrarea la seminar, Vă rugăm să luați legătura cu coordonatorul local al evenimentului, datele de contact ale căruia sunt indicate mai jos.

     

    Vă rugăm să comunicați coordonatorului local următoarele aspecte:

    • numele și prenumele Dvs.;
    • denumirea organizației pe care o reprezentați;
    • localitatea în care activează organizația;
    • funcția pe care o dețineți în cadrul organizației;
    • dacă ați participat anterior la instruirile organizate de CRJM pe tema mecanismului 2%.

     

    Numărul maxim de participanți per training este de 25 de persoane. Se admit cel mult câte 2 persoane de la aceeași organizație.

     

    Participarea la seminar este gratuită. Instruirea va avea loc în limba română.

     

    Organizatorii vor acoperi cheltuielile de transport pentru participanții din afara or. Cahul.

     

    Data-limită de înregistrare la seminar este  16 februarie 2019.

     

    Persoanele care vor fi înregistrate vor primi ulterior agenda evenimentului.

     

    Persoanele de contact:

    • coordonatorul local pentru atelierul desfășurat la Bălți: Maria BARBALAT, telefon de contact 0231 52 476, email: barbalat.ma@gmail.com 
    • coordonatorul local pentru atelierul desfășurat la Cahul: Cristina LUPAN, telefon de contact 0 299 84 842 sau 299 84 843, e:mail: contact_cahul@yahoo.com 
    • persoana de contact din cadrul CRJM: Natalia ȘEREMET, telefon de contact 022 843 601 (extensia 107), e-mail: nataliaseremet@crjm.org

     

     

     

  • Agenția Servicii Publice, noua autoritate care recepționează cererile de înregistrare la mecanismul 2%, a făcut publică Lista beneficiarilor mecanismului 2% pentru anul 2019.

    Noua Listă a beneficiarilor numără 732 de organizații, cu 23% mai mult față de 2018 (594 organizații), dintre care 634 (86%) sunt asociații obștești, fundații şi instituții private (organizații necomerciale), iar 98 (14%) sunt culte religioase şi părţile lor componente (entități religioase). În 2019, numărul beneficiarilor a crescut pentru ambele categorii de organizații care pot aplica la Legea 2%. Astfel, cifra organizațiilor necomerciale s-a majorat cu 24%, de la 511 la 634, iar numărul cultelor religioase a crescut cu 18%, de la 83 la 98.

    Cei 732 de beneficiari incluși în listă sunt organizații care activează de cel puțin un an, nu au datorii la bugetul public național pentru perioadele fiscale anterioare și desfășoară activități de utilitate publică / sociale, morale, culturale sau de caritate.

    Lista conține numărul de identificare de stat (IDNO/cod fiscal) al organizației, denumirea completă și adresa organizației (localitate, stradă, oficiu, cod poștal). Organizațiile care se regăsesc în Lista beneficiarilor 2% pot deja să înceapă campania de informare și atragere a susținătorilor, întrucât perioada de depunere a declarațiilor cu privire la impozitul pe venit și, implicit, de efectuare a desenării procentuale, a început la 1 ianuarie 2019 și va dura până la finele lunii aprilie.

    Lista beneficiarilor mecanismului 2% pentru anul 2019 poate fi descărcată aici.

    Află când, unde, cum are loc desemnarea

    Creșterea numărului de beneficiari ai mecanismului 2%, de la an la an, bucură. Organizațiile necomerciale conștientizează necesitatea diversificării canalelor de finanțare și înțeleg avantajele pe care le aduce cu sine aplicarea la mecanism și activitățile ulterioară care urmează a fi desfășurate:  cunoașterea publicului țintă, acumularea experienței în desfășurarea campaniilor de informare, promovarea culturii de filantropie etc.

     

  • Într-o notă de poziție elaborată în noiembrie 2018 și supusă dezbaterilor publice pe 10 ianuarie 2019, Centrul de Resurse Juridice din Moldova susține că  Procuratura Anticorupție ar trebui să investigheze doar corupția mare

    Documentul, elaborat de Centrul de Resurse Juridice în colaborare cu Expert Forum România, analizează competențele Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova și propune limitarea acestora la cauzele de mare corupție. Or,  în prezent, Procuratura Anticorupție, dedică eforturi semnificative  pentru cauzele de corupție mică și are un volum mult prea mare de lucru pentru a permite procurorilor anticorupție să se concentreze pe cauzele complexe de corupție mare.

    În viziunea autorilor, lupta cu corupția mică nu este în măsură de a înlătura cauzele corupției într-o țară afectată de corupție endemică și, prin urmare, nu poate influența în mod determinant acest fenomen.  Având în vedere nivelul endemic al corupției din Republica Moldova, considerăm că acesta nu poate fi redus considerabil fără combaterea corupției de înalt nivel ca prioritate, pe lângă celelalte măsuri non-penale de luptă cu corupția.  

    Limitarea competențelor Procuraturii Anticorupție la cauzele de mare corupție o va ajuta să se concentreze pe cauzele de corupție mare, care necesită garanții sporite de independență, precum și metode și mijloace speciale, datorită complexității și intereselor implicate. O asemenea competență justifică menținerea unui organ specializat, cu statut special.

    Autorii documentului recomandă excluderea din competența Procuraturii Anticorupție a funcției de conducere a urmării penale în cauzele instrumentate de Centrul Național Anticorupție, investigarea escrocheriei și delapidării averii străine, a finanțării terorismului (dacă se menține în competența CNA) și  completarea listei de infracțiuni date în competența Procuraturii Anticorupție cu infracțiunea îmbogățirea ilicită.

    Dacă propunerile de mai sus sunt acceptate, volumul de lucru al procurorilor anti-corupție ar trebui să scadă semnificativ. Spre exemplu, în baza cifrelor pentru anul 2017, cel puțin 2003 cauze aflate în gestiune la conducerea urmării penale și cel puțin 55 de cauze aflate în exercitarea urmăririi penale (delapidări) nu se vor mai afla în sarcina procurorilor anticorupție.

    Nota de poziție „Procuratura Anticorupție ar trebui să investigheze doar corupția mare” este disponibilă aici. 

  •  

    Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) invită reprezentanții organizațiilor societății civile din proximitatea raionului Căușeni să participe la un atelier de instruire privind realizarea unei campanii eficiente de informare 2%.

    Scopul atelierului este de a instrui participanții cu privire la etapele unei campanii de informare 2%, resursele necesare, publicul țintă, mesajul campaniei etc. Atelierul va conține o serie de exerciții practice care vor permite participanților să dezvolte un plan de comunicare și un mesaj eficient pentru campania 2%, precum și să realizeze de sine stătător instrumente și mijloace de comunicare pentru propria campanie.

    Atelierul va avea loc la 8 februarie 2018 în or. Căușeni, în incinta Liecului Teoretic „Alexei Mateevici”, situat pe str. A. Mateevici nr.1.  

    Beneficiarii instruirilor pot fi reprezentanți ai OSC-urilor: asociații obștești, fundații, instituții private, culte religioase și părțile lor componente, însă prioritate vor avea persoanele care au mai participat la instruirile privind mecanismul 2%  sau care cunosc și înțeleg cum funcționează acesta.

    În cadrul atelierului vor fi abordate următoarele subiecte:

    • Etapele campaniei de informare. Publicul țintă și resursele necesare;
    • Mesajul campaniei 2%: forme, elemente componente, mijloace și canale de difuzare;
    • Instrumente gratuite pentru crearea unui mesaj vizual.

    Pentru înregistrarea la seminar, Vă rugăm să luați legătura cu coordonatorul local al evenimentului, datele de contact ale căruia sunt indicate mai jos.

    Vă rugăm să comunicați coordonatorului local următoarele aspecte:

    • numele și prenumele Dvs.;
    • denumirea organizației pe care o reprezentați;
    • localitatea în care activează organizația;
    • funcția pe care o dețineți în cadrul organizației;
    • dacă ați participat anterior la instruirile organizate de CRJM pe tema mecanismului 2%.

    Numărul maxim de participanți per training este de 25 de persoane. Se admit cel mult câte 2 persoane de la aceeași organizație.

    Participarea la seminar este gratuită. Instruirea va avea loc în limba română.

    Organizatorii vor acoperi cheltuielile de transport pentru participanții din afara or. Căușeni.

    Data-limită de înregistrare la seminar este  1 februarie 2019.

    Persoanele care vor fi înregistrate vor primi ulterior agenda evenimentului.

    Persoanele de contact:

    • coordonatorul local pentru raionul Căușeni: Ludmila AFTENI, telefon de contact 0 794 36 300, email: afteni@gmail.com
    • persoana de contact din cadrul CRJM: Natalia ȘEREMET, telefon de contact 022 843 601 (extensia 107), e-mail: nataliaseremet@crjm.org
  • Din 2019, Agenția Servicii Publice (ASP) a preluat sarcina de gestionare a Listei beneficiarilor mecanismului 2%, atribuție exercitată anterior de către Ministerul Justiției. Astfel ASP este autoritatea care va recepționa, de acum încolo, cererile de înregistrare la mecanismul 2%, va verifica dacă solicitanții corespund condițiilor de eligibilitate prevăzute în Regulamentul cu privire la mecanismul de desemnare procentuală, va actualiza anual Lista beneficiarilor 2% și o va publica pe pagina sa oficială: www.asp.gov.md.

    Transferul de competențe a fost realizat întrucât ASP este autoritatea publică care recent a preluat și atribuția de înregistrare a organizațiilor necomerciale. În acest fel, etapa de verificare a eligibilității aplicanților la mecanism va fi facilitată de faptul că ASP deține dosarele organizațiilor necomerciale.

    Schimbarea competențelor ASP nu va afecta nicidecum eligibilitatea organizațiilor care s-au înregistrat la mecanismul 2% în luna septembrie 2018.

    Comunicatul oficial al Ministerului Justiției poate fi accesat aici.

     

  •                                             Bilanțul activităților realizate de echipa CRJM în anul 2018:

    Textul integral (în format PDF, cu linkuri active) poate fi descărcat aici. 

  • CRJM în colaborare cu Asociația ADEPT a elaborat un infografic care explică cine sunt inspectorii de integritate, cum sunt sesizați aceștia și care este procedura de examinare a unei sesizări.

    Infograficul poate fi descărcat aici sau vizualizat mai jos.  

  • CRJM a prezentat luni, 17 decembrie 2018, în cadrul unei consultări publice, proiectul unui nou document de politici publice „Judecătorii de instrucție la 15 ani de activitate – totaluri și perspective de viitor”. Documentul analizează eficiența și provocările instituției judecătorilor de instrucție, o categorie specială de judecători creată în 2003 cu scopul de a oferi o protecție suplimentară drepturilor omului în cadrul procedurilor penale.

    Practica de numire a judecătorilor de instrucție, volumul și complexitatea dosarelor examinate, sunt doar câteva din provocările activității judecătorilor de instrucție care necesită intervenție, constată autorii documentului. În timp ce judecătorii de instrucție exercită o activitate complexă și deosebit de importantă pentru asigurarea eficientă a drepturilor omului la etapa urmăririi penale, experiența judecătorului este crucială. În acest sens, „modificările legislative introduse în 2017, prin care a fost anulat criteriul de experiență de minim 3 ani pentru exercitarea funcției de judecător de instrucție, constituie un regres serios de la instituirea funcției de judecător de instrucție în 2003” constată Ion Guzun, consilier juridic CRJM, unul din autorii documentului. „Asigurarea că judecătorul are o experiență suficientă ca să-i asigure o independență funcțională, iar părților – că judecătorul are o pregătire funcțională adecvată, sunt precondiții absolut necesare pentru a asigura eficiența și independența acestei instituții” a conchis Ion Guzun.   

    În cadrul cercetării, juriștii CRJM constată de asemenea, că în timp ce numărul total al judecătorilor de instrucție rămâne unul constant în ultimii zece ani, volumul de lucru al acestora aproape că s-a triplat. „Acest lucru afectează direct posibilitatea examinării calitative a materialelor și dosarelor ce țin de competența exclusivă a judecătorilor de instrucție” a declarat Ilie Chirtoacă, consilier juridic CRJM. Astfel, deși controlul judiciar efectuat de către judecătorii de instrucție are misiunea principală de a asigura protecția drepturilor persoanei, în ultimii ani continuă să se perpetueze practica privind aplicarea excesivă a arestului și autorizarea cu ușurință a demersurilor procurorilor cu privire la interceptarea convorbirilor telefonice. Rata admiterii solicitărilor de aplicare a arestului a depășit 84%, iar autorizărilor acordate de judecătorii de instrucție constituie peste 97% anual!

    Autorii documentului recomandă revenirea la condiția obligatorie de minim trei ani de experiență pentru numirea în funcție de judecător de instrucție, condiție eliminată în anul 2017, relocarea funcțiilor de judecător de instrucție în baza sarcinii de muncă a judecătorilor precum și examinarea oportunității reevaluării gradelor de complexitate a dosarelor examinate de către judecătorii de instrucție. Suplimentar, autorii recomandă asigurarea unui control mai riguros în cazul autorizării interceptării convorbirilor telefonice și aplicării arestului. Pentru ridicarea calității examinării minuțioase a acestor măsuri, apărarea ar trebui să solicite mai des examinarea în ședință publică a acestor demersuri, iar o altă măsură de îmbunătățire a calității motivării încheierilor judecătorilor de instrucție cu privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu, inclusiv prelungirea acestora, ar fi publicarea respectivelor încheieri.

    În urma prezentării constatărilor preliminare, CRJM a invitat participanții la eveniment și instituțiile vizate (CSM, judecători, Ministerul Justiției, avocați, experți) să vină cu recomandări și comentarii asupra documentului, care urmează a definitivat în urma acestor intervenții.

    Documentul analitic disponibil aici în versiunea română

    Documentul analitic disponibil aici în versiunea engleză 

    Evenimentul a fost desfășurat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).  Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.

  • Mai multe organizații ale societății civile îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu modul total netransparent de numire a ultimilor trei judecători la Curtea Constituțională, de către Consiliul Superior al Magistraturii, Guvern și Parlament. Demisiile consecutive și subite, înainte de termen, dar și numirea în grabă, pe ascuns și pe criterii politice denotă ignorarea importanței acestei instituții și subminează și mai mult încrederea publică în independența Înaltei Curți.

    Curtea Constituțională este compusă din șase judecători. Timp de 3 zile, doi judecători ai Curții Constituționale, Igor DOLEA și Victor POPA, și-au prezentat subit și pe ascuns cererile de demisie, chiar dacă mai aveau timp pentru exercitarea mandatului. În paralel, timp de patru zile, între 11 și 14 decembrie 2018, au fost numiți trei judecători noi la Curtea Constituțională de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Guvern și Parlament.

    La 11 decembrie 2018, CSM l-a numit pe Corneliu GURIN în funcția de judecător al Curții Constituționale. Conform comunicatului CSM, după ședința din 11 decembrie, Plenul CSM a luat decizia respectivă ca urmare a demersului Președintelui Curții Constituționale referitor la demisia dlui Igor DOLEA din funcția de judecător la Curtea Constituțională, fiind solicitată numirea unui alt judecător în Curtea Constituțională de către CSM. Acest subiect nu a fost inclus nici în agenda ședinței CSM, care trebuie publicată cu 3 zile înainte de ședință, nici în agenda suplimentară. Contrar practicii anterioare când demisiile erau anunțate de către Curte în aceiași zi, despre demisia dlui Igor DOLEA nu a fost publicată vreo informație nici pe pagina web a Curții Constituționale, nici a CSM-ului. Mandatul judecătorului Igor DOLEA expira la 12 februarie 2019. Acesta și-a prezentat demisia la 10 decembrie 2018, cu 2 luni înainte de expirarea mandatului. În următoarea zi, CSM a examinat atât demersul președintelui Curții Constituționale despre vacanța funcției de judecător, cât și numirea noului judecător. CSM nu a anunțat vreun concurs de numire a noului judecător. Potrivit dlui Corneliu GURIN, acesta a fost invitat să-și prezinte candidatura atât de președintele, cât și de unii membri ai CSM. Candidatura dlui Corneliu GURIN a fost unica examinată de CSM. Ultimii trei judecători constituționali numiți de CSM au fost identificați prin concurs (a se vedea pentru detalii Hotărârile CSM nr. 130/6 din 12 februarie 2013 de numire a judecătorilor Tudor PANȚÎRU și Igor DOLEA și hotărârea nr. 117/7 din 6 martie 2018 de numire a judecătorului Mihai POALELUNGI).

    În următoarea zi, la 12 decembrie 2018, Guvernul l-a numit în funcția de judecător al Curții Constituționale pe Artur REȘETNICOV. Chestiunea respectivă, la fel ca și în cazul numirii dlui Corneliu GURIN de către CSM, nu a fost inclusă în agenda ședinței Guvernului. Este de menționat că funcția respectivă era vacantă din martie 2018, când actuala ministră a Justiției, Victoria IFTODI, și-a dat demisia din funcția de judecătoare constituțională în legătură cu numirea în funcție de ministră.

    La 14 decembrie 2018, cu 54 de voturi, Parlamentul a numit-o în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională pe dna Raisa APOLSCHII, deputată a Partidului Democrat și președintă a Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități. La data de 14 decembrie 2018, nu exista vreo informație publică privind vacanța funcției de judecător constituțional numit din partea Parlamentului nici pe pagina web a Curții Constituționale, nici pe pagina web a Parlamentului.

    Corneliu GURIN, Artur REȘETNICOV și Raisa APOLSCHII au fost numiți în funcția de judecători constituționali pe un mandat de 6 ani într-o grabă fără precedent și fără a respecta vreo procedură de numire. Nu a existat nicio explicație a vacanței de aproape 9 luni a unei funcții la Curtea Constituțională și numirea subită de către Guvern, fără vreun concurs, a dlui Artur REȘETNICOV. Demisia judecătorilor Igor DOLEA și Victor POPA, urmate de numirea imediată, peste noapte, a dlui Corneliu GURIN de către CSM, precum și numirea neașteptată a dnei Raisa APOLSCHII de către Parlament, la fel ridică suspiciuni cu privire la posibile interese ascunse în spatele acestor numiri.

    Organizațiile semnatare regretă profund modul subit și netransparent de depunere a cererilor de demisie de către judecătorii constituționali Igor DOLEA și Victor POPA și își exprimă dezacordul privind modul de numire și alegere făcute de CSM, Guvern și Parlament cu privire la numirea judecătorilor constituționali Corneliu GURIN, Artur REȘETNICOV și, respectiv, Raisa APOLSCHII. Numirea judecătorilor la o instituție atât de importantă pentru asigurarea funcționării democrației și a statului de drept, cum este Curtea Constituțională, precum și aparențele privind numirea judecătorilor pe criterii politice, nu sunt compatibile cu rigorile unei democrații funcționale. Mai grav, acesta este un regres în raport cu practicile anterioare de numire a judecătorilor constituționali.

    Semnatarii solicită Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului și Parlamentului să elaboreze proceduri de numire a judecătorilor la Curtea Constituțională care să fie transparente și să asigure numirea judecătorilor constituționali pe bază de merite. 

    Declarația integrală în limba română este disponibilă aici. 

    Declarația integrală în limba engleză este disponibilă aici. 

    SEMNATARI:

    1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
    2. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
    3. Fundația Est-Europeană (EEF)
    4. Institutul de Politici Publice (IPP)
    5. CPR-Moldova
    6. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
    7. Transparency-International Moldova
    8. Asociația Promo-LEX
    9. Comunitatea WatchDog.md
    10. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
    11. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)
    12. Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS)
    13. Asociația Presei Independente (API)
    14. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
    15. Amnesty International Moldova
    16. IDIS ”Viitorul”

    ***

    Reacția Comisiei juridice, numiri și imunități  la Declarația societății civile poate fi vizualizată aici. 

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova are onoarea să Vă invite la masa rotundă dedicată consultării documentului de politici publice „Rolul judecătorilor de instrucție – viziune pentru viitor” care va avea loc la 17 decembrie 2018, între orele 14:00-17:00, în incinta hotelului Jolly Alon (str. Maria Cebotari, 37), sala de conferință, etaj 1.

    Documentul evaluează instituția judecătorilor de instrucție din Republica Moldova în stadiul actual și analizează premisele care pot contribui la îmbunătățirea calității activității acestora pentru a asigura în mod eficient, ca drepturile și libertățile persoanelor să fie respectate adecvat la etapa urmăririi penale.

    Scopul evenimentului este de a prezenta concluziile autorilor privind analiza efectuată, precum și de a oferi un spațiu de discuție și reacție pentru participanții la eveniment.

    Agenda preliminară a evenimentului este anexată. Limba de lucru a evenimentului va fi limba română. Traducerea sincronă în limba engleză este asigurată. Evenimentul este organizat în cadrul proiectului Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

     

  • Centrul de Resurse Juridice, în colaborare cu Asociația ADEPT, a elaborat un infografic despre informația utilă pe care trebuie să o cunoaștem privind certificatul de integritate: ce reprezintă acest certificat, cine este obligat să-l solicite și cine și în ce condiții îl eliberează.   

    Versiunea română a infograficul poate fi descărcată aici sau vizualizată mai jos.

    Versiunea engleză a infograficului poate fi descărcată aici. 

  • În anii 2016-2017, autoritățile au inițiat mai multe cazuri de mare corupție. CRJM a analizat dosarele TRIBOI, CHIRINCIUC, GAMREȚKI și CEBAN, în care a fost aplicată procedura prevăzută de art. 3641 din Codul de procedură penală, care indică reducerea cu 1/3 a pedepselor cu închisoarea și cu 1/4 a amenzilor în caz de recunoaștere a vinovăției.

    CRJM a examinat cazurile sub aspectul faptei incriminate, măsurii preventive aplicate, sancțiunilor prevăzute de Codul penal, sancțiunilor cele aplicate de instanța de fond, motivarea sancțiunilor de către judecător, decizia instanței. 

    În toate cazurile, judecătorii au aplicat sancțiunile minime prevăzute de Codul penal, pe care le-au redus ulterior potrivit art. 3641 din Codul de procedură penală.

    În niciun caz dintre cele analizate, persoana nu a fost condamnată la închisoare cu executare reală.

    În trei cazuri din patru, după recunoașterea vinovăției, persoanele au fost eliberate din arest sub control judiciar.

    În trei cazuri din patru, hotărârile judecătorești au fost publicate, dar anonimizate. Doar într-un caz, două hotărâri judecătorești, a instanței de fond și a Curții Supreme de Justiție, au fost publicate integral, cea a instanței de apel fiind publicată, dar anonimizată.

    Infograficul poate fi descărcat aici sau vizualizat mai jos.

     

     

  • La 30 noiembrie 2018, reprezentanții Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au participat la întâlnirea bienală a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) cu avocații reclamanților și ONG-urile. Întâlnirea a avut loc la Strasbourg, în sediul CtEDO.

    În cadrul întâlnirii s-a discutat printre altele despre: reformarea procedurii Marii Camere și procedura de admitere a declarațiilor unilaterale ale Guvernului, motivarea deciziilor de inadmisibilitate ale judecătorului unic, aplicarea măsurilor interimare, avizele consultative ale Curții, dar și despre noul sistem electronic de corespondență cu avocații și reclamanții.

    Reprezentanții CtEDO au menționat că Declarația de la Brighton solicită CtEDO să acționeze și ex-ante, sporind rolul său de organ constituțional în domeniul drepturilor omului. Începând cu anul 2019, CtEDO va aplica o nouă procedură de facilitare a soluționării amiabile (odată cu comunicarea cererii, CtEDO va propune o sumă pentru satisfacție echitabilă, care, dacă este acceptată de parți, duce la scoaterea cererii de pe rol). Părțile vor avea 12 săptămâni pentru a accepta sau respinge propunerea CtEDO. Aceasta nu se va aplica cauzelor generatoare de jurisprudență nouă sau care au o importanță deosebită pentru opinia publică, sau atunci când prejudiciul material este dificil de evaluat. În cazul în care procedura dată nu este acceptată, cererea va fi examinată conform procedurii generale.

    O novație menționată de reprezentanții CtEDO este lansarea noului sistem electronic - eComms. Acesta este un serviciu pentru comunicarea electronică cu reprezentanții reclamanților sau reclamanții care nu au reprezentanți. Serviciul a fost lansat recent și poate fi utilizat după comunicarea cererii către Guvern.

    Reprezentanții CtEDO au discutat și despre durata lungă de examinare a cererilor primite. În prezent, în jur de 58,000 de cauze sunt pendinte la CtEDO, dintre care 6,000 sunt considerate prima facie inadmisibile. Celelalte 52,000 de cereri au șanse mari de succes, 15,000 fiind destul de complexe. Tratarea ultimei categorii de dosare ar necesita eforturi sporite din partea CtEDO, pe care ea nu le are. CtEDO tinde să ajungă la situația în care să comunice cererea către Guvern în cel mult 12 luni de la depunere, iar hotărârea să fie adoptată în doi ani de la comunicare.

    Această vizită a fost posibilă datorită ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul proiectului Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă.

     

  • CRJM a analizat dosarele de mare corupție în cazurile lui Vlad FILAT, Veaceslav PLATON și Ilan ȘOR. Analiza de mai jos indică aspecte care demonstreaza justiția selectivă în aceste cazuri, cum ar fi durata masurilor preventive  și a procedurilor penale, locul detenție, învinuirea și constatarile instanțelor de judecata, pedepsele stabilite etc.

     

    Infograficul poate fi descărcat aici sau vizualizat mai jos.

     

  • CRJM extinde termenul de aplicare pentru concursul privind contractarea serviciilor unei companii de logistică și organizare a evenimentelor pe motivul faptului că toate ofertele recepționate depășesc bugetul disponibil. 

    Limita maximă disponibilă pentru activitățile planificate este 9100 EUR.

    Termen nou de aplicare: 1 ianuarie 2019.

    ***

    CRJM implementează proiectul „Promovarea statului de drept și consolidarea integrității în Republica Moldova”, sprijinit financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România. Proiectul are drept scop sporirea interesului persoanelor active și ale organizațiilor societății civile (OSC) locale privind încălcarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept în Moldova cu accept pe sectorul justiției și anticorupție. Activitățile proiectului prevăd, printre altele, 10 ecranizări ale seriei de filme documentare de origine olandeză, „Privind în suflet – despre profesia de judecător”, urmate de dezbateri, în perioada octombrie 2018 – decembrie 2019 pe teritoriul Republicii Moldova.

    În acest sens, CRJM solicită oferte de la companii de logistică și organizare a evenimentelor pentru promovarea și organizarea a 10 proiecții de film (6 proiecții pentru studenți și jurnaliști, și 4 pentru reprezentanții profesiilor juridice) în perioada ianuarie – decembrie 2019, precum și elaborarea/distribuția materialelor de vizibilitate aferente proiecțiilor. Calendarul de implementare a activităților cu date concrete va fi stabilit din timp de CRJM și va fi anunțat Prestatorului cu 2 săptămâni în avans fiecărei proiecții.

    Sarcinile față de Prestator:

    Compania selectată va presta serviciile solicitate conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte și în baza contractului de prestare a serviciilor semnat între părți (compania selectată și CRJM).

    Compania selectată va asigura promovarea, organizarea și logistica proiecției filmelor, în perioada ianuarie – decembrie 2019, după cum urmează:

    1. Închirierea sălilor pentru ecranizarea filmelor în următoarele locații:
    1. Sală de conferință, sect. Centru, Chișinău - 1 proiecție pentru reprezentanții profesiilor juridice și 1 proiecție pentru jurnaliști, inclusiv servicii alimentație (o pauză de cafea (gustări/fructe) per proiecție);
    2. Universitatea de Stat din Moldova, sau o altă universitate din Chișinău – 1 proiecție pentru studenți, inclusiv echipament tehnic, la necesitate, și servicii alimentație (o pauză de cafea (plăcinte, ceai, cafea, apă) per proiecție);
    3. Sală de conferință, or. Cahul – 1 proiecție pentru reprezentanții profesiilor juridice, inclusiv echipament tehnic, la necesitate, și servicii alimentație (o pauză de cafea(gustări/fructe) per proiecție);
    4. Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul – 1 proiecție pentru studenți, inclusiv echipament tehnic, la necesitate, și servicii alimentație (o pauză de cafea (plăcinte, ceai, cafea, apă) per proiecție);
    5. Sală de conferință, or. Bălți - 1 proiecție pentru reprezentanții profesiilor juridice și 1 proiecție pentru jurnaliști, inclusiv echipament tehnic, la necesitate, și servicii alimentație (o pauză de cafea (gustări/fructe) per proiecție);
    6. Universitatea „Alecu Russo” din Bălți - 1 proiecție pentru studenți inclusiv echipament tehnic, la necesitate, și servicii alimentație (o pauză de cafea (plăcinte, ceai, cafea, apă) per proiecție);
    7. Universitatea de stat din Comrat - o proiecție pentru studenți, inclusiv echipament tehnic, la necesitate, și servicii alimentație (o pauză de cafea (plăcinte, ceai, cafea, apă) per proiecție);
    8. Sală de conferință, or. Ungheni - o proiecție pentru reprezentanții profesiilor juridice, inclusiv echipament tehnic, la necesitate, și servicii alimentație (o pauză de cafea (gustări/fructe) per proiecție).

    N.B. Prestatorul, de comun acord cu CRJM, va fi responsabil pentru rezervarea tuturor locațiilor pentru proiecțiile pentru reprezentanții profesiilor juridice și jurnaliști. CRJM, de unul singur, va fi responsabil pentru rezervarea sălilor din cadrul Universităților. Întrucât în cadrul proiecțiilor vor fi organizate pauze de cafea/gustări/fructe, prestatorul va fi responsabil, inclusiv, de achitarea serviciilor de alimentație pentru cca 30 persoane per proiecție.

    1. Asigurarea echipamentului tehnic pentru proiectarea filmelor – laptop, proiector, sunet și amplificatoare, microfon portabil și ecran sau alte echipamente necesare unei bune proiecții a evenimentului în caz de necesitate.

    N.B. Prestatorul va avea la dispoziție echipament tehnic suplimentar în cazul în care vor avea loc proiecții simultane în diferite localități. Toate sălile au o capacitate maximă de 80 persoane.

    1. Adaptarea materialelor de vizibilitate existente, elaborarea la necesitate a unor materialele noi, (bannere, postere, machete) pentru proiecțiile evenimentului. CRJM va pune la dispoziția companiei selectate toate informațiile și materialele necesare sau solicitate de Prestator.
    2. Imprimarea materialelor de vizibilitate (60 de afișe în format A3 și 30 de afișe în format A4, 150 g/m2, color 4+0, luster). Distribuirea și lipirea afișelor în locațiile universitare cu flux mare de persoane (ex: holul universității, avizierele facultăților de drept, cantina universitară, avizierele căminelor de drept).
    3. Elaborarea a unui banner electronic în limba română cu traducere în limba rusă, și adaptarea acestuia la dimensiunile solicitate de canalele de promovare.
    4. Promovarea bannerului (versiunea română și versiunea rusă) pe cel puțin 3 portaluri de noutăți juridice și de tineret (site-uri preferabile: www.diez.md, www.civic.md și www.bizlaw.md). Poziționarea bannerelor va fi realizată în zonele „HOT” sau „WORM” ale site-urilor, pe linia vizuală a vizitatorilor. Promovarea online se va realiza timp de 2 săptămâni pentru fiecare peliculă destinată studenților în parte (per total 6 pelicule), în prealabil perioadei de difuzare a peliculei și va fi, după posibilitate, targetată pe locație (Chișinău, Cahul, Bălți, Comrat, Ungheni).
    5. Adaptarea trailer-ului video existent pentru promovarea proiecțiilor (durata maximă de 30 sec).
    6. Promovarea plătită a trailer-ului video pe rețelele sociale (cel puțin Facebook). Promovarea online se va realiza timp de 2 săptămâni pentru fiecare peliculă destinată studenților în parte (per total 6 pelicule), în prealabil perioadei de difuzare a peliculei și va fi țintită, după posibilitate, pe localitate (Chișinău, Cahul, Bălți, Comrat, Ungheni), categorie de vârstă (20-35) și interese (justiție, drepturile omului, ONG-uri).
    7. Elaborarea și promovarea a 6 machete în rețeaua ziarelor API. Elaborarea și promovarea machetelor se va realiza pentru fiecare proiecție destinată studenților în parte (per total 6 proiecții), în prealabil difuzării peliculei. Fiecare machetă va apărea în cel puțin 2 ediții ale ziarului regional/raional care are cea mai mare audiență din regiune.
    8. Transportarea a cel mult 4 persoane tur-retur Bălți, Cahul, Comrat, Ungheni în zilele în care vor avea loc proiecțiile.

    Criteriile de selecție:

    1. Corespunderea cerințelor pentru promovarea, organizarea și logistica proiecției filmelor în conformitate cu II Sarcinile față de prestator;
    2. Experiența companiei în organizarea evenimentelor similare;
    3. Oferta financiară;
    4. Imaginea și reputația.

    Oferta trebuie să fie datată și semnată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la application@crjm.org sau direct la sediul CRJM (Chișinău, str. A. Șciusev 33) până pe 13 decembrie 2018. Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:

    1. Date despre companie (denumirea, adresa poștală, telefonul de contact, adresa electronică, persoana responsabilă pentru organizarea evenimentelor).
    2. Copia certificatului de înregistrare/extrasul din Registrul de Stat  a companiei.
    3. Portofoliul celor mai importante evenimente organizate în ultimii 3 ani, inclusiv fișiere media (foto și/sau video) sau link-uri către pagini on-line.
    4. Oferta financiară, care include suma totală pentru serviciile prestate, precum și detalierea per poziție (conform modelului Excel anexat). Prețurile vor fi indicate în EUR și vor include toate impozitele şi taxele aferente.

    Compararea ofertelor financiare se va face în EUR. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor.

    1. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu CRJM, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

    Prețurile indicate în ofertă vor fi fixe şi nu pot fi schimbate, cu excepția cazurilor când Beneficiarul va face o modificare în calendarul său de implementare. Pot fi prezentate una sau mai multe opțiuni de oferte financiare.

    Toți ofertanții care vor depune ofertele, vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext. 110 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@crjm.org.

  • Mai multe organizații ale societății civile își exprimă îngrijorarea privind promovarea în mare grabă a proiectului Codului de reguli și proceduri parlamentare, cu ignorarea consultărilor publice și a dezbaterilor privind conținutul celui mai important document, care reglementează activitatea Parlamentului.

    Proiectul Codului de reguli și proceduri parlamentare a fost înregistrat ca inițiativă legislativă a trei deputați la 2 noiembrie 2018. Până la 2 noiembrie 2018, proiectul nu a fost publicat pe internet pentru consultări. La 14 noiembrie 2018, proiectul a fost examinat de Comisia Juridică, Numiri și Imunități, care a recomandat adoptarea proiectului în prima lectură și care nu a menționat nimic despre rezultatele consultărilor publice. La 22 noiembrie 2018, adică peste circa trei săptămâni de la înregistrare, proiectul a fost adoptat în prima lectură.

    Pe pagina web a Parlamentului lipsește expertiza anticorupție a proiectului, precum și avizul Guvernului, ambele obligatorii  conform prevederilor legale. De asemenea, termenul pentru consultări publice urma să expire abia  la 23 noiembrie 2018 (peste 15 zile lucrătoare de la publicarea proiectului), adică peste o zi după adoptarea proiectului în primă lectură. Având în vedere faptul că comisia responsabilă de proiect și de organizarea consultărilor publice a aprobat proiectul deja la 14 noiembrie 2018, înainte de expirarea termenului-limită de depunere a comentariilor, consultările publice nici nu puteau avea loc.

    Proiectul Codului de reguli și proceduri parlamentare reglementează aspecte deosebit de importante ale activității parlamentare și urmează să înlocuiască Regulamentul Parlamentului actualmente în vigoare.  O analiză a conținutului documentului scoate în evidență existența unor prevederi foarte vagi privind accesul la informații, reflectarea activității Parlamentului de către mass-media, transparența în procesul decizional și cooperarea cu societatea civilă.

    Proiectul Codului de reguli și proceduri parlamentare conține reglementări privind consultările publice care sunt și mai vagi decât cele în vigoare, iar unele prevederi pozitive au fost excluse. Sunt reglementate confuz și sporadic formele, etapele și termenele procesului de consultări publice, precum și obligațiile instituțiilor responsabile.Proiectul sus-menționat nu conține nici prevederi suficiente pentru asigurarea accesului la informație ca parte a transparenței procesului decizional, el nu prevede publicarea informațiilor despre toate etapele de adoptare a actului legislativ și toate versiunile proiectului de act normativ. De asemenea, nu este prevăzută nici publicarea amendamentelor propuse de deputați. 

    De asemenea, proiectul Codului de reguli și proceduri parlamentare nu reglementează situațiile când proiectele pot fi adoptate în regim de urgență, cu excepția cazului când este cerut de Guvernpotrivit Constituției. În ultimii ani, mai multe proiecte de acte normative au fost adoptate în regim de urgență, fără respectarea tuturor etapelor de legiferare și consultare publică prevăzute de legislația în vigoare. Este nevoie de reglementat criteriile după care Parlamentul va decide asupra aplicării acestei proceduri. 

    Luând în considerație importanța Codului parlamentar pentru buna funcționare a Parlamentului și activitatea acestuia într-un mod transparent și previzibil pentru public și părțile interesate, organizațiile semnatare consideră nepotrivită adoptarea unui astfel de proiect în grabă și fără organizarea unor discuții mai largi, inclusiv cu ONG-urile și reprezentanții mass-media.

    Organizațiile semnatare solicită Parlamentului Republicii Moldova organizarea unor consultări publice veritabile a proiectului Codului de reguli și proceduri parlamentare, inclusiv organizarea dezbaterilor publice cu participarea organizațiilor societății civile, cu alocarea unui timp suficient, și evitarea adoptării în grabă a acestui document important.

    Textul integral al apelului disponibil aici.

    SEMNATARI:

    1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
    2. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
    3. Asociația Presei Independente (API)
    4. Asociația Promo-LEX
    5. Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM)
    6. Centrul de Informații GENDERDOC-M
    7. Centrul de Investigații Jurnalistice
    8. Piligrim-Demo
    9. Transparency International Moldova
    10. CPR-Moldova
    11. Expert-Grup
    12. Comunitatea „WatchDog.MD"
    13. Ambasada Drepturilor Omului
    14. Institutul de Politici Publice (IPP)
    15. Centrul Internațional „La Strada”
    16. Centrul PAS
    17. Amnesty International Moldova
    18. Centrul de Drept al Femeilor
    19. Centrul de Jurnalism Independent
    20. Centrul de Analiza și Prevenire a Corupției
    21. Fundația Est-Europeană
    22. Comitetul pentru Libertatea Presei
    23.  Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
    24. InReCo
    25. A.O. „Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane”
    26. Gender-Centru
    27. Ana Gurău, membră a Platformei pentru Egalitate de Gen
    28. Platforma pentru Egalitate de Gen
    29. Centrul Național al Romilor
    30. IDIS „Viitorul”
    31. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
    32. Centrul National de Prevenire a Abuzului fata de Copii (CNPAC)
    33. Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF)

    Lista semnatarilor rămâne deschisă

    1. Scopul concursului:

    În vederea implementării obiectivelor sale, Asociația Obștească „Centrul de Resurse Juridice” din Moldova (în continuare - CRJM) preconizează să organizeze 2 evenimente în afara mun. Chișinău în perioada decembrie 2018 – ianuarie 2019, după cum urmează:

    1. un eveniment de 2 zile, în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat cu suportul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). În acest sens, CRJM anunță concurs de oferte pentru achiziția de servicii de cazare, alimentație și închiriere a unei săli de conferințe necesare organizării evenimentului pentru cca 20 de persoane, pentru perioada 19 – 20 decembrie 2018.
    2. o școală de iarnă de 4 zile, în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare Internațională (SIDA). În acest sens, CRJM anunță concurs de oferte pentru achiziția de servicii de cazare, alimentație și închiriere a unei săli de conferințe (preferabil să fie disponibile 2 săli de conferință) necesare organizării evenimentului pentru 25 persoane, pentru perioada 17 – 20 ianuarie 2019.

    Astfel, Vă invităm să trimiteți ofertele dumneavoastră de preț conform cerințelor de mai jos:

    2. Rezultatele așteptate:

    Compania selectată va presta serviciile solicitate conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte şi în baza contractului de prestare servicii semnat între părţi (compania selectată şi CRJM) pentru perioadele solicitate.

    3. Criteriile de selecție:

    1. Compania trebuie să întrunească următoarele criterii:
    • Cerințe față de condițiile de cazare:

    -          cazare (camere SNGL, DBL cu paturi separate) și condiții adecvate de ședere pe timp de iarnă pentru numărul de persoane indicat în modelul de ofertă financiară atașat la ToR;

    -          alte comodități (TV, aer condiționat etc.) vor constitui un avantaj.

    •  Cerințe pentru desfășurarea evenimentului:

    -          sală de conferințe cu un spațiu adecvat numărului de participanți indicat la p.II Scopul concursului;

     -         echipament necesar: proiector, ecran, flipchart;

    -          servicii de alimentație, la cerere: mic dejun, prânz, pauze de cafea, cină;

    -          asigurarea cu apă plată pe toată durata evenimentului;

    -          conexiune la Internet- vă rugăm să indicați numărul de utilizatori activi ai conexiunii la internet, existența sau lipsa accesului Wi-Fi;

    -          locuri de parcare.

     2. Oferta financiară

    3. Amplasarea locației – în raza de cca 20 – 30 km de la Chișinău

    4. Reputația și imaginea companiei (în cazul prezentării referințelor).

     

     Oferta de participare la concurs va conține informație concisă cu indicarea următoarelor:

    1. Date despre companie (denumirea, adresa, telefonul de contact, adresa electronică, persoana responsabilă, datele bancare), inclusiv fișiere media (foto și/sau video) sau link-uri către pagini on-line;
    2. Autorizațiile de funcționare (copiile certificatului de înregistrare, autorizației sanitare de funcționare);
    3. Oferta financiară cu semnătura persoanei responsabile (completată după modelul atașat aici). Prețurile vor fi indicate în MDL per persoană/ cameră/sală, inclusiv TVA sau cu TVA la cota 0%, conform cerințelor indicate în modelul de ofertă financiară. În cazul livrărilor cu aplicare TVA la cota 0%, Beneficiarul va prezenta setul de documente confirmative. Prețurile indicate în oferte vor fi finale și nu vor putea fi ajustate după termenul-limită de prezentare a ofertelor. Compararea ofertelor financiare se va face în MDL. Ofertele prezentate în altă valută vor fi calculate la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
    1. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă, anexate la ofertă.

    Ofertele vor fi expediate prin e-mail la application@crjm.org sau direct la sediul CRJM (str. A.Șciusev 33, MD-2001, mun.Chișinău, Republica Moldova) până pe 5 decembrie 2018.

    Ofertanții pot depune oferte pentru servicii de desfășurare a ambelor evenimente indicate la p.I Scopul concursului sau pentru un singur eveniment, în funcție de disponibilitate.

    Oferta/tele câștigătoare va/vor fi desemnată/e în baza celui mai bun raport calitate (cerințe pentru desfășurarea evenimentului)/preț. 

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@crjm.org.

  • CRJM a prezentat, joi, 15 noiembrie 2018, proiectul unui nou document analitic: „Cauzele cu privire la integritate - este oare uniformă practica instanțelor judecătorești?”. Analiza stabilește în baza datelor empirice, în ce măsură este uniformă practica instanțelor judecătorești în cauzele care vizează încălcarea regimului de declarare al averilor, intereselor personale și incompatibilităților funcționarilor publici.

    În cadrul cercetării, au fost analizate toate hotărârile Curții Supreme de Justiție (CSJ) adoptate timp de 54 de luni (din 1 ianuarie 2014 până în 30 iunie 2018), precum și soluțiile date de instanțele de apel și fond în aceste dosare. Analiza nu își propune să constate care ar fi trebuit să fie soluția corectă în hotărârile analizate. A fost analizat doar în ce măsură soluțiile instanțelor judecătorești sunt uniforme între ele prin prisma motivării hotărârilor judecătorești adoptate în aceste cauze.” – a declarat președintele CRJM, Vladislav Gribincea.

    Analiza constată că soluțiile din unele hotărâri judecătorești cu privire la declararea averilor nu sunt pe deplin consecvente. Inconsecvențele țin de modul de declarare al conturilor bancare fără rulaje, justificarea averii nedeclarate și de modul cum a fost tratat argumentul funcționarului că nu a declarat adecvat averea, deoarece nu a înțeles cum aceasta urmează a fi declarată. Analiza nu a constatat divergențe serioase în cauzele cu privire la conflictele de interese. Cu toate acestea, unele dosare cu privire la încălcarea regimului de incompatibilitate au fost soluționate într-un mod divergent. 

    Una din concluziile preliminare ale autorilor este inclusiv că actele fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI) au fost anulate cu precădere în cazul demnitarilor de rang înalt. În cazul acestora au fost admise 10 din cele 16 acțiuni (62.5%) față de demnitarii de rang mediu în care au fost admise doar 3 din 17 acțiuni (17%). Acest fapt ar putea sugera că funcționarii de rang înalt au avut avocați mai buni, fie că abaterile comise de CNI în privința acestora erau mai evidente, fie că judecătorii sunt mai indulgenți în privința acestora.

    În urma prezentării constatărilor, CRJM a invitat participanții la eveniment și instituțiile vizate (CSJ și ANI) să vină cu recomandări și comentarii asupra documentului, care urmează a definitivat în urma acestor intervenții.

    Documentul analitic este disponibil aici.

    Anexa care descrie cauzele cu privire la integritate disponibilă aici. 

    Evenimentul a fost desfășurat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

  • CRJM invită studenții și tinerii profesioniști să participe la lecția publică cu tema „Importanța independenței justiției într-un stat de drept” care va avea loc la 20 noiembrie 2018, între orele 13.00-14.30, în incinta Universității Libere Internaționale din Moldova, în sala Mediateca (bloc 1, etaj 4), str. Vlaicu Pârcălab 52. 


    În cadrul lecției vor fi puse în discuție următoarele subiecte: 


    ✔️ Cum poate fi asigurată independența justiției? Exemple de bune practici.
    ✔️ Cum poate fi combătută corupția? 
    ✔️ Care e situația justiției în Republica Moldova și care sunt priorotățile reformării justiției? 

    INTRARE LIBERĂ!

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) anunță organizarea Școlii de iarnă – 2019 „Democrația aplicată”. Evenimentul, cu o durată de 4 zile, se va desfășura în afara municipiului Chișinău, în perioada 17 – 20 ianuarie 2019 și este destinat studenților/telor și proaspeților/telor absolvenți/te ai facultăților de drept, jurnalism, relații internaționale, științe politice și administrative, care sunt interesați/te în promovarea democrației în Republica Moldova.

     

    Prin intermediul școlii de iarnă, CRJM își propune să transmită participanților/telor informații și abilități cu privire la principiile democrației, statului de drept și instrumentele de implicare civică, de combatere a corupției și de protecție a drepturilor omului etc. Agenda preliminară a evenimentului este disponibilă aici

     

    Formatori în cadrul evenimentului vor fi experți naționali și internaționali, inclusiv din cadrul CRJM.

     

    Participarea la școala de iarnă este gratuită. Cheltuielile de transportare, cazare și alimentare vor fi acoperite de CRJM. Locul desfășurării va fi ulterior comunicat persoanelor selectate.

     

    Candidații/tele urmează să corespundă următoarelor cerințe:

    • Să fie student/ă al anului III-IV sau masterand/ă la una din facultățile menționate mai sus;
    • Să cunoască limba română;
    • Să fie disponibil/ă să participe pe întreaga durată a școlii de iarnă;
    • Să completeze formularul de participare (click aici pentru a accesa formularulpână la 3 decembrie 2018.

     

    Despre rezultatele preselecție, candidații vor fi notificați după data de 10 decembrie 2018.

     

    Pentru întrebări suplimentare ne puteți contacta la adresa electronică: daniel.goinic@crjm.org.

     

    Experiența participanților/telor din ediția anterioară a școlii „Democrația aplicată” poate fi găsită aici.

     

    Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” susținut de Suedia.

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) anunță organizarea Școlii de iarnă - 2019 „Democrația aplicată”. Evenimentul, cu o durată de 4 zile, se va desfășura în afara municipiului Chișinău, în perioada 17 - 20 ianuarie 2019 și este destinat studenților/telor și proaspeților/telor absolvenți/te ai facultăților de drept, jurnalism, relații internaționale, științe politice și administrative, care sunt interesați/te în promovarea democrației în Republica Moldova.

    Prin intermediul școlii de iarnă, CRJM își propune să transmită participanților/telor informații și abilități cu privire la principiile democrației, statului de drept și instrumentele de implicare civică, de combatere a corupției și de protecție a drepturilor omului etc. Agenda preliminară a evenimentului este disponibilă aici

    Formatori în cadrul evenimentului vor fi experți naționali și internaționali, inclusiv din cadrul CRJM.

    Participarea la școala de iarnă este gratuită. Cheltuielile de transportare, cazare și alimentare vor fi acoperite de CRJM. Locul desfășurării va fi ulterior comunicat persoanelor selectate.

    Candidații/tele urmează să corespundă următoarelor cerințe:

    • Să fie student/ă al anului III-IV sau masterand/ă la una din facultățile menționate mai sus;
    • Să cunoască limba română;
    • Să fie disponibil/ă să participe pe întreaga durată a școlii de iarnă;
    • Să completeze formularul de participare (click aici pentru a accesa formularul) până la 3 decembrie 2018.

    Despre rezultatele preselecție, candidații vor fi notificați după data de 10 decembrie 2018.

    Pentru întrebări suplimentare ne puteți contacta la adresa electronică: daniel.goinic@crjm.org.

    Experiența participanților/telor din ediția anterioară a școlii „Democrația aplicată” poate fi găsită aici.

    Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare Internațională (SIDA).

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) anunță organizarea Școlii de iarnă - 2019 „Democrația aplicată”. Evenimentul, cu o durată de 4 zile, se va desfășura în afara municipiului Chișinău, în perioada 17 - 20 ianuarie 2019 și este destinat studenților/telor și proaspeților/telor absolvenți/te ai facultăților de drept, jurnalism, relații internaționale, științe politice și administrative, care sunt interesați/te în promovarea democrației în Republica Moldova.

    Prin intermediul școlii de iarnă, CRJM își propune să transmită participanților/telor informații și abilități cu privire la principiile democrației, statului de drept și instrumentele de implicare civică, de combatere a corupției și de protecție a drepturilor omului etc. Agenda preliminară a evenimentului este disponibilă aici

    Formatori în cadrul evenimentului vor fi experți naționali și internaționali, inclusiv din cadrul CRJM.

    Participarea la școala de iarnă este gratuită. Cheltuielile de transportare, cazare și alimentare vor fi acoperite de CRJM. Locul desfășurării va fi ulterior comunicat persoanelor selectate.

    Candidații/tele urmează să corespundă următoarelor cerințe:

    • Să fie student/ă al anului III-IV sau masterand/ă la una din facultățile menționate mai sus;
    • Să cunoască limba română;
    • Să fie disponibil/ă să participe pe întreaga durată a școlii de iarnă;
    • Să completeze formularul de participare (click aici pentru a accesa formularul) până la 3 decembrie 2018.

    Despre rezultatele preselecție, candidații vor fi notificați după data de 10 decembrie 2018.

    Pentru întrebări suplimentare ne puteți contacta la adresa electronică: daniel.goinic@crjm.org.

    Experiența participanților/telor din ediția anterioară a școlii „Democrația aplicată” poate fi găsită aici.

    Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” susținut de Suedia.

  • La 30 octombrie 2018, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), în cauza O.R. și L.R. c. Republicii Moldova (cererea nr. 24129/11), a constatat violarea art. 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza investigării îndelungate a maltratărilor care au avut loc în aprilie 2009 în Comisariatul General de Poliție din Chișinău. De asemenea, CtEDO a constatat că sancțiunile aplicate polițiștilor torționari au fost prea blânde.

    Cauza se referă la două tinere care au fost reținute de poliție pe 7 aprilie 2009. Ele au fost duse la Comisariatul General de Poliție din Chișinău și obligate de către polițiști să se dezbrace nud în fața unui bărbat și să facă așezări fiind nude. Procurorii au pornit o cauză penală împotriva a trei polițiști abia peste 9 luni. Unul dintre polițiști a fost ulterior scos de sub urmărire penală, pe motiv că faptele lui reprezentau contravenție administrativă, iar ceilalți doi au fost condamnați pentru maltratare la 5 ani de închisoare cu suspendare.  

    CtEDO a constatat că investigația nu a fost promptă. Urmărirea penală a fost pornită peste 9 luni de la data în care informațiile despre infracțiune au devenit cunoscute public. Procurorii nu au reacționat la aceste informații și au așteptat o plângere din partea reclamanților. CtEDO a reiterat că, atunci când o autoritate suspectează un tratament contrar art. 3 al CEDO, ea trebuie să reacționeze din oficiu.

    CtEDO a considerat că sancțiunile aplicate polițiștilor sunt incompatibile cu obligația de a preveni maltratarea. Judecătorii i-au sancționat pe cei doi polițiști cu pedeapsa minimă prevăzută de lege (5 ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei). Ei au invocat că comportamentul acuzaților a fost determinat de agresarea polițiștilor de către protestatari pe 6 aprilie 2009. Art. 3 al CEDO nu permite derogări, nici în cele mai stricte situații. Încercarea Curții de Apel Chișinău de a justifica sancțiunea minimă aplicată polițiștilor prin faptul că ei au acționat într-o situație de tulburare în masă este regretabilă. De fapt, prin suspendarea aplicării pedepsei cu închisoarea polițiștii au fost exonerați de orice sancțiune penală. Mai mult, pe parcursul procedurilor, polițiștii nu au fost suspendați din funcție. CtEDO a mai notat cu îngrijorare că îngăduința față de polițiștii acuzați de maltratarea reclamantelor nu a fost un incident izolat. Statisticile pentru anii 2011 și 2012 sugerează o tendință generală a instanțelor judecătorești moldovenești de a proteja agenții statului acuzați de maltratare.

    Cel de-al treilea polițist, acuzat de amenințarea reclamantelor cu aplicarea forței, a fost scos de sub urmărire penală, pe motiv că fapta lui reprezintă contravenție administrativă (depășirea atribuțiilor de serviciu). Procesul contravențional a fost încetat, deoarece expirase termenul de atragere la răspundere contravențională. Judecătorii au refuzat să anuleze decizia procurorului de scoatere de sub urmărire penală, pe motiv că ar încălca principiul potrivit căruia nimeni nu poate fi sancționat repetat pentru aceeași faptă (art. 4 Protocolul 7 la CEDO). CtEDO a constatat că, având în vedere contextul în care a avut loc amenințarea, ea reprezenta tratament inuman și degradant. Procurorii și judecătorii nu au motivat în niciun fel de ce faptele celui de al treilea polițist sunt contravenție și nu infracțiune (art. 328 Cod penal), chiar dacă reclamantele au invocat expres acest argument. Procurorii au fost conștienți că prin recalificare ei exonerează persoana de orice răspundere juridică, ceea ce este incompatibil cu obligația de a preveni maltratarea. Interpretarea interdicției de a atrage repetat la răspundere penală, dată de judecători, este incorectă. Această interdicție se referă doar la situațiile care au devenit „irevocabile”. În cazul de față, nu exista o decizie anterioară irevocabilă de atragere la răspundere.

    CtEDO a acordat fiecărei reclamante câte EUR 7,500 cu titlu de costuri și cheltuieli și suma de EUR 1,500 pentru cheltuieli de asistență juridică. Reclamantele au fost reprezentate în fața CtEDO de avocatul Vladislav GRIBINCEA, Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

  • Mecanismul 2% capătă recunoaștere și prinde din ce în ce mai mult teren în Republica Moldova. Conform raportului statistic publicat de Serviciul Fiscal de Stat, în 2018, suma totală desemnată este de doua ori mai mare față de 2017, iar numărul beneficiarilor mecanismului 2% a înregistrat o creștere de 30% - de la 302 la 393 beneficiari.

    Conform datelor publicate, în 2018, 28,388 contribuabili persoane fizice, adică cu 34% mai mulți față de 2017, au ales să direcționeze 2% din impozitul pe venit către o organizație non-guvernamentală sau o entitate religioasă. Suma totală validată în 2018 este de 5,631,042.36 de lei (aproximativ 287,886 Euro sau 335,781 USD)[1] și reprezintă dublul sumei validate în 2017. 92% din suma total validată a fost direcționată către organizațiile non-guvernamentale, iar entitățile religioase și părțile lor componente au primit în jur de 8% din suma totală.

    Din numărul total de desemnări efectuate, 90% (adică 25,518 desemnări) au fost validate în comparație cu 76% din anul anterior și doar 10% (2,869 desemnări) au fost declarate nevalidate pe diverse motive, față de 24% nevalidate anul trecut. Principalele motive de nevalidare a sumelor au fost similare celor de anul trecut: contribuabilii aveau restanțe la impozitul pe venit din anii precedenți sau aveau datorii la impozitul pe venit din anul curent, imposibilitatea de a identifica beneficiarul sumelor în conformitate cu Lista beneficiarilor 2%, aprobată de Ministerul Justiției.

    Cea mai mare sumă direcționată a ajuns, și în acest an, către Asociația Veteranilor și Pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova și constituie circa 30% (1,691,298.75 Lei) din suma total validată în 2018, iar cea mai mică sumă constituie 1,13 lei și a ajuns către Comunitatea religioasă „Sfântul Ierarh Nicolae” din or. Florești.

    Cei mai activi contribuabili au fost persoanele care au viza de domiciliu în mun. Chișinău, aceștia  constituind circa 26%  (7,296 contribuabili) din numărul total al contribuabililor care au efectuat desemnarea procentuală și a căror desemnare a fost validată.

    Și în 2018, cele mai multe organizații către care s-au direcționat 2% au sediul în Chișinău ceea ce reprezintă circa 66%  (259 din 393 beneficiari) din numărul total al beneficiarilor desemnării procentuale din 2018, restul 34% au ajuns către organizațiile înregistrate în celelalte raioane ale țării.

    Rezultatele desemnării procentuale în 2018 sunt îmbucurătoare și confirmă faptul că beneficiarii mecanismului au început a face campanii de informare care le vor aduce vizibilitate și recunoaștere în societate, precum și faptul că mecanismul 2% are potențial și acesta poate fi valorificat în beneficiul comunităților.

    Raportul integral al Serviciului Fiscal de Stat privind desemnările procentuale în anul 2018 este disponibil aici.


    [1] Suma a fost calculată conform cursului oficial valutar stabilit la data de 18 septembrie 2018 (1 USD=16.77, 1 EUR=19.56) când sumele au fost transferat de Ministerul Finanțelor către beneficiari.

     

  • În perioada 4-6 decembrie 2018, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei va verifica măsurile pe care le-a întreprins Republica Moldova în vederea executării grupului de cauze Corsacov (26 de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) privind maltratarea de către poliție și neinvestigarea maltratării). Guvernul Republicii Moldova s-a angajat în fața Comitetului de Miniștri să reducă fenomenul torturii.

    În acest context, la 22 octombrie 2018, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a transmis Comitetului de Miniștri o comunicare despre garanțiile din Republica Moldova împotriva maltratării și impactul măsurilor întreprinse de către autorități în vederea prevenirii maltratării.

    CRJM a îndemnat Comitetul de Miniștri să solicite autorităților moldovenești:

    a) transferul instituțiilor de detenție preventivă de la Ministerul Afacerilor de Interne la Ministerul Justiției;

    b) instalarea camerelor video în toate izolatoarele de detenție preventivă;

    c) îmbunătățirea calității investigațiilor privind acuzațiile de maltratare și tratarea cu prioritate a acestor cazuri;

    d) asigurarea că persoanele suspectate de maltratare sunt suspendate imediat din funcție și rămân astfel pe întreaga durată a investigației;

    e) modificarea Codului de procedură penală, pentru a oferi dreptul de acces victimei maltratării la materialele dosarului penal, precum și excluderea examinării psihiatrice obligatorie a tuturor victimelor maltratării;

    f) revizuirea practicii de condamnare în cazurile de maltratare și aplicarea de sancțiuni adecvate;

    g) generarea de date statistice exacte cu privire la cazurile de maltratare, inclusiv despre durata investigațiilor și a procedurilor judiciare, suspendarea din funcție a bănuiților și sancțiunile aplicate.

    În 2016, CRJM a transmis Comitetului de Miniștri o altă comunicare cu privire la acest subiect.

    *  *  *

    Organizațiile necomerciale și reclamanții pot comunica Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei despre măsurile întreprinse pentru executarea hotărârilor CtEDO și prevenirea unor violări similare pe viitor. Pentru mai multe detalii despre cum urmează a fi întocmite aceste comunicări click aici.

     

  • Mai multe organizații ale societății civile consideră că îndepărtarea forțată a cetățenilor turci la 6 septembrie 2018 a avut la bază interese politice și s-a făcut cu încălcarea prevederilor legislației naționale și a tratatelor internaționale în domeniul drepturilor omului. La distanța de o lună de la cele întâmplate, răspunsurile autorităților în privința legalității îndepărtării cetățenilor turci continuă să trezească multe semne de întrebare. În lipsa unor argumente clare care ar confirma că a existat cu adevărat riscul survenirii unui pericol la adresa securității naționale, se creează o prezumție puternică că operațiunea desfășurată de către autorități a avut loc din interese politice, având loc o extrădare camuflată la solicitarea autorităților turce.  

    Semnatarii solicită:

    1. Autorităților Republicii Moldova să ceară de la președintele Turciei întoarcerea în Republica Moldova a tuturor cetățenilor turci scoși ilegal din țara noastră și prevenirea a astfel de situații pe viitor;
    2. Procurorului General să declanșeze urmărirea penală pentru a atrage la răspundere penală toate persoanele care au comis infracțiuni în legătură cu „înlăturarea” celor șapte cetățeni turci;
    3. Parlamentului Republicii Moldova organizarea unor audieri publice și publicarea tuturor informațiilor relevante cu privire la această operațiune;
    4. Autorităților Republicii Moldova acordarea azilului și a altor măsuri de protecție necesare membrilor familiilor persoanelor „îndepărtate”, precum și altor cetățeni străini aflați în situație similară, în special în contextul vizitei președintelui Turciei, Recep Tayyp ERDOGAN, care are loc în perioada 17-18 octombrie 2018.

    Apelul integral disponibil aici (]n limba română)

    Versiunea engleză a apelului este disponibilă aici. 

    Organizațiile semnatare:

    1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
    2. Amnesty International Moldova
    3. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
    4. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
    5. IDIS „Viitorul”
    6. Asociația Comunitatea "WatchDog.MD”
    7. Transparency International Moldova (TI-Moldova)
    8. Institutul de Politici Publice (IPP)
    9. Promo-Lex
    10. Centrul de Jurnalism Independent (CJI)
    11. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)
    12. Asociația Presei Independente (API)
    13. CPR Moldova
    14. Centrul de Informație GENDERDOC-M
    15. Centrul de Drept al Avocaților (CDA)
    16. Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD)
    17. Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)
    18. Centrul Analitic Independent Expert-Grup
    19. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii "Memoria"
  • În vederea implementării obiectivelor sale, CRJM solicită oferte de la companii specializate în vederea procurării echipamentului indicat mai jos, cu următoarele caracteristici minime:

    Echipament 

    I. Laptop  – 2 unități

    a.                      

    Model

    Preferabil DELL XPS, iar în cazul de indisponibilitate – model HP conform caracteristicelor de mai jos

    Procesor

    Minim Intel Core i5 (Generația 7)

    Dimensiune ecran

    13" / 13.5"

    Memorie Operativă

    Minim 8Gb

    HD

    SSD 128GB

    Culoare/Carcasa

    Argintiu sau Negru/Carcasa din material durabil

    Mouse wireless, geantă / husă;  stații de andocare

    Sistem de operare: Windows 10

     
    II. Laptop  – 1 unitate

    a.

    Model

    Preferabil DELL INSPIRON, iar în caz de indisponibilitate – model HP conform caracteristicelor de mai jos

    Procesor

    Intel i5 Generația 8-a sau AMD Ryzen 2000U Series

    Dimensiune ecran

    15,6” IPS

    Rezoluție ecran

    1920 x 1080

    Memorie Operativă

    Minim 8Gb

    HD

    SSD 256GB

    GPU

    dedicat

    Culoare

    Argintiu sau Negru

    Mouse wireless, geantă / husă;  stație de andocare

    Sistem de operare: Windows 10

    Procurarea este efectuată în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat de CRJM cu suportul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare Internațională (SIDA).

    1. Criterii de selecție:

    Oferta trebuie să fie datată și semnată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la olga.burucenco@crjm.org sau direct la sediul CRJM (str. A. Sciusev 33, MD-2001, mun. Chișinău) până pe  23 octombrie 2018.

    Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:

    • Date generale despre companie (denumirea ofertantului, numărul de contact, adresa electronică, pagina web);
    • Certificatul de înregistrare al companiei;
    • Oferta financiară (completată în conformitate cu modelul anexat), cu indicarea prețurilor în USD, inclusiv TVA și TVA la cota 0% pentru fiecare unitate separat. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite în USD la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
    • Termene, condiții de livrare și garanție;
    • În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu CRJM, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

    Companiile ofertante pot prezenta una sau mai multe variante de oferte.  

    Prețurile indicate în ofertă vor fi fixe şi nu pot fi schimbate pe durata contractului.

    CRJM își rezervă dreptul de a selecta lotul integral de la un singur ofertant sau pe părți de la diferiți ofertanți.

    Criteriul de evaluare aplicat pentru atribuirea contractului va fi: cel mai mic preţ şi corespunderea parametrilor tehnici solicitați

    Nicio ofertă recepționată de CRJM după termenul-limită indicat mai sus nu va fi examinată.

    Toate companiile ofertante vor fi anunțate despre decizie cu privire la achiziție după finalizarea procesului de selectare.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843 601, ext.110 sau la adresa de e-mail: application@crjm.org

  • Comisia Națională de Integritate (CNI) a fost instituită în 2012, având rolul de a verifica integritatea persoanelor care dețin funcții publice sau de demnitate publică și prevenirea corupției prin verificarea averii pe care o dețin aceste persoane. În 2016 instituția a fost reorganizată în Autoritatea Națională de Integritate (ANI).

    Din 2013 până în 2017, CNI a inițiat 1,185 de dosare de control și a emis 398 de acte de constatare a diverselor încălcări. Cele mai multe abateri țin de declararea veniturilor și a proprietăților (42%) și existența conflictelor de interese (41%). 49 de dosare în care se solicita anularea actelor de constatare au fost examinate de instanța supremă (Curtea Supremă de Justiție). Din cele 49 de dosare pentru perioada 2013 – 2017, CSJ a menținut actele CNI în 32 cazuri,  iar în alte 17 cazuri CSJ a anulat actele CNI.

    Principalele constatări care rezultă din hotărârile CSJ sunt:

    • Privitor la actele de constatare întocmite de CNI pentru perioada anilor 2013-2016, din 12 acte anulate de CSJ, 2 se refereau la deputați în Parlament, 3 - la conducători autorităților publice centrale, 1 viza un judecător etc., iar din cele 21 de acte de constatare menținute de CSJ, 7 se refereau la primari/viceprimari/președinți de raion, 9 - la funcționari publici, 4 - la conducători ai autorităților publice centrale etc.
    • CSJ a adoptat hotărâri contradictorii în cazuri similare și cu o valoare estimativă asemănătoare a bunurilor nedeclarate;
    • Cazurile de incompatibilitate au fost interpretate diferit , atunci când funcția exercitată a fost remunerată.
    • Cea mai înaltă rată de conflicte de interese a fost atestată în rândul conducătorilor administrațiilor publice locale - 4 cauze, iar cea mai înaltă rată a incompatibilităților a fost atestată în rândul funcționari publici cu funcții de conducere din APC și APL - 5 cauze.

    Mai multe detalii despre deciziile CSJ sunt disponibile în infograficul de mai jos.



    Infograficul poate fi descărcat aici.

    Infograficul a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție” implementat de Centrul de Resurse Juridice Moldova cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

  • Societatea civilă contribuie esențial la dezvoltarea şi realizarea democrației şi a drepturilor omului, în special prin participarea la viața publică şi la asigurarea transparenței în procesul decizional.

    În acest context, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (www.crjm.org) efectuează o analiză a transparenței în procesul decizional la nivelul Parlamentului Republicii Moldova. Analiza sus-menționată își propune să cerceteze în ce măsură Parlamentul Republicii Moldova asigură transparența în luarea deciziilor.

    Cu siguranță, în rolul tău de cetățean sau de reprezentant al unui ONG, ai avut circumstanțe în care ai interacționat cu Parlamentul sau ai întâmpinat situații în care datele publice nu erau suficient de clar prezentate pentru tine. De aceea experiența ta e una valoroasă pentru noi și te îndemnăm să o împărtășești cu noi.

    Te rugăm să ne oferi 6 minute din timpul tău pentru a răspunde la câteva întrebări legate de subiectul transparenței în procesul decizional în Parlament și nivelul tău de satisfacție privind acest proces.

    Chestionarul este disponibil aici: https://goo.gl/X1B3Vc

    Termenul limită de completare a chestionarului este 10 octombrie 2018.

    Îți mulțumim pentru implicare!

     

  • La 27 septembrie 2018, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a organizat un eveniment public pentru a discuta analiza Strategiei de recuperare a mijloacelor sustrase din sistemul bancar al Republicii Moldova în perioada 2007-2014, prezentată de autorități în luna iunie a acestui an. La eveniment au fost invitați reprezentanții Parlamentului, Guvernului, Centrului Național Anticorupție, Băncii Naționale a Moldovei, a sistemului judecătoresc, ai partenerilor de dezvoltare și ai societății civile. Din autoritățile publice, doar Guvernul și Autoritatea Națională de Integritate au onorat invitația.

    Vladislav Gribincea, președintele CRJM, a susținut în cadrul evenimentul că, în urma analizei Strategiei de recuperare, nu este clar cine a aprobat documentul și care este gradul de angajare pentru implementarea lui cu succes. Totodată, nici după aproape 4 ani de la încheierea fraudei, nu este cunoscută cu exactitate suma sustrasă din sistemul bancar. Strategia nu menționează nici faptul că, după trei ani de investigații, niciun leu din banii sustrași nu a fost încă restituit.

    Analiza constată că cel puțin 20% din sumele sustrase din sistemul bancar nu sunt investigate în genere. Deși a fost constatată sustragerea a cel puțin 13.3 miliarde de lei, procurorii urmăresc recuperarea a doar 10.7 miliarde, deoarece 2.6 miliarde ar fi fost deja recuperate prin vânzarea bunurilor băncilor lichidate. Procurorii raportează că au fost identificate 5.2 miliarde de lei, fiind sustrase de dl Ion SHOR, deși judecătorii din prima instanță au constatat că nu există probe cu privire la sustragerea de către dl Shor a 2.5 miliarde de lei, adică circa jumătate din suma cu care operează procurorii. La fel, autoritățile raportează încasarea unei sume de 2.7 miliarde de lei de la Ilan SHOR, deși o hotărâre judecătorească de încasare a acestei sume nu există. În același timp, după aproape 4 ani de la încheierea fraudei bancare, investigațiile procurorilor privitor la circa 38% din toată suma sustrasă (5.1 miliarde de lei), încă sunt în desfășurare.

    Autorii analizei consideră că Strategia este mai mult un document de advocacy, inclusiv pentru că a fost elaborată și făcută publică în ajunul vizitei conducerii Republicii Moldova la Bruxelles. Totodată, Strategia se referă, în cea mai mare parte, la activități care rezultă deja din legislație, ceea ce pune la îndoială valoarea practică a Strategiei pentru investigarea fraudei bancare.

    Textul complet al Analizei Strategiei de recuperare a mijloacelor sustrase din sistemul bancar al Republicii Moldova este disponibil în limba română și în limba engleză.

    Înregistrarea video a evenimentului de prezentare a Analizei strategiei de recuperare a mijloacelor sustrase din sistemul bancar al Republicii Moldova în perioada 2007-2014 este disponibilă aici.

  • CRJM extinde termenul concursului privind angajarea Coordonatorului/toarei de comunicare până la 10 octombrie 2018. 

    1. Funcția: Coordonator/toare de comunicare;
    2. Natura contractului: contract de muncă pe termen determinat, substituire pe perioada concediului de îngrijire a copilului;
    3. Perioada: 1 decembrie 2018 – 31 decembrie 2019;
    4. Locul de muncă: biroul CRJM.

     Atribuții:

    Principalele sarcini ale Coordonatorului de comunicare țin de:

    1. sporirea vizibilității Asociației;
    2. comunicarea eficientă a Asociației în exterior;
    3. monitorizarea şi stocarea informației din media despre activitățile Asociației și impactul acestora;
    4. asigurarea logistică pentru evenimentele publice ale Asociației.

    Fișa de post a funcției este anexată aici.

    Cerințe față de candidați:

    1. studii superioare, preferabil în domeniul jurnalismului şi comunicării;
    2. cunoașterea fluentă a limbii române, engleze și ruse. Cunoașterea altor limbi de circulație internațională constituie un avantaj;
    3. folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi posedarea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;
    4. cunoștințe în domeniul justiției și drepturilor omului și experiența anterioară în funcții similare constituie un avantaj.

    Condiții de muncă:

    1. mediu de lucru confortabil;
    2. posibilități de dezvoltare profesională;
    3. salariu motivant, care depinde de calificarea și experiența persoanei;
    4. regim de muncă flexibil.

    Persoanele care corespund cerințelor sunt invitate să expedieze o scrisoare de motivare și CV-ul, care să conțină datele de contact a cel puțin două persoane de referință, până la 3 octombrie 2018, la adresa de e-mail: olga.burucenco@crjm.org.

    Selectarea candidatului/candidatei va fi făcută în baza analizei CV-urilor și scrisorilor de motivare depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Informații suplimentare pot fi obținute la aceeași adresă de email sau la tel.: 022 843 601. 

    Doar candidații/tele preselectați/te vor fi contactați/te.

    Prin depunerea documentelor pentru funcția solicitată, candidatul/a consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate de candidat/ă.

    ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul angajator, vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicații specifice nu sunt necesare.

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova a analizat Strategia de recuperare a mijloacelor sustrase din sistemul bancar al Republicii Moldova în perioada 2007-2014, prezentată de autorități în luna iunie a acestui an. Am constatat că, deși avem o Strategie de recuperare a surselor sustrase din sistemul bancar, nu este clar cine a aprobat documentul și care este gradul de angajare pentru implementarea lui cu succes. Nu este cunoscută cu exactitate suma sustrasă din sistemul bancar. Strategia nu menționează faptul că, după trei ani de investigații, niciun leu din banii sustrași nu a fost încă restituit.

    Analiza constată că cel puțin 20% din sumele sustrase din sistemul bancar nu sunt investigate în genere. Deși a fost constatată sustragerea a cel puțin 13.3 miliarde de lei, procurorii urmăresc recuperarea a doar 10.7 miliarde, deoarece 2.6 miliarde au fost deja recuperate prin vânzarea bunurilor băncilor lichidate. Procurorii raportează că au fost identificate 5.2 miliarde de lei, deși judecătorii din prima instanță au constatat că nu există probe cu privire la sustragerea de către dl Shor a 2.5 miliarde de lei, adică circa jumătate din suma cu care operează procurorii. La fel, autoritățile raportează încasarea unei sume de 2.7 miliarde de lei de la Ilan SHOR, deși o hotărâre judecătorească de încasare a acestei sume nu există. În același timp, după aproape 4 ani de la încheierea fraudei bancare, investigațiile procurorilor privitor la cca 38% din toată suma sustrasă (5.1 miliarde de lei), încă sunt în desfășurare.

    Autorii analizei concluzionează că, de regulă, astfel de strategii nu sunt făcute publice pentru a asigura eficiența investigațiilor. Strategia respectivă a fost făcută publică în cadrul unei conferințe de presă în luna iunie curent, în ajunul vizitei conducerii Republicii Moldova la Bruxelles. Conducerea țării a folosit documentul drept instrument de advocacy. Aceste aspecte ridică suspiciuni în ceea ce privește independența instituțiilor care au făcut publică Strategia, dar și în ceea ce privește implicarea lor în jocurile politice. Aceste mențiuni, alături de faptul că Strategia se referă în cea mai mare parte la activități care rezultă deja din legislație, pun la îndoială valoarea practică a Strategiei pentru investigarea fraudei bancare.

    Textul complet al Analizei Strategiei de recuperare a mijloacelor sustrase din sistemul bancar al Republicii Moldova este disponibil aici.

     

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova a realizat un spot social menit să sporească gradul de informare, conştientizare şi responsabilizare a cetățenilor cu privire la riscurile pe care le comportă săvârşirea faptelor de corupţie.

    Spotul „Corupția ucide - la propriu!” ilustrează povestea unui cetățean ajuns în fața Judecății de Apoi din cauza unui caz ordinar de corupție și sugerează faptul că urmările unui act de corupție lovesc în societate și nu-i ocolește nici pe autorii acestor acte.  

    Spotul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție” cu suportul financiar al Departamentului de Stat al SUA/Biroul Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

  • La 13 și 14 septembrie 2018, CRJM a organizat două ateliere de instruire privind aplicarea mecanismului 2% (Legea 2%) pentru organizațiile societății civile (OSC-uri) din regiunile Cahul și Căușeni. Scopul atelierelor a fost de a capacita organizațiile non-guvernamentale locale în vederea valorificării beneficiilor Legii 2%. 

    Atelierele s-au axat pe explicarea mecanismului 2% (procedura de înregistrare, etape, termeni, instituții implicate), precum și pe aspectele legate de utilizarea și raportarea sumelor. Alte subiecte au vizat răspunderea și sancțiunile aplicate de organele responsabile, accesul OSC-urilor și contribuabililor la informații, precum și oportunitatea planificării și implementării unei campanii de informare 2%, atât de importante pentru obținerea rezultatelor.

    Sesiunile de instruire au fost organizate în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

    Lista resurselor despre Legea 2% disponibilă aici.

    Prezentarea formatorilor disponibilă aici.

    Reamintim că în perioada 1-30 septembrie 2018, OSC-urile se pot înregistra în Lista beneficiarilor 2%, prin depunerea unei cereri în acest sens, la Ministerul Justiției.

    Mai multe detalii despre procedura de înregistrare găsiți aici.

     

  • La 12 septembrie 1997, Republica Moldova a devenit parte la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Republica Moldova s-a angajat să respecte drepturile garantate de aceasta şi a recunoscut jurisdicţia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).

    Din 1997 până la 31 decembrie 2017, CtEDO a înregistrat peste 13,400 de cereri îndreptate împotriva Moldovei. La 31 decembrie 2017, 1,348 dintre acestea (10,1%) încă aşteptau să fie examinate. În ceea ce priveşte numărul cererilor pendinte, Moldova este pe locul 11 din cele 47 de ţări membre la CEDO.

    Până la ziua de astazi, CtEDO a pronunţat 381 de hotărâri în cauzele moldovenești, dintre care 27 în primele 8 luni ale anului 2018. Cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, maltratarea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor, detenţia în condiţii proaste, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile.

    În baza hotărârilor şi deciziilor CtEDO pronunţate până la 31 decembrie 2017, Republica Moldova a fost obligată să achite compensații de peste EUR 16,300,000.

    În scopul sporirii nivelului de informare a societăţii despre activitatea CtEDO în cauzele moldovenești, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a efectuat analize pentru anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016 și 2017. Pentru facilitarea aplicării standardelor CtEDO la nivel național și pentru evitarea abaterilor similare pe viitor, CRJM a elaborat o sinteză privind toate violările constatate de CtEDO în privința Republicii Moldova până la 31 decembrie 2017.

    La fel, CRJM a analizat impactul măsurilor întreprinse la nivel național pentru executarea hotărârilor CtEDO. CRJM a elaborat rapoarte în acest sens, pentru anii 1997-2012 și 2013-2014.

    Toată jurisprudența CtEDO, inclusiv traducerile în limba română, este disponibilă pe pagina web a CtEDO.

     

  • Organizațiile semnatare sunt îngrijorate de modul în care șapte cetățeni ai Turciei au fost reținuți și care urmează să fie expulzați din Republica Moldova. Expulzarea persoanelor în Turcia reprezintă un pericol iminent pentru viața și securitatea acestora și există riscul că nu vor avea parte de un proces echitabil.

    Printr-un comunicat de presă din dimineața zilei de 6 septembrie 2018, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a informat despre desfășurarea unei operațiuni complexe de prevenire a amenințărilor la adresa securității naționale în mai multe localități din țară. Acțiunile sunt desfășurate de către Centrul Antiterorist al SIS. Într-un alt comunicat de presă, SIS a confirmat declararea drept indezirabili de către organele competente și expulzarea de pe teritoriul Republicii Moldova a șapte cetățeni străin suspectați de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări. Comunicatul menționează că acțiunile cetățenilor au fost supuse monitorizării o perioadă și, după ce s-a confirmat existența riscului la adresa securității naționale, a fost luată decizia ca persoanele respective să părăsească imediat teritoriul Republicii Moldova. SIS a colaborat în acest caz cu serviciile speciale din alte state. În final, SIS a venit cu o precizare prin care a calificat drept complet false informațiile apărute în spațiul public, că niciuna din cele șapte persoane nu este minor, că persoanele nu au fost reținute, dar au fost deja expulzate din țară.

    Din informația disponibilă din mass-media, rezultă că cetățenii reținuți sunt cetățeni de origine turcă, printre care directorul-adjunct al Liceului „Orizont” și alte persoane angajate în rețeaua liceelor „Orizont”. Acestora le-au fost solicitate actele de identificare și nu le-a fost explicat motivul reținerii. Printre persoanele reținute s-a aflat și un minor de 16 ani, care a fost eliberat peste o oră. La ora 14.00 nu era clar dacă persoanele se aflau pe teritoriul Republicii Moldova sau au fost extrădate.

    Aceasta este o a doua încercare a instituțiilor de stat de a expulza administrația liceului „Orizont”. În 2017, autoritățile turcești au solicitat închiderea liceelor „Orizont” din R. Moldova. La 31 martie 2018, directorul instituției a fost reținut și a fost audiat în privința unor circumstanțe ce fac obiectul unei cauzei penale. Directorul liceului, Turgay ȘEN, ar fi avut statut de bănuit într-un dosar intentat în noiembrie 2017, pe motive de „finanțare a terorismului”. Directorul liceului a depus o cerere prin care a solicitat azil în Republica Moldova. În același timp, acesta consideră că dosarul penal a fost deschis la indicația conducătorilor din Republica Moldova, în interesul conducerii din Turcia, ca răspuns la finanțarea reparației în sumă de peste 10 milioane de euro a clădirii Președinției, asigurată în totalitate de Guvernul Turciei. Mai multe școli din alte țări au fost supuse unor acțiuni similare, pe motiv că ar fi susținute de Fethullah GULEN. Ultimul este un fost aliat al președintelui turc Recep Tayyip ERDOGAN, trăiește în exil în Statele Unite ale Americii de la sfârșitul anilor 1990 și este acuzat de către conducerea Turciei că s-ar afla în spatele tentativei de lovitură de stat de la 15 iulie 2016. Clericul se află în fruntea unei vaste rețele de ONG-uri și școli din întreaga lume și a deschis în ultimele decenii mai multe instituții de învățământ.

    Organizațiile semnatare condamnă faptul că persoane sunt reținute fără a explica motivul reținerii. Se pare că intenția autorităților moldovenești este de a expulza persoanele reținute în Turcia chiar astăzi. Având în vedere că persoanele reținute se află de mult timp în Republica Moldova, expulzarea rapidă și neanunțată a acestora nu este justificată și trădează interese politice ascunse. Persoanele reținute pot fi expulzate doar în Turcia, unde, cu o mare probabilitate, îi așteaptă un proces inechitabil și un pericol iminent de a fi torturați. Cerem autorităților moldovenești să examineze serios pericolul real la care ar putea să-i supună prin expulzarea în Turcia, să acționeze în spiritul legii și să permită un control judiciar adecvat al deciziei de expulzare, iar deciziile sale să nu fie influențate de interesele politice.

    Organizații semnatare:

    • Centrul de Resurse Juridice din Moldova
    • Asociația Promo-LEX

    Declarația în limba română este disonibilă aici.

    Declarația în limba engleză disponibilă aici.

  • În perioada 1 – 30 septembrie 2018, Ministerul Justiției invită organizațiile necomerciale eligibile din țară să depună cereri pentru înregistrarea la mecanismul de desemnare procentuală (Legea 2%). Legea 2% este un mecanism care permite persoanelor fizice plătitoare de impozite să direcționeze 2%  din suma impozitului pe venit obținut în anul precedent către organizațiile neguvernamentale care acționează în interes public şi către entitățile religioase. În temeiul Hotărârii Guvernului nr.1286 din 30 noiembrie 2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la mecanismul desemnării procentuale, Ministerul Justiției recepționează anual cererile de înregistrare în lista beneficiarilor 2%, verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate al organizațiilor solicitant, întocmește și actualizează periodic Lista beneficiarilor Legii 2%.

    La mecanismul 2% pot aplica:

    1. asociațiile obștești, fundațiile şi instituţiile private care desfăşoară activităţi de utilitate publică, conform art. 30 al Legii 837 cu privire la asociațiile obștești;
    2. cultele religioase şi părţile componente ale acestora care desfăşoară activităţi sociale, morale, culturale sau de caritate, conform art. 15 al Legii 125 privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie.

    Sunt eligibile să participe le mecanismul 2% organizațiile necomerciale care: 

    • activează timp de cel puțin un an până la depunerea cererii de înregistrare în Lista beneficiarilor 2%;
    • nu au datorii la bugetul public național pentru perioadele fiscale anterioare (prezența sau lipsa datoriilor se verifică de către Ministerul Justiției, fără obligația prezentării vreunui certificat de către organizație).
    • declară pe răspundere proprie că nu au susținut, și pe perioada valorificării surselor obținute în urma desemnării procentuale, nu vor susține activitatea unui partid politic, a unei organizații social-politice sau a unui candidat la alegeri, în sensul Codului electoral.

     N.B. Organizațiile care vor să fie înregistrate în Lista beneficiarilor 2% NU sunt obligate să dețină statutul de utilitate publică, eliberat de Comisia de certificare de pe lângă Ministerul Justiţiei, însă trebuie să demonstreze că practică activităţi de utilitate publică.

    Pentru a fi înregistrat în lista beneficiarilor, organizațiile urmează să depună o cerere care poate fi descărcată aici: Descarcă formularul cererii. 

    Cererea poate fi depusă atât prin poștă sau la sediul Ministerului Justiției la adresa str. 31 August 1989 nr. 82, MD-2012, mun. Chișinău, cât și în format electronic la e-mailul secretariat@justice.gov.md.

    Cererea urmează a fi semnată nemijlocit de conducătorul organizației sau de reprezentantul legal prin anexarea copiei actului de împuternicire (procură).

    Organizațiile care au fost deja incluse în Lista beneficiarilor 2% pentru anul 2018 nu trebuie să depună repetat cereri de înregistrare.

    Ministerul Justiției va verifica prezența datoriilor și va oferi 10 zile pentru achitarea datoriilor, sub sancțiunea excluderii din Lista beneficiarilor 2%. În baza Listei beneficiarilor 2%, în anul 2019, persoanele fizice vor alege organizațiile la care vor direcționa 2% din impozitul pe venit. Până la sfârșitul anului 2018, Ministerul Justiției va examina cererile organizațiilor și va publica Lista beneficiarilor 2% pentru anul 2019.

    Descarcă formularul cererii 

    Informații adiționale cu privire la mecanismul 2% și procedura de înregistrare

     

  • Organizațiile societății civile își exprimă profunda dezamăgire cu privire la modul în care autoritățile din Republica Moldova și-au exercitat atribuțiile în legătură cu întrunirile publice care au avut loc în mun. Chișinău pe 26-27 august și 1 septembrie și solicită autorităților să ia măsurile de rigoare.

    Printr-o declarație comună, organizațiile semnatare:

    • Condamnă modul în care au acționat autoritățile cu privire la protestele desfășurate în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) din mun. Chișinău pe 26 august 2018 și solicită explicații de la Primăria mun. Chișinău și poliție privind admiterea desfășurării manifestației de către Partidul Șor la 26 august 2018 în PMAN, chiar dacă acesta nu a depus nicio declarație prealabilă. Pentru evitarea altercațiilor și respectarea libertății de întrunire, poliția și primăria mun. Chișinău ar fi trebuit să ofere Partidului Șor fie un alt loc pentru manifestații, fie o perioadă mai restrânsă, pentru a nu coincide cu celelalte două proteste autorizate pentru aceeași zi și același loc, dat fiind riscul iminent de altercații și lipsa declarației prealabile cu privire la manifestație. Admiterea manifestației dlui Șor a creat, de fapt, situații de provocări și altercații între participanți, ceea ce ar fi oferit un motiv „legal” poliției de a interveni în forță la protest împotriva manifestanților.
    • Condamnă restricționarea accesului jurnaliștilor la evenimentele din 26-27 august 2018 și inacțiunea poliției atunci când reprezentanții Partidului Șor au îmbrâncit jurnaliștii și solicită autorităților competente, în primul rând Procuraturii Generale și MAI, să investigheze prompt și imparțial cazurile semnalate.  
    • Condamnă modul în care poliția a evacuat forțat protestatarii în dimineața zilei de 27 august 2018 de la monumentul lui Ștefan cel Mare deși organizatorii protestului ACUM au anunțat public încă pe 22 august 2018 despre prelungirea protestului pe parcursul nopții pentru a sărbători împreună Ziua Independenței pe 27 august 2018 și condamnă modul brutal în care au fost dispersați protestatarii, deși erau pașnici și într-un număr mult mai redus decât polițiștii, neprezentând niciun pericol.
    • Condamnă și califică drept ilegală dispersarea și ridicarea bunurilor grupului civic de protestatari OccupyGuguță în dimineața zilei de 27 august 2018. Grupul civic are autorizație pentru desfășurarea protestului până la finele anului 2018 și nu a fost informat de autorități privitor la interzicerea desfășurării acțiunii de protest în ziua de 27 august.
    • Condamnă și califică drept excesive acțiunile poliției și administrației Guvernului din 1 septembrie 2018 împotriva participanților la Marșul Centenar, care a sechestrat autobuzele și a intervenit în forță, precum și deconectarea luminii în locul desfășurării manifestațiilor și intimidarea participanților prin prezența masivă și înarmată a poliției și trupelor speciale de intervenție.
    • Se arată îngrijorate și solicită MAI să explice prezența alături de polițiști a persoanelor în civil fără posibilitatea de a le identifica și modalitatea de identificare a polițiștilor în cagule.

    Organizațiile semnatare reiterează că protestul pașnic este o metodă importantă de prezentare a dezacordului față de anumite politici publice. Modul în care protestul este desfășurat și comportamentul autorităților publice la protest reprezintă un indicator important al stării democrației într-un stat.

    Organizațiile semnatare solicită autorităților publice competente, în special Primăriei mun. Chișinău, Ministerului Afacerilor Interne și Procuraturii Generale, să efectueze o analiză complexă a evenimentelor din 26-27 august și 1 septembrie 2018, inclusiv investigarea minuțioasă a tuturor plângerilor depuse în legătură cu acele evenimente, publicarea în termeni restrânși a rezultatelor analizei și investigațiilor și solicită abținerea pe viitor de la acțiuni care creează pericole de altercații între protestatari și respectarea cu bună credință a legislației cu privire la întrunirile publice.                                                                                                                                              

    Organizații semnatare:

    • Centrul de Resurse Juridice din Moldova
    • Amnesty International – Moldova
    • Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”
    • Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă
    • Asociația Presei Independente
    • Asociația pentru Politica Externă
    • Centrul de Investigații Jurnalistice
    • Centru pentru Jurnalism Independent
    • Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”
    • Centrul Național de Mediu
    • Comunitatea Watchdog.md
    • CPR Moldova
    • Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)
    • Institutul pentru Politici Publice
    • Piligrim-Demo
    • Transparency International – Moldova

    Lista rămâne deschisă pentru alți semnatari

    Declarația integrală disponibilă aici (în română)

    Declarația integrală disponibilă aici (în engleză)

    Declarația integrală disponibilă aici (în rusă)

  • Funcția: consilier/ă juridic/ă;

    Contract: perioadă nedeterminată;

    Localitatea: Chişinău, Republica Moldova;

    Data de începere: preferabil din 1 octombrie 2018;

    Locul de muncă: biroul CRJM.

    Cerinţe

    1. studii universitare în domeniul dreptului;
    2. posedarea cunoştinţelor bune în domeniul justiţiei şi drepturilor omului;
    3. cunoașterea fluentă a limbilor română şi engleză. Cunoaşterea limbii ruse sau a altor limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj;
    4. folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi posedarea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;
    5. abilități bune de comunicare, prezentare, planificare, organizare.

    Atribuții

    Principalele sarcini ale juristului țin de:

    1. Cercetare și analiză; 
    2. Advocacy;
    3. Activități de instruire;
    4. Reprezentare a organizației.

    Fișa de post a funcției este anexată aici.

    Condiții de muncă

    1. mediu de lucru confortabil;
    2. posibilități de dezvoltare profesională; 
    3. salariu motivant, care depinde de calificarea şi experienţa persoanei;
    4. timp de muncă cu program deplin;
    5. regim de muncă flexibil.

    Persoanele care corespund cerințelor sunt rugate să expedieze prin email o scrisoare de motivare și CV-ul care să conțină contactele a cel puțin două persoane de referință până la 10 septembrie 2018, ora 23.59, la adresa: olga.burucenco@crjm.org.

    Selectarea candidatului/tei va fi făcută în baza analizei CV-urilor și scrisorilor de motivare depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Informații suplimentare pot fi obţinute la aceeași adresă de email sau la tel.: 022 843 601.  

    Doar candidaţii/tele preselectaţi/te vor fi contactaţi/te.

    Prin depunerea documentelor pentru funcția solicitată, candidatul/a consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate de candidat/ă.

    ATENȚIE: în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul angajator, vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicații specifice nu sunt necesare.

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) invită reprezentanții organizațiilor societății civile din proximitatea raioanelor Căușeni și Cahul să participe la un seminar de instruire pentru facilitarea aplicării mecanismului de desemnare procentuală (Legea 2%). Scopul atelierelor este de a capacita organizațiile societății civile (OSC) pentru valorificarea beneficiilor Legii 2%. 

    Atelierele vor avea loc  la 13 septembrie 2018 în or. Cahul și la  14 septembrie 2018 în or. Căușeni.

    Beneficiarii instruirilor pot fi reprezentanți ai OSC-urilor: asociații obștești, fundații, instituții private, culte religioase și părțile lor componente, care nu au mai participat anterior la instruirile CRJM privind mecanismul 2%.

    Ce subiecte va conține seminarul:

    • Ce este mecanismul 2%?;
    • Înregistrarea în Lista beneficiarilor 2%;
    • Cum se fac desemnările procentuale? Procedură, etape, termeni și instituții implicate;
    • Utilizarea și raportarea utilizării desemnărilor procentuale;
    • Răspundere și sancțiuni;
    • Accesul la informație;
    • Campania de informare 2%, canale și instrumente practice de promovare pentru atragerea contribuabililor.

    Pentru înregistrarea la seminar, Vă rugăm să luați legătura cu coordonatoarele locale, datele de contact ale cărora sunt indicate mai jos.

    Vă rugăm să comunicați coordonatoarelor locale următoarele aspecte:

    • numele și prenumele Dvs. (datele de contact: e-mail și număr de telefon etc.);
    • denumirea organizației pe care o reprezentați;
    • localitatea în care activează organizația;
    • funcția pe care o dețineți în cadrul organizației;
    • dacă ați participat anterior la instruirile organizate de CRJM pe tema mecanismului 2%.

    Numărul maxim de participanți per training este de 25 de persoane. Se admit cel mult câte 2 persoane de la aceeași organizație.

    Participarea la seminar este gratuită. Instruirea va avea loc în limba română.

    Organizatorii vor acoperi cheltuielile de transport suportate de către participanții din afara or. Cahul și Căușeni.

    Data-limită de înregistrare la seminare este  5 septembrie 2018.

    Persoanele care vor fi înregistrate vor fi informate despre adresele la care se vor desfășura seminarele și  vor primi agenda seminarelor.

    Persoanele de contact:

    • coordonatoarea locală pentru raionul Cahul: Cristina MOCAN, telefon de contact 299 84 84 2 sau 0 796 14 145, e-mail: contact_cahul@yahoo.com;
    • coordonatoarea locală pentru raionul Căușeni: Ludmila AFTENI, telefon de contact 0 794 36 300, email: ludmila.afteni@gmail.com;
    • persoana de contact din cadrul CRJM: Natalia ȘEREMET, telefon de contact 022 843 601 (extensia 107), e-mail: nataliaseremet@crjm.org.

    Sesiunile de instruire sunt organizate în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) invită reprezentanții organizațiilor societății civile din proximitatea raioanelor Căușeni și Cahul să participe la un seminar de instruire pentru facilitarea aplicării mecanismului de desemnare procentuală (Legea 2%). Scopul atelierelor este de a capacita organizațiile societății civile (OSC) pentru valorificarea beneficiilor Legii 2%. 

    Atelierele vor avea loc  la 13 septembrie 2018 în or. Cahul și la  14 septembrie 2018 în or. Căușeni.

    Beneficiarii instruirilor pot fi reprezentanți ai OSC-urilor: asociații obștești, fundații, instituții private, culte religioase și părțile lor componente, care nu au mai participat anterior la instruirile CRJM privind mecanismul 2%.

    Ce subiecte va conține seminarul:

    • Ce este mecanismul 2%?;
    • Înregistrarea în Lista beneficiarilor 2%;
    • Cum se fac desemnările procentuale? Procedură, etape, termeni și instituții implicate;
    • Utilizarea și raportarea utilizării desemnărilor procentuale;
    • Răspundere și sancțiuni;
    • Accesul la informație;
    • Campania de informare 2%, canale și instrumente practice de promovare pentru atragerea contribuabililor.

    Pentru înregistrarea la seminar, Vă rugăm să luați legătura cu coordonatoarele locale, datele de contact ale cărora sunt indicate mai jos.

    Vă rugăm să comunicați coordonatoarelor locale următoarele aspecte:

    • numele și prenumele Dvs. (datele de contact: e-mail și număr de telefon etc.);
    • denumirea organizației pe care o reprezentați;
    • localitatea în care activează organizația;
    • funcția pe care o dețineți în cadrul organizației;
    • dacă ați participat anterior la instruirile organizate de CRJM pe tema mecanismului 2%.

    Numărul maxim de participanți per training este de 25 de persoane. Se admit cel mult câte 2 persoane de la aceeași organizație.

    Participarea la seminar este gratuită. Instruirea va avea loc în limba română.

    Organizatorii vor acoperi cheltuielile de transport suportate de către participanții din afara or. Cahul și Căușeni.

    Data-limită de înregistrare la seminare este  5 septembrie 2018.

    Persoanele care vor fi înregistrate vor fi informate despre adresele la care se vor desfășura seminarele și  vor primi agenda seminarelor.

    Persoanele de contact:

    • coordonatorul local pentru raionul Cahul: Cristina MOCAN, telefon de contact 299 84 84 2 sau 0 796 14 145, e-mail: contact_cahul@yahoo.com;
    • coordonatorul local pentru raionul Căușeni: Ludmila AFTENI, telefon de contact 0 794 36 300, email: ludmila.afteni@gmail.com;
    • persoana de contact din cadrul CRJM: Natalia ȘEREMET, telefon de contact 022 843 601 (extensia 107), e-mail: nataliaseremet@crjm.org.

    Sesiunile de instruire sunt organizate în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

  • În vederea implementării obiectivelor sale, CRJM organizează diverse evenimente (aproximativ 20 evenimente pe an), inclusiv seminare, conferințe, ateliere sau ședințe de lucru. Astfel, CRJM și-a propus încheierea unui contract pe termen de doi ani (septembrie 2018 – septembrie 2020) cu prestatorii de servicii de catering, închiriere săli de conferințe și servicii de cazare, perioadă în care, la necesitate, se va apela la serviciile acestora la prețurile indicate în oferta expediată.

    Criteriile de selecție:

    1. Cerințe pentru sala prevăzute pentru desfășurarea evenimentelor:
    • amplasarea sălii de conferință în zona centrală a Chișinăului
    • sală de conferințe cu condiții adecvate și un spațiu corespunzător numărului indicat de participanți (cca 25-35 de persoane);
    • echipament necesar: echipament pentru traducerea sincronă, proiector, ecran, boxe, microfoane;
    • servicii de alimentație, la cerere: prânz,  pauze de cafea, fourchette;
    • conexiune la Internet (vă rugăm să indicați numărul de utilizatori activi ai conexiunii la internet în cadrul complexului hotelier; viteza de acces (download/upload), existența sau lipsa accesului Wi-Fi, tehnologie de conexiune la internet: fibră optică, ADSL, SHDSL etc.);
    • locuri de parcare (locuri de parcare gratuite pentru organizatori va constitui un avantaj).

    2. Cerinţe faţă de condiţiile de cazare:

    • amplasarea hotelului în zona centrală a Chișinăului
    • cazare pe noapte (camere single și duble cu paturi separate) pentru cel mult 10 persoane per eveniment;
    • condiții adecvate în camere: aer condiționat cu posibilitatea de a regla temperatura în cameră în funcție de timpul de afară (cald sau rece), grup sanitar în cameră (apă caldă şi rece), TV, frigider etc.
    • oferirea serviciilor de taxi și întâlnirea oaspeților la aeroport

    3. Cerințe pentru serviciile de catering

    • Meniu divers (coffe break, fourchette, business lunch etc.);
    • Servicii logistice complete (veselă și tacâmuri, pahare, produse și preparare);
    • Transportarea bucatelor în condiții corepunzătoare (ambalaj, temperatură etc.).             

    4. Oferta financiară (completată după modelul atașat aici)

    5. Condiții de acces pentru persoane cu nevoi speciale

    6. Oferirea produselor, bunuri și serviciilor cu impact negativ redus asupra mediului

    7. Experiența ofertantului (minim 3 ani), cu indicarea portofoliului de clienți

    8. Reputația și imaginea companiei.

    Oferta trebuie să fie datată, semnată şi ștampilată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la olga.burucenco@crjm.org sau direct la sediul CRJM (Chișinău, str. A. Șciusev 33) până la 16 august  2018.

    Oferta de participare la concurs va conține informație concisă cu indicarea următoarelor:

    • Date despre companie (denumirea, adresa, telefonul de contact, adresa electronică, persoana responsabilă, rechizitele bancare);
    • Autorizațiile de funcționare (copiile certificatului de înregistrare, autorizației sanitare de funcționare);
    • Oferta financiară completată după modelul atașat la prezenta solicitare. Prețurile vor fi indicate în dolari SUA și vor include toate impozitele şi taxele aferente. Compararea ofertelor financiare se va face în dolari SUA. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor. De asemenea, în  oferta financiară se va specifica dacă compania efectuează livrări cu TVA la cota zero, în cazul prezentării documentației necesare.
    • Experiența ofertantului în ultimii 3 ani și portofoliul de clienți (referințele vor fi înalt apreciate);
    • În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă, anexate la ofertă.

    Ofertanții pot depune oferta pentru toate serviciile solicitate sau doar pentru anumite servicii.

    Toți ofertanții care vor depune ofertele vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: mihaela.cibotaru@crjm.org. 

  • CRJM solicită oferte de la persoane fizice și juridice din Republica Moldova pentru prestarea serviciilor IT și deservire echipament. În rezultat, CRJM va selecta și contracta ofertantul care va propune cel mai bun raport calitate/preț. Ulterior serviciile vor fi prestate conform solicitărilor periodice ale CRJM, în baza unui contract de prestare a serviciilor pentru perioada septembrie 2018 – septembrie 2020.

    Sarcina tehnică:

    Persoana juridică / fizică selectată va presta următoarele servicii IT (mentenanță de calculatoare):

    • Optimizarea funcționării sistemelor de operare, notebook, desktop;
    • Mentenanța, configurarea rețelei LAN, configurare routere, gateway, VPN;
    • Mentenanța NAS, imprimante, copiatoare multifuncționale, proiector și alte echipamente;
    • Administrarea conturilor de mail ale organizației, Microsoft Office365;
    • Mentenanța pentru sincronizare și backup de date OneDrive;
    • Instalare și configurare software necesar organizației (office, antivirus, arhivator etc.), configurare client de mail Outlook 2007-2016;
    • Asistență tehnică în ceea ce privește utilizarea de software;
    • Suport IT HELP- DESK on-line, remote și telefonic;
    • Optimizarea fiecărui sistem informatic, instalarea de update-uri;
    • Eliminarea și corectarea problemelor constatate, recomandări de upgrade pentru eficientizarea modului de lucru, dacă este cazul.

    Criteriile de selecție:

    • Experiența relevantă a ofertantului și portofoliul de clieți (referințele vor fi înalt apreciate);
    • Termene optime de executare a lucrărilor si depanarea imediată a erorilor (disponibilitatea de a lucra în termeni restrânși și în regim de urgentă va constitui un avantaj);
    • Oferta financiară;
    • Reputația și imaginea companiei/persoanei (criteriu valabil în cazul prezentării referințelor).

    Oferta trebuie să fie datată, semnată şi ștampilată de ofertant și expediată prin e-mail la olga.burucenco@crjm.org sau direct la sediul CRJM (Chișinău, str. A. Șciusev 33) până pe 16 august 2018.

    Oferta de participare la concurs va conține informație concisă cu indicarea următoarelor:

    • Copia certificatului de înregistrare/ extrasul din registrul de stat a candidatului pentru persoană juridică (indicați persoana responsabilă de executarea lucrărilor, cu anexarea CV-ului acesteia), și CV-ul actualizat al candidatului pentru persoană fizică.
    • Oferta financiară, care include două prețuri pentru serviciile de asistență IT și deservire echipament per oră, indicate în MDL. Pentru persoanele juridice, prețurile vor include toate impozitele şi taxele aferente. Persoanele fizice vor indica prețul NET per oră. Compararea ofertelor financiare se va face în MDL. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor. Ofertantul va indica, de asemenea, disponibilitatea livrărilor cu aplicarea TVA la cota zero, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar. Prețurile indicate în ofertă vor fi fixe şi nu pot fi schimbate pe durata contractului.
    • Experiența anterioară relevantă din ultimii 3 ani și portofoliul de clienți.
    • Termenele de executare a lucrărilor si termeni pentru depanare erorilor urgente, inclusiv disponibilitatea de a se deplasa în biroul Beneficiarului;

    În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă, anexate la ofertă.

    Referinţele vor fi înalt apreciate. În cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația, vă rugăm să menționați expres acest fapt.

    Toți ofertanții care vor depune dosarele vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: mihaela.cibotaru@crjm.org. 

    Notă: Dosarele incomplete nu vor fi evaluate. CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun candidat/ă în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.

     

  • Concurs privind angajarea unui consilier juridic
  • Organizațiile societății civile își exprimă îngrijorarea și condamnă adoptarea noului proiect de lege (nr. 284) privind declararea voluntară și facilitarea fiscală, care, în esență, reprezintă o nouă tentativă de amnistiere a capitalului obținut din surse dubioase. De asemenea, trezește suspiciuni prezentarea acestei măsuri drept un element al unei reforme fiscale ample, fără o analiză de impact, care este obligatorie în astfel de situații.  Se creează impresia că intenția amnistiei fiscale este camuflată după reforme fiscale, unele din ele mult-așteptate de business sau binevenite de cetățeni. Efectul amnistiei fiscale, însă, va fi unul de adâncire și încurajare a corupției, lucru pe care societatea nu și-l dorește.

    Ministerul Finanțelor a luptat vehement până în prezent pentru fiecare leu care putea fi pierdut în rezultatul unor facilități fiscale, dar iată că autoritățile au lansat o nouă inițiativă legislativă  întitulată „mica reformă fiscală”, fără o analiză de impact concludentă, cu modificări importante pe multiple filiere, inclusiv pe domeniul „de neatins” în ce privește contribuțiile obligatorii în fondul social. Contrar recomandărilor FMI și ale Băncii Mondiale, pe 24 iulie 2018, autoritățile lansează o reformă cu consecințe imprevizibile pentru economia națională, dar și pentru relațiile cu finanțatorii externi.

    Riscul politic al facilităților fiscale multiple prevăzute de așa-numita „mica reformă fiscală”, nu este justificat decât în cazul în care, acestea ar avea drept scop, acoperirea amnistierii capitalului prevăzută de proiectul de lege nr. 284 promovat în paralel și în regim de urgență în Parlament.

    Proiectul de lege nr.284 privind declararea voluntară și facilitarea fiscală nu specifică clar scopul urmărit, lipsește specificarea condițiilor obiective ce impun apariția acestei legi și nici finalitatea urmărită. O analiză de impact concludentă nu a fost efectuată, iar practica de amnistiere a capitalului cu un preț redus de doar 3% comparativ cu taxările standard sunt contrare practicilor internaționale în acest domeniu, cu riscuri majore de impact social negativ și stimulare a creșterii nesupunerii fiscale.

    Proiectul de lege a fost aprobat de către Guvern pe 25 iulie 2018, inclus pe agenda Parlamentului din 26 iulie 2018 și deja adoptat în ambele lecturi cu 56 de voturi ale deputaților democrați și popular-europeni. Cu o zi înainte, proiectul a obținut avizul pozitiv al Comisiei parlamentare Buget și Finanțe.

    Readucem aminte că un proiect similar a fost propus în anul 2016, care a fost criticat dur atât de comunitatea de experți, societatea civilă, dar și de către organismele internaționale. Revenirea cu insistență la regimul de amnistiere a capitalurilor acumulate și nedeclarate, în pofida calificării negative din partea organismelor internaționale, reprezintă un indicator al promovării unor interese de grup infiltrate în mediul politic.

    Amnistierea capitalului indiscutabil este o măsură contraproductivă, încurajatoare pentru beneficiarii de venituri din corupție și crimă și descurajatoare pentru cetățenii de bună credință și plătitorii de taxe. De facto, existența unor astfel de proiecte de lege indică faptul că Guvernul este incapabil să asigure verificarea provenienței bunurilor și a veniturilor și renunță la întreprinderea de măsuri și eforturi pentru asigurarea acestui proces.

    Proiectul de reformă fiscală cu implicații atât de importante a fost promovat cu neglijarea proceselor democratice, dar nici cu expertiza tehnică riguroase indispensabilă pentru astfel de reforme. Audieri publice la acest proiect nu au existat, iar procesul de lansare și validări a proiectului de Lege privind declararea voluntară și facilitarea fiscală este unul în regim fulger, cu încălcarea directă a proceselor democratice, netransparență și excluderea societății civile. Nu au fost organizate nici consultări publice, nici expertiza anticorupție nu a fost elaborată, deși este obligatorie potrivit Legii nr. 100 cu privire la actele normative.

    Este cu atât mai inacceptabilă această grabă în cazul unui proiect asupra căruia s-au expus negativ atât societatea civilă, cât și partenerii de dezvoltare ai țării noastre nici doi ani în urmă. Lipsa documentelor de analiză de impact, dar și declarațiile diametral opuse ale Primului Ministru și ale Șefului Comisiei Parlamentare Buget și Finanțe, denotă abordarea superficială fără expertizare tehnică a proiectului. Abordarea dată este la limita aventurismului politic și comportă riscuri majore de instabilitate fiscală și bugetară pentru perioadele ulterioare.

    Pentru a diminua riscurile unei reforme fiscale este necesară respectarea unui șir de principii.

    • Asigurarea unui proces democratic, transparență decizională și consultări publice largi cu asigurarea unor termene suficiente pentru reacții și opinii ale persoanelor și organizațiilor interesate;
    • Evaluarea de impact riguroasă a măsurilor de reformă fiscală propuse;
    • Abandonarea proiectelor de amnistie fiscală sub orice formă în condițiile corupției masive și delapidărilor din fondurile publice;
    • Reforma fiscală trebuie să îmbunătățească echitatea socială și să contribuie la un trai decent al cetățenilor Republicii Moldova.

     Organizațiile semnatare:

    1. Condamnă adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a proiectul de lege privind declararea voluntară și facilitarea fiscală;
    2. Solicită Președintelui Republicii Moldova să nu promulge legea adoptată;
    3. Solicită implicarea Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, Uniuni Europene, GRECO si Moneyval să examineze aceste inițiative legislative din perspectiva compatibilității cu angajamentele internaționale și bilaterale asumate de Republica Moldova în raport cu fiecare dintre parteneri.

    Declarația în limba română disponibilă aici.

    Declarația în limba engleză disponibilă aici.

    Organizații semnatare:

    Centrul Analitic Independent Expert-Grup

    Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)

    Centrul de Analiză și Prevenire a Corupție (CAPC)

    Centrul de Politici și Reforme (CPR-Moldova)

    Institutul pentru Politici și Reforme Europene

    Asociația Promo-LEX

    Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS

    Comunitatea WatchDog.MD

    AO BIOS

     

  • Organizațiile societății civile condamnă discursul de ură și amenințările făcute de Ilan SHOR, primarul orașului Orhei și președintele partidului politic „Şor”, la adresa jurnaliștilor și a unor oponenți politici. Acest comportament este incompatibil cu democrația, instigă la ură și violență. El nu poate fi lăsat nesancționat de către autorități.

    La 20 iulie 2018, în cadrul unui eveniment organizat de partidul „Șor”, mai mulți simpatizanți ai lui Ilan SHOR au protestat în municipiul Chișinău la sediile a două partide politice în legătură cu pretinsa închidere a magazinelor sociale.

    În discursul adresat simpatizanților săi, plasat pe rețelele de socializare și mediatizat amplu ulterior, Ilan SHOR a venit cu amenințări în adresa jurnaliștilor și liderilor a două partide politice de opoziție.

    Acesta a declarat următoarele:

    «Я обещаю: Они у меня будут висеть на Арке. Каждый. И Каждый будет делать с ними, что посчитает нужным. Потому что, они негодяи. Сволочи, негодяи, паскуды. Задавим их, задушим!»; („Eu vă promit: Îi vom spânzura de Arcul de Triumf. Pe fiecare. Și fiecare din noi le va putea face, ce va considera necesar. Pentru că ei sunt niște ticăloși. Mizerabili, ticăloși, bastarzi. Îi vom strivi, îi vom strangula.”) 〈n.trad.〉.

    «Вы – негодяи и твари, и мы вас задушим!»; („Sunteți – mizerabili și lepre, și noi vă vom strangula”) 〈n.trad.〉.

    «Они, я не побоюсь этого слова, животные и мы их накажем»; („Ei, și nu mi-e frică de acest cuvânt, sunt niște animale și noi îi vom pedepsi.”)〈n.trad.〉.

    «Запомнитe, мы вас будем ждать везде: у дома, в темных переулках и соседям расскажем, кто вы такие на самом деле». („Luați aminte, noi vă vom aștepta peste tot: lângă case, pe străduțele întunecoase și le vom spune vecinilor cine sunteți cu adevărat”) 〈n.trad.〉.

    «Замочим их в сортире»; «Закатаем в асфальт»; („Îi vom îneca în veceu; Îi vom înfunda în asfalt”)〈n.trad.〉.

    «Мы будем их давить как последних мышей под плинтус, чтобы эти твари прятались от нас». („Îi vom strivi ca pe niște șoareci sub plintă, pentru ca aceste lepre să se ascundă de noi”) 〈n.trad.〉.

    Organizațiile semnatare consideră că aceste declarații depășesc limitele garantate de libertatea de exprimare, deoarece amenințările publice cu răfuială fizică și vătămare corporală făcute de un politician sunt inadmisibile într-o societate democratică. Acest discurs se întemeiază pe intoleranța, care are la bază viziunile politice și reprezintă un discurs de ură, care este inacceptabil într-o societate democratică. Autoritățile trebuie să prevină și să sancționeze astfel de comportamente.

    În acest context, organizațiile societății civile:

    • Sunt solidare cu organizațiile de media care au condamnat afirmațiile cu caracter amenințător la adresa jurnaliștilor făcute de Ilan SHOR.
    • Solicit Procuraturii Generale să investigheze declarațiile făcute de Ilan SHOR sub aspectul incitării la ură.
    • Cheamă organele de drept, autoritățile publice și cele electorale, să întreprindă toate măsurile necesare în vederea prevenirii și stopării discursului de ură, care, în perspectiva campaniilor electorale, pot deveni extrem de periculos pentru societate.
    • Solicită poliției să asigure exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și să nu permită acte de violență fizică și verbală în adresa protestatarilor sau de către protestatari. Cheamă  partidele politice, liderii, reprezentanții și simpatizanții acestora să respecte normele democratice și decența discursului public, păstrându-l în limitele acceptate de democrație și demnitatea umană.

    Organizațiile semnatare:

    1. Amnesty International Moldova (AIM)
    2. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
    3. Promo-LEX
    4. RCTV Memoria

    Declarația integrală disponibilă aici.


    La 31 iulie 2018, Procuratura Generală a Republicii Moldova a remis spre examinare prezentare adresare către Procuratura mun. Chișinău. 

  • Anul 2017 a fost primul an în care, în Republica Moldova, persoanele fizice plătitoare de impozite au avut oportunitatea de a redirecționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație necomercială sau o entitate religioasă. Centrul de Resurse Juridice din Moldova a făcut o analiză privind rezultatele primului an de implementare a mecanismului 2%.

    În primul an de implementare, 484 organizații necomerciale (413 asociații, fundații și instituții private și 71 culte religioase și părți componente) s-au înregistrat în Lista beneficiarilor 2%. Doar 302 din ele (circa 62%) au primit desemnări procentuale, 86% (260) fiind ONG-uri, iar circa 14% (42) -  entități religioase. Numărul total al organizaților înregistrate la mecanism în primul an reprezintă aproximativ 5% din numărul total de organizații necomerciale înregistrate în Republica Moldova.

    În 2017, 21,204 contribuabili au redirecționat MDL 4,140,868.43 (aproximativ USD 244,588 / EUR 210,090[1]) către organizațiile beneficiare. Ei reprezintă aproximativ 10% din numărul total al contribuabililor care au depus declarațiile cu privire la impozitul pe venit în termen (perioada 1 ianuarie – 2 mai 2017).  În medie, în 2017, fiecare contribuabil a desemnat suma de MDL 195.

    Doar 68% din suma desemnată de către contribuabili a ajuns către organizațiile beneficiare (MDL 2,821,243.60 (circa USD 166,642 / EUR 143,138). Circa 24% din numărul de desemnări și 32% din suma desemnată (MDL 1,319,624) au fost invalidate, motivul principal fiind prezența datoriilor la impozitul pe venit, neachitate de contribuabili pentru anul curent sau anii precedenți. Numărul mare de desemnări nevalidate pe motiv de prezență a datoriilor la impozitul pe venit arată că sunt necesare măsuri de verificare anticipată a datoriilor și modalități de achitare al acestor sume la buget, dar și de informare post-factum a contribuabililor despre validarea sau nevalidarea desemnărilor de către autoritatea fiscală.

    După validarea desemnărilor, 90% din sume au revenit ONG-urilor (MDL 2,543,114.45), iar 10% - entităților religioase (MDL 278,129.15). Cea mai mare sumă primită de o organizație în 2017 a fost de MDL 1,374,555.89 (USD 81,190 / EUR 69,739), ceea ce reprezintă 49% din suma totală validată. Beneficiarul acestei sume este Asociația Obștească a Veteranilor și Pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova.

    Totalurile primului an arată că există încă mult loc de creștere pentru acest instrument de finanțare indirectă a organizațiilor necomerciale și entităților religioase de către stat. În 2017, doar 1.7% dintre contribuabilii care aveau dreptul de a desemna au ajuns să-şi exercite acest drept și doar 6.6% din suma totală posibilă de a fi redirecționată procentual a fost desemnată. Mecanismul 2% nu este suficient pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sectorului non-profit. Sumele finale primite de beneficiari sunt modeste. Experiența altor state în care mecanismul funcționează de mai mulți ani ne arată că beneficiile majore ale Legii 2%, cel puțin în primii ani de implementare, sunt mai mult de natură non-financiară, întrucât sporesc comunicarea organizației cu publicul său țintă, oferă experiență de desfășurare a campaniilor de informare și recunoaștere organizațiilor non-guvernamentale.

    Pentru dezvoltarea mecanismului sunt necesare măsuri constante de informare și promovare a mecanismului, atât din partea organizațiilor beneficiare, cât și din partea autorităților.

    Este nevoie să fie publicată mai multă informație accesibilă pe paginile web ale autorităților implicate în implementarea mecanismului 2%. De asemenea, este necesară organizarea campaniilor de informare și promovare a mecanismului 2% atât la nivel național, cât și local de către organizațiile beneficiare și de către autorități.

    Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea mecanismului 2% în Republica Moldova”  implementat cu suportul Centrului European pentru Drept Necomercial (ECNL) și FHI360 Moldova și posibil datorită ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

    Citește raportul în limba română aici

    Citește raportul în limba rusă aici

    Citește raportul în limba engleză aici

    [1] Conform ratelor oficiale de schimb valutar din 25 iunie 2018: USD 1 = MDL 16.93; EUR 1 = MDL 19.71, http://bnm.md/ro/content/ratele-de-schimb.

  • La 12 iulie 2018, Uniunea Europeană (UE) a premiat realizările și inițiativele tangibile ale organizațiilor societății civile la nivel național, regional și local, care au avut un impact durabil și pozitiv asupra democrației, dezvoltării economice și a coeziunii sociale din Republica Moldova și care au promovat valorile europene. Competiția proiectelor s-a organizat în baza unui proces public de nominalizare sau auto-nominalizare, având drept scop identificarea celor mai bune acțiuni realizate cu suportul UE.

    Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a fost unul dintre premianții serii. Proiectul Promovarea egalității – Consolidarea agenților schimbării”, implementat în perioada 1 februarie 2014 – 31 ianuarie 2016, în parteneriat cu Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice (ECPI), s-a învrednicit de mențiunea specială „ADVOCACY pentru SCHIMBARE”.

    Proiectul premiat a avut drept scop sporirea gradului de conștientizare a populației privind egalitatea și nediscriminarea în Republica Moldova și capacitarea învățătorilor, asistenților sociali și a comunității juridice astfel încât aceștia, ulterior, să acționeze ca agenți sau factori ai schimbării în societate, întrucât anume ei sunt în măsură să prevină acțiunile și atitudinile discriminatorii și să multiplice mesajul corect în comunitățile lor.

    În cadrul proiectului a fost elaborată o analiză a compatibilității legislației naționale cu normele europene cu privire la egalitate și nediscriminare, au fost elaborate doua ghiduri de egalitate – unul pentru publicul larg, altul pentru juriști, au fost instruiți 15 avocați și 19 procurori și judecători despre standardele europene privind egalitatea și nediscriminarea, iar 13 formatori de cadre didactice și 9 formatori de asistenți sociali au fost capacitați și pregătiți să ofere instruire continuă colegilor lor în domeniul egalității și nediscriminării. Cei din urmă au organizat instruiri-cascadă de o zi pentru colegii lor. În rezultat, au fost capacitate 188 de cadre didactice și 119 de asistenți sociali din raioane din întreaga țară.

    Premiul acordat de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova încurajează și reflectă rezultatul unei munci depuse de întreaga echipă a CRJM. „Suntem onorați și bucuroși să ne numărăm printre premianții Galei Uniunii Europene a Premiilor pentru Societatea Civilă. Mulțumim Uniunii Europene pentru oportunitatea de a promova și consolida egalitatea în Republica Moldova prin intermediul proiectului „Promovarea egalității – Consolidarea agenților schimbării”. În cadrul proiectului am avut posibilitatea să lucrăm cu două profesii – asistenții sociali și profesorii pentru că, credem noi, anume ei sunt cei care pot combate și preveni nediscriminarea în societate fiind în contact direct cu copiii și cu categoriile vulnerabile din societate. Totodată mulțumim organizatorilor pentru motivarea și încurajarea continuă a inițiativelor civice prin asemenea evenimente frumoase!”, a menționat reprezentantul CRJM în cadrul festivității de premiere. 

    Competiția Europeană a Premiilor Societății Civile pentru Republica Moldova 2018 este o inițiativă a Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

    Privește Gala Uniunii Europene a premiilor Societății Civile mai jos:

  • Organizațiile membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic îşi declară profunda îngrijorare și indignare în legătură cu eschivarea Guvernării actuale de la responsabilitatea pentru eșecul reformei justiției și plasarea acesteia pe partenerii de dezvoltare și societatea civilă.

    La 5 iulie 2018, Parlamentul European a adoptat rezoluția referitoare la criza politică din Moldova ca urmare a invalidării alegerilor locale de la Chișinău. Parlamentul European, printre altele, și-a exprimat profunda îngrijorare față de deteriorarea și mai gravă a standardelor democratice în Moldova, dar și în raport cu lipsa de independență a sistemului judiciar, solicitând Comisiei Europene să suspende sprijinul bugetar și macrofinanciar pentru Republica Moldova. Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Apărare, Federica Mogherini, a confirmat decizia de a suspenda achitarea primei tranșe din asistența macro-financiară rezervată Republicii Moldova.

    La 6 iulie 2018, Ambasadorul Uniunii Europene (UE) și ambasadorii statelor membre UE la Chișinău s-au întâlnit cu Prim-Ministrul Pavel Filip și membrii guvernului pentru a-i informa despre poziția UE după invalidarea alegerilor din Chișinău. După întâlnire, Delegația a emis un scurt comunicat.

    La 7 iulie 2018, Guvernul a emis un comunicat de presă cu precizări proprii cu privire la întâlnirea din 6 iulie. Potrivit comunicatului de presă, rezoluția din 5 iulie 2018 este incorectă față de Guvern și politizată, menționând că „[…] toate angajamentele privind primirea finanțării din partea UE au fost îndeplinite, iar decizia de amânare a finanțării este nejustificată și reprezintă o imixtiune în politica internă a Republicii Moldova”. Mai mult, în comunicat se menționează că Prim-ministrul a atenționat Ambasadorii UE că „dacă lucrurile nu merg încă așa cum trebuie în domeniul justiției, este responsabilitatea, atât a Guvernului, cât și a partenerilor europeni și a reprezentanților societății civile care au participat la realizarea reformei justiției”. De asemenea, Prim-ministrul a constatat că informațiile pe care le transmite Delegația UE la Chișinău oficialilor europeni sunt incomplete și a rugat ca „această abordare să fie revăzută, iar notele transmise să fie obiective”.

    În acest context, organizațiile societății civile își exprimă profunda îngrijorare și indignare cu privire la:

    • modalitatea în care a ales Guvernul și Guvernarea în ansamblu să reacționeze la invalidarea rezultatelor alegerilor din mun. Chișinău, precum și limbajul fără precedent la care a recurs un oficial de rang înalt al Republicii Moldova, aducând învinuiri tendențioase cu privire la modul de informare a oficialilor europeni de către Delegația UE de la Chișinău, dând chiar instrucțiuni diplomaților străini ce tip de informații să transmită aceștia instituțiilor UE. 
    • eschivarea Guvernării de la responsabilitatea pentru starea de lucruri în justiție, pasând responsabilitatea pentru eșecurile reformei în justiție către partenerii de dezvoltare și reprezentanții societății civile. 

    Societaea civilă atrage atenția Guvernării și opiniei publice la faptul că responsabilitatea pentru reformele în justiție este doar a autorităților naționale – Parlamentul, Guvernul și, în mare măsură, a sistemului judiciar. Guvernul, majoritatea parlamentară și Guvernarea actuală în ansamblu poartă cea mai mare responsabilitate prin ne-promovarea reformelor sistemice și a politicilor menite să asigure funcționarea independentă a justiției și a instituțiilor de drept, libere de influența grupurilor economice și politice afiliate. De asemenea, acestea poartă responsabilitatea prin neutilizarea tuturor instrumentelor pe care le are Guvernul și Parlamentul pentru a preveni implementarea unor decizii judecătorești care atacă dreptul fundamental al cetățenilor de a alege și de a fi ales. În justiție au fost instituite practici periculoase și a crescut influența politică asupra judecătorilor și procurorilor, fenomen specific întregului aparat de stat.

    Totodată comunicatul de presă emis de Guvern la 7 iulie 2018, acesta subliniază că va rămâne ferm angajat pe calea europeană, singura direcție strategică viabilă pentru modernizarea țării. Societatea civilă, însă, reamintește că valorile fundamentale pe care este bazată Uniunea Europeană, împărtășite de toate statele membre, dar și asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu UE sunt: demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului și solicită respectarea acestor valori și renunțarea la practicile instituite în ultimii ani care contravin acestor valori, precum și asigurarea aplicării acestor valori în viață în interesul cetățenilor Republicii Moldova.  

    Declarația în limba română disponibilă aici.

    Declarația în limba engleză disponibilă aici.

    Declarația în limba rusă disponibilă aici.

    Semnatari:

    • Centrul de Resurse Juridice din Moldova
    • Institutul pentru Politici şi Reforme Europene
    • Asociaţia Presei Independente
    • Transparency International Moldova
    • IDIS „Viitorul”
    • Institutul de Instruire in Dezvoltare "MilleniuM"
    • Fundatia pentru dezvoltare
    • Asociaţia Internaţionala a Păstrătorilor Rîului Eco-TIRAS
    • Asociaţia Obştească BIOS
    • Expert-Grup
    • Asociaţia Terra-1530
    • Centrul de Politici şi Reforme
    • Asociaţia pentru Politică Externă
    • Institutul de Politici Publice
    • Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă
    • Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare
    • Fundatia Est-Europeană
    • Centrul pentru Jurnalism Independent
    • Institutul Muncii
    • Asociaţia Femeilor Profesioniste şi de Afaceri
    • Consiliul Național al Tineretului din Moldova
    • Mișcarea Ecologistă din Moldova
    • Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova
    • Centrul International "La Strada"
    • Centrul Naţional de Mediu
    • Centrul Naţional al Romilor
    • Uniunea organizaţiilor invalizilor din Moldova
    • Asociaţia de reabilitare a invalizilor din Moldova 
    • PROMO-Lex

    (lista este deschisă pentru semnare)

     

  • În perioada 28-30 iunie 2018, Centru de Resurse Juridice din Moldova  a organizat un seminar de instruire avansată pentru avocați și avocați stagiari în domeniul Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO).

    Programul de instruire s-a desfășurat pe parcursul a 3 zile și a avut drept scop instruirea avocaților și avocaților-stagiari în domeniul regulilor de depunere a cererii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), aspectelor cu privire la echitatea procedurilor penale, garanțiile art. 6 CEDO privind acuzațiile în materie penală și contradictorialitatea procedurilor penale.  

    Formatori în cadrul seminarului au fost Vladislav GRIBINCEA, Președintele CRJM, și Dragoș CUCEREANU, jurist, Grefa CtEDO.

    În prima zi de seminar au avut loc prezentările teoretice, iar celelalte două zile au fost dedicate simulării procedurii în fața CtEDO în baza a trei spețe. Participanții au fost divizați în trei grupuri și în acest format au elaborat „observațiile Guvernului”, „observațiile Reclamantului”, au prezentat cauzele în cadrul „audierilor” în fața „CtEDO” și au elaborat „hotărâri CtEDO” în baza fiecărei spețe. Fiecare grup de participanți au avut un rol distinct în fiecare speță.

    Seminarul a găzduit 23 avocați și 1 avocat-stagiar și a fost desfășurat în colaborare cu Centrul de instruire a avocaților și a fost posibil datorită sprijinului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul proiectului Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

  • La 27 iunie 2018, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluția 2226 (2018) și Recomandarea 2134 (2018) privind noile restricții ce țin de activitățile ONG-urilor din cadrul statelor membre ale Consiliului Europei.

    Aceste documente au fost adoptate în baza unui raport al Comitetului pentru afaceri juridice și drepturile omului, care descrie climatul ostil în care activează ONG-urile în unele state membre ale Consiliului Europei. Raportul menționează și tentativa autorităților din Republica Moldova din 2017 de a introduce prevederi restrictive privind finanțarea ONG-urilor.

    Adunarea Parlamentară a cerut statelor membre ale Consiliului Europei, printre altele:

    • să revizuiască și să abroge sau să modifice legislația care împiedică activitatea liberă și independentă a ONG-urilor și să se asigure că această legislație este în conformitate cu instrumentele internaționale privind drepturile omului în ceea ce privește drepturile la libertatea de asociere, de întrunire și de exprimare;
    • să nu adopte noi legi care să ducă la restricții și sarcini financiare inutile și disproporționate asupra activităților ONG-urilor;
    • se asigure că ONG-urile pot căuta, primi și utiliza fonduri transparente și alte resurse, indiferent dacă sunt domestice sau străine, fără discriminare sau impedimente nejustificate;
    • să se asigure că ONG-urile sunt implicate efectiv în procesul de consultare privind noua legislație care le privește și alte aspecte de o importanță deosebită pentru societate, cum ar fi protecția drepturilor omului;
    • să asigure un mediu favorabil pentru societatea civilă, în special prin abținerea de orice hărțuire (judiciară, administrativă sau fiscală), discurs public negativ, campanii de scandal împotriva ONG-urilor și intimidarea activiștilor societății civile.

    Una dintre recomandările Adunării Parlamentare către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei este de a institui un mecanism de primire a alertelor privind restricțiile impuse ONG-urilor și de a consolida cooperarea cu acestea.

  • CRJM solicită oferte de la companii media din Republica Moldova pentru producerea unui spot video și audio în cadrul proiectului „Promovarea mecanismului 2% în Republica Moldova”, implementat de CRJM cu suportul financiar al Centrul European pentru Drept Necomercial (ECNL), prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul Programului Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova implementat de FHI 360.

    Spotul video/ audio va reprezenta în manieră grafică avantajele desemnării procentuale și procesul de redirecționare a 2% din impozitul pe venit, de către contribuabili, în folosul organizațiilor necomerciale.

    Persoana juridică selectată va presta serviciile contractate în cadrul prezentului concurs în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți. Spoturile urmează a fi predate beneficiarului în variantă finală pe data de 30 august 2018.   

    Sarcinile față de Prestator:

    Compania media selectată va asigura:

    1. Elaborarea scenariului, în colaborare cu echipa CRJM. Ofertantul va prezenta cel puțin 2 concepte diferite pentru scenariul spotului.
    1. Testarea prealabilă a scenariului selectat de CRJM (e.g. 1 focus-grup cu participarea persoanelor care nu cunosc  mecanismul 2%) și, în cazul în care rezultatele focus-grupului vor sugera necesitatea unor modificări, efectuarea acestor modificări.
    1. Elaborarea spotului video cu elemente de grafică creativă (e.g. Animație 3D), în limba română (+ subtitrare în rusă) și versiunea sonorizată a spotului în limba rusă cu durata de până la 45 secunde. Pentru elaborarea spotului urmează a fi utilizate tehnologii avansate și actuale de producție care vor fi descrise de ofertant în propunerea sa.
    2. Elaborarea spotului audio pentru difuzarea la radio (în limba română + versiunea sonorizată în limba rusă) pe baza spotului video final, cu durata de până la 30 secunde.
    3. Pregătirea a 5 fotografii-cover cu secvențele cheie din spot care urmează a fi utilizate ca instrumente de promovare a spotului.
    4. Adaptarea spotului pentru cele mai uzuale formate solicitate de TV și radio.
    5. Predarea tuturor surselor aferente spotului.

    Criteriile de selecție:

    • Experiența de realizare a spoturilor video (va constitui un avantaj experiența de realizare a spoturilor cu conținut social)
    • Oferta financiară
    • Termenele de execuție (disponibilitatea de a lucra în termeni restrânși va constitui un avantaj);
    • Portofoliul companiei și profesionalismul lucrărilor prezentate/ utilizarea tehnologiilor avansate și actuale de producție;
    • Reputația și imaginea companiei.

    Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:

    1. Date despre companie (denumirea, adresa poștală, datele bancare, telefonul de contact, adresa electronică, persoana responsabilă );
    2. Copia certificatului de înregistrare a companiei/extrasul din registrul de stat al persoanelor juridice;
    3. Conceptul general de realizare a produsului;
    4. Oferta financiară (completată în conformitate cu modelul atașat), care va include 2 prețuri:  prețul pentru realizarea unui spot audio de 30 secunde și un prețul pentru realizarea unui spot video de 45 secunde. Prețurile vor fi indicate în USD cu aplicarea TVA la cota 0%. Ofertantul va indica, de asemenea, disponibilitatea livrărilor cu aplicarea TVA la cota zero, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
    1. Portofoliul lucrărilor relevante elaborate în ultimii 3 ani si portofoliul de clieți, cu specificarea experienței de producere a spoturilor cu  mesaje sociale (referințele vor fi înalt apreciate);
    2. Termenele de execuție, cu respectarea perioadei indicate mai sus;
    3. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

    Oferta trebuie să fie datată, semnată şi ștampilată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la olga.burucenco@crjm.org sau direct la sediul CRJM (str. A. Șciusev 33, MD-2001, Chișinău) până pe 5 iulie 2018.

    Prețurile indicate în ofertă vor fi fixe şi nu pot fi schimbate, cu excepția cazurilor când Beneficiarul va face o modificare în calendarul său de implementare.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@crjm.org

  • Funcția: Consilier juridic;

    Contract: pe perioadă nedeterminată;

    Localitatea: Chişinău, Republica Moldova;

    Data de începere: preferabil din 1 august 2018.

    Cerinţe:

    1. studii universitare în domeniul dreptului;
    2. posedarea cunoştinţelor bune în domeniul justiţiei şi drepturilor omului;
    3. cunoașterea fluentă a limbilor română şi engleză. Cunoaşterea limbii ruse sau a altor limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj;
    4. folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi posedarea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;
    5. abilități bune de comunicare, prezentare, planificare, organizare.

    Atribuții:

    Principalele sarcini ale juristului țin de:

    1. Cercetare și analiză; 
    2. Advocacy;
    3. Activități de instruire;
    4. Reprezentare a organizației.

    Fișa de post a funcției este anexată aici.

    Condiții de muncă:

    1. mediu de lucru confortabil;
    2. posibilități de dezvoltare profesională; 
    3. salariu motivant, care depinde de calificarea şi experienţa persoanei;
    4. timp de muncă cu program deplin;
    5. regim de muncă flexibil.

    Persoanele care corespund cerințelor sunt rugate să expedieze prin email o scrisoare de motivare și CV-ul care să conțină contactele a cel puțin două persoane de referință până la 8 iulie 2018, la adresa: olga.burucenco@crjm.org.

    Selectarea candidatului va fi făcută în baza analizei CV-urilor și scrisorilor de motivare depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Informații suplimentare pot fi obţinute la aceeași adresă de email sau la tel.: 022 843 601. 

    Doar candidaţii preselectaţi vor fi invitați pentru testare și interviu.

    Prin depunerea documentelor pentru funcția solicitată, candidatul consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate de candidat.

    ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul angajator, vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicații specifice nu sunt necesare.

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat un spot social care explică publicului larg conflictul de interese și procedura de sesizare a autorităților în astfel de situații. Spotul vine să sublinieze obligația demnitarilor sau a funcționarilor publici de a evita sau declara conflictul de interese în exercitarea funcției publice.

    Spotul a fost lansat cu scopul de a spori nivelul de cunoștințe al publicului privind conflictul de interese și procedura de sesizare a autorităților. Totodată, spotul  îndeamnă cetățenii să sesizeze conducătorul organizației publice în care activează sau Autoritatea Națională de Integritate, dacă cunosc cazuri când funcționarii publici se află în conflict de interese, contribuind în acest fel la reducerea numărului conflictelor de interese nedeclarate.

    Spotul este disponibil în limba română (cu subtitrare în limba rusă) și poate fi vizionat mai jos:

    Spotul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție”, finanțat de Departamentul de Stat al SUA /Biroul Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

  • 35 de organizații ale societății civile îndeamnă Parlamentul să adopte proiectul Legii cu privire la organizațiile necomerciale în lectură finală, fără să admită amendamente care ar schimba conceptual proiectul de lege, în special privind aspectele care țin de limitarea libertății de exprimare, a posibilității de a promova politici publice sau accesare a fondurilor externe. Un apel public în acest sens a fost transmis Parlamentului la 16 mai 2018.

    Lucrul asupra proiectului noii Legi cu privire la organizațiile necomerciale a început cu doi ani în urmă, în strânsă colaborare cu reprezentanții societății civile. Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern fără modificări și, pe 3 mai 2018, a fost adoptat în prima lectură de către Parlament.

    Documentul rezultat limitează posibilitățile autorităților de a exercita presiuni asupra organizațiilor necomerciale (ONC) și exclude interdicțiile existente în actuala lege pentru constituirea ONC de către anumite categorii de persoane. De asemenea, proiectul scurtează termenul de înregistrare a ONC, exclude posibilitatea refuzurilor abuzive de înregistrare și limitează posibilitatea lichidării forțate nejustificate a ONC. Documentul nu conține nicio limitare pentru finanțarea externă a ONC. La fel, proiectul oferă o discreție largă membrilor ONC în ceea ce privește modul de organizare internă, competențele organelor de conducere și activitatea organizației. Proiectul de lege instituie interdicția absolută pentru ONC-uri de a susține candidații în alegeri, însă nu interzice critica onestă a candidaților și a platformelor acestora.

    Totodată, organizațiile semnatare notează că în cadrul discuțiilor din 3 mai 2018 în plenul Parlamentului deputații au avut numeroase obiecții la proiectul de lege. De asemenea, din postările de pe rețelele de socializare ale unor politicieni, rezultă că ar putea fi propusă modificarea proiectului în sensul limitării posibilității finanțării externe a organizațiilor necomerciale care promovează politici publice.

    Organizațiile societății civile îndeamnă Parlamentul să adopte proiectul Legii cu privire la ONC în lectură finală, iar orice propunere de modificare a proiectului de lege să fie promovată transparent și cu implicarea reprezentanților sectorului non-guvernamental în discuțiile pe marginea pregătirii proiectului pentru adoptare în a doua lectură.

    Textul integral al apelului este disponibil aici.

     

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) este o organizație non-guvernamentală cu sediul în Chișinău, creată în noiembrie 2010 de un grup de juriști, care contribuie la consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova, cu accent pe justiție și drepturile omului. CRJM realizează activități de cercetare și advocacy și este o organizație independentă și neafiliată politic.

    Anual CRJM pregătește pentru înstrăinare lista echipamentului tehnic uzat. Valoarea echipamentului uzat este stabilită de un specialist/evaluator extern, în funcție de valoarea de piață a acestuia la momentul evaluării.

    Echipamentul tehnic uzat este prezentat pentru înstrăinare persoanelor fizice și juridice din Republica Moldova. Conform procedurilor interne ale CRJM prioritatea va fi acordata ONG-urilor din RM, după principiul primul venit – primul servit.

    Urmare acestei proceduri, propunem spre vânzare:

    Echipamentul Cisco Small Business NSS3000: https://goo.gl/bHgg1w

    Denumirea Bunului

    Brand/ Model

    Număr de inventarSerial NoDonator/nr. contractului de grantData procurăriiPretul de vânzare pentru ONG-uri / MDLPretul de vânzare pentru alte persoane/ MDLStarea

    Echipament Cisco

    Small Business NSS3000

    04/OSI4T602J40001AFoundations Open Society Institute / OSI -ZUG G225304.11.20111440,001800,00Funcțională

    Toate solicitările de procurare urmează a fi transmise prin email, la adresa: olga.burucenco@crjm.org până la data de 22 mai 2018.

    Transferul pentru procurarea echipamentului va fi efectuat în baza facturii eliberate de CRJM.

    După achitare, echipamentul va fi ridicat de la sediul CRJM (str. A.Sciusev 33).

     

     

     

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) dorește să contribuie la o mai bună aplicare de către actorii justiției a standardelor Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Aceasta poate avea loc doar prin fortificarea cunoștințelor specialiștilor în domeniul CEDO. În acest scop, CRJM intenționează să organizeze seminarul „Dreptul la un proces echitabil în cauzele penale” pentru avocații și avocații-stagiari din Republica Moldova.

    Seminarul va avea loc în cadrul Centrului de Instruire a Avocaților, mun. Chișinău, în perioada 28-30 iunie 2018. Cheltuielile de cazare pentru avocații din regiuni, precum și cheltuielile de alimentare pentru toți participanții pe durata seminarului vor fi acoperite de CRJM.

    Vor fi selectați 25 de avocați și/sau avocați stagiari. Prioritate va fi acordată avocaților specializați în domeniul penal, care dețin cunoștințe în domeniul aplicării CEDO (având în vedere că seminarul va fi la nivel avansat) și care sunt disponibili pentru implicare pe întreaga durată a seminarului. Seminarul va include exerciții teoretice și practice privind aplicarea CEDO. Formatori în cadrul seminarului vor fi Președintele CRJM și un jurist permanent din cadrul Grefei Curții Europene a Drepturilor Omului.

    Avocații și avocații-stagiari care doresc să participe la seminar pot expedia CV-ul și scrisoarea de motivare în limba română sau engleză prin e-mail la: mihaela.cibotaru@crjm.org, până la 25 mai 2018, ora 18.00. Dosarele incomplete sau cele depuse peste termen nu vor fi luate în considerație. Persoanele selectate vor fi notificate până la 31 mai 2018.

    Prin depunerea dosarelor de participare, avocații își dau consimțământul pentru participarea obligatorie pe întreaga perioadă a seminarului. În caz contrar, aceștia vor rambursa CRJM costurile pentru instruirea lor.

    Pentru mai multe informații, nu ezitați sa ne contactați pe emailul indicat mai sus.

  • La 2 octombrie 2013, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat Protocolul nr. 16 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi l-a propus statelor pentru ratificare. La 12 aprilie 2018, a fost depus al 10-lea instrument de ratificare al Protocolului nr. 16, ceea ce înseamnă că acesta va intra în vigoare la 1 august 2018, însă doar pentru statele care l-au ratificat.

    Protocolul nr. 16 la CEDO permite Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) să emită avize consultative cu privire la interpretarea CEDO. Scopul Protocolului nr. 16 este de a unifica jurisprudența statelor părți în chestiunile privind drepturile prevăzute de CEDO și de a reduce implicit numărul de cereri adresate CtEDO. Avizele consultative vor putea fi solicitate CtEDO de către cele mai înalte tribunalele (care vor fi nominalizate de fiecare stat parte, printr-o declarație). Solicitarea avizului este un drept și nu o obligație a tribunalului național.

    Cererea trebuie să vizeze chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor prevăzute de CEDO şi protocoalele sale. Acele chestiuni de principiu trebuie să se afle în legătură directă cu problemele de drept dintr-o cauză care se află pe rolul instanței care solicită avizul. Nu este obligatoriu ca cererea să fie redactată în una din limbile oficiale ale CtEDO (engleza sau franceza).

    Cererea de aviz consultativ va fi examinată în prealabil de un colegiu format din 5 judecători, care se pronunță motivat asupra admisibilității cererii. Dacă solicitarea de aviz este considerată admisibilă, Marea Cameră a CtEDO (17 judecători) va emite avizul consultativ.

    Avizul consultativ va fi motivat, se va publica și se va comunica instanței naționale care l-a solicitat.  Acesta nu va avea caracter obligatoriu. Cu toate acestea, în practică, acest aviz va avea o forţă juridică importantă, având în vedere că este emis de Marea Cameră, “instanţa supremă” din sistemul CtEDO. Orice cerere individuală adresată CtEDO care ar fi motivată contrar soluției/argumentaţiei dintr-un aviz consultativ al Marii Camere, va fi în mod real, lipsită de şanse mari de reuşită.

    Pentru a facilita aplicarea Protocolului nr. 16, Consiliul Europei a aprobat și o notă informativă cu privire la interpretarea acestuia.

    La 3 martie 2017, Republica Moldova a semnat Protocolul nr.16 la CEDO, însă nu și l-a ratificat.

    Din anul 1997 până în prezent, CtEDO a primit peste 13,400 de cereri și a pronunţat peste 354 de hotărâri în cauzele moldoveneşti.

  • Numărul revizuirilor hotărârilor judecătorești civile irevocabile rămâne destul de înalt, iar practica Curții Supreme de Justiție (CSJ) în acest domeniu nu este întru totul uniformă. Multe casări ale hotărârilor judecătorești civile irevocabile ale CSJ sunt greu de înțeles. Acestea sunt principalele concluzii ale documentului analitic „Admiterea cererilor de revizuire în cauzele civile – este oare uniformă practica Curții Supreme de Justiție?” elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

    În cadrul cercetării au fost analizate hotărârile CSJ privind admiterea cererilor de revizuire adoptate între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2017 (70 de hotărâri). Juriștii CRJM au ales pentru analiză acest domeniu fiind impulsionați de cele 20 de condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru casarea nejustificată prin revizuire a hotărârilor judecătorești civile irevocabile (conform datelor la 31 decembrie 2017).

    Autorii analizei au stabilit că, în pofida numeroaselor condamnări la CtEDO și a legislației clare, în ultimii 12 ani, numărul cererilor de revizuire primite de CSJ nu a scăzut simțitor. Anual CSJ primește 500-700 de cereri de revizuire și majoritatea sunt respinse. Totuși, rata cererilor de revizuire admise de CSJ a fluctuat între 2.7% în anul 2011 și 5.4% în anul 2015.

    Totodată, în 28 din cele 70 de hotărâri analizate (40%) juriștii CRJM au avut dubii serioase în privința existenței cu adevărat a temeiurilor de revizuire. Dintre acestea:

    - în 20 de hotărâri CSJ a invocat drept temei de revizuire apariția circumstanțelor noi, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute de revizuent anterior. Din cele 20 de hotărâri în care a fost invocată apariția circumstanțelor noi, 12 vizează, în esență, greșelile comise de instanțele judecătorești (calcularea incorectă a termenului de apel sau recurs, neexaminarea în recurs a unor înscrisuri esențiale pentru cauză, judecarea cauzei de către un judecător care nu putea participa la soluționarea cazului). Niciunul dintre aceste motive nu poate fi temei de admitere a revizuirii. Se pare că CSJ a admis cererile de revizuire pentru a înlătura orice dubii cu privire la echitatea procedurii, însă, după revizuire, a menținut soluția din hotărârea casată. În celelalte opt cauze revizuite în baza apariției circumstanțelor noi, se pare că revizuirea era, mai degrabă, un apel deghizat. Majoritatea acestor cauze erau cu interese financiare majore sau cu implicarea unor actori influenți.

    - în ultimele opt cauze în care sunt dubii privind existența temeiurilor de revizuire au fost invocate diferite motive, dar se pare că revizuirea, la fel, era un apel deghizat.

    În pofida numărului mic al revizuirilor admise nejustificat comparativ cu numărul cererilor de revizuire examinate (28 din 1,638 sau 1.7%), acesta este important, deoarece prin revizuire CSJ revede nejustificat propriile hotărâri irevocabile. Aceasta subminează însăși fundamentul justiției – caracterul ireversibil al justiției efectuate. În plus, asemenea practici încurajează depunerea în continuare a cererilor de revizuire neîntemeiate, mărind implicit sarcina de muncă a judecătorilor.

    Autorii analizei speră că documentul va impulsiona uniformizarea practicii judecătorești. Anterior, CRJM a analizat practica CSJ cu privire la sancțiunile în cauzele de corupție și cu privire la litigiile privind majorarea retroactivă a plăților vamale. Uniformizarea practicii judiciare este o sarcină importantă a sistemului justiției și a fost unul din domeniile de intervenție a Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016.

    Documentul „Admiterea cererilor de revizuire în cauzele civile – este oare uniformă practica Curții Supreme de Justiție?” a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

    Înregistrarea video a evenimentului este disponibilă după următorul link:

    https://www.privesc.eu/arhiva/80879/Lansarea-documentului-analitic-privind-uniformitatea-practicii-Curtii-Supreme-de-Justitie-in-admiterea-cererilor-de-revizuire-in-cauzele-civile

  • (Actualizare) Termenul limită pentru depunerea dosarelor pentru participare la Forumul ONG a fost extins până luni, 23 aprilie, ora 12.00.

    Consiliul ONG organizează ediția a IX-a a Forumului Organizațiilor Neguvernamentale din Republica Moldova (Forumul ONG), care va avea loc la 27 aprilie 2018 (vineri). În cadrul acestei ediții vor fi discutate rezultatele activității Consiliului ONG, ales la ediția a VIII-a a Forumului ONG care a avut loc în noiembrie 2015 (Rezoluția Forumului ONG din noiembrie 2015 este disponibilă la https://goo.gl/QigHRQ). În același timp, în cadrul Forumului urmează a fi adoptată o nouă Rezoluție și vor fi aleși noii membri ai Consiliului ONG.

    În cadrul evenimentului, participanții vor avea posibilitatea să-și promoveze cele mai relevante produse. În cazul în care organizația dvs. este interesată să-și expună produsele, vă rugăm să luați în considerare că spațiul disponibil este limitat, iar organizațiile vor amenaja de sine stătător produsele lor înainte de începerea evenimentului.

    Pentru a asigura prezența la Forum, precum și reprezentativitatea ONG-urilor, reprezentanții ONG-urilor sunt rugați să completeze un formular de participare.

    Formularul de participare este disponibil aici. 

    Principalele criterii de selectare a participanților sunt: echilibru de gen, reprezentativitate geografică (se va acorda prioritate organizațiilor locale), reprezentativitate pe domenii de interes, implicare în activitățile Consiliului ONG, precum și alte criterii relevante. Organizatorii încurajează desemnarea organizațiilor de coaliții, rețele sau adunări ale organizațiilor de la nivel național și/sau local. ONG-urile participante trebuie să fie organizații independente, care respectă valorile unui stat democratic, care au o activitate relevantă în promovarea rolului societății civile prin responsabilitate, transparență, integritate, reforme și dialog.

    Organizatorii încurajează delegarea unei singure persoane per organizație și maxim 7 persoane din partea coalițiilor, rețelelor sau adunărilor organizațiilor de la nivel național și/sau local. În cazul în care participanții sunt desemnați de coaliții, rețele sau adunări ale organizațiilor, vă rugăm să anexați la formular și actul confirmativ de delegare.

    Participanții ediției a IX-a a Forumului ONG vor alege între 9 și 11 membri ai Consiliului ONG. Organizațiile / rețelele de organizații pot înainta candidați pentru a fi aleși în calitate de membri ai Consiliului ONG. Pentru a facilita informarea participanților despre candidați, aceștia sunt invitați să anexeze la formularul de înregistrare scrisoarea de susținere din partea organizației / coaliției care desemnează candidatul, o scurtă descriere a experienței lui, precum și programul organizației / coaliției care propune un candidat (maximum o pagină). Vă rugăm să vă asigurați că aveți aceste documente scanate înainte de completarea formularului de participare. Această informație va fi expediată în prealabil participanților la Forum și va fi plasată pe site-ul Consiliului ONG pentru informare. Pentru mai multe informații despre criteriile înaintate față de membrii Consiliului ONG, vă rugăm să consultați Regulamentul Consiliului ONG, disponibil la http://www.consiliulong.md/councils-regulation/. Candidații vor putea fi înaintați și după data-limită de depunere a formularului, inclusiv în ziua desfășurării Forumului, dar programul lor și alte documente anexate nu vor fi plasate din timp pe pagina web a Consiliului ONG.

    Participanții la Forum vor achita de sine-stătător cheltuielile de transport. Acestea vor fi considerate o contribuție indirectă la desfășurarea Forumului. Numărul maxim de participanți este de cel mult 120 de persoane delegate de organizații / rețele de organizații.

    Termenul-limită pentru completarea formularului este 19 aprilie 2018 (joi), ora 23.59. Formularele incomplete sau completate ulterior nu vor fi acceptate.

    Persoanele / organizațiile selectate vor primi o notificare privind confirmarea participării până pe 23 aprilie 2018 (luni).

    Forumul ONG a fost constituit ca un mecanism democratic de participare a ONG-urilor în analiza, discutarea, formularea recomandărilor privind problemele importante cu care se confruntă societatea civilă în Republica Moldova. Din 1997 și până acum, au avut loc opt ediții ale Forumului ONG.

    La fiecare ediție a Forumului ONG se adoptă o Rezoluție, care urmează a fi implementată de Consiliul Național al ONG-urilor (Consiliul ONG). Consiliul ONG este constituit din 9 - 11 membri, care se aleg de participanții la Forum. Rezoluțiile adoptate la edițiile anterioare ale Forumului ONG sunt disponibile la https://goo.gl/2Bs15Y. Consiliul ONG activează în baza unui Regulament, disponibil la https://goo.gl/a329U8.

    Acest eveniment este organizat de Consiliul Național al ONG-urilor și este posibil datorită ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul programului „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă” implementat de FHI 360 și a proiectelor: „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și „Consolidarea unei societăți civile durabile și susținerea procesului de integrare europeană”, implementat de Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului (CAP).

     

  • COMUNICAT DE PRESĂ

    La data de 31 martie 2017, Amnesty International Moldova, împreună cu alte organizații neguvernamentale din domeniul drepturilor omului, au organizat o acțiune publică, care a avut ca scop de a le aminti guvernanților că victimele din 7 aprilie 2009 încă mai așteaptă să li se facă dreptate și că în 9 ani nu s-a făcut nici un efort pentru a-i pedepsi pe cei vinovați de maltratarea protestatarilor.

    La 7 aprilie 2009, demonstrațiile post electorale din capitala Republicii Moldova, Chișinău, au escaladat și câteva sute de persoane violente dintre miile de manifestanți pașnici au pătruns cu forța în sediul Președinției și cel al Parlamentului. Poliția a reținut în total peste 600 de protestatari și sute au fost bătuți în timpul reținerii și în secțiile de poliție aglomerate.

    Evenimentele traumatizante din aprilie 2009 au scos la lumină mai multe probleme sistemice subiacente, care facilitează tortura și alte rele tratamente în Republica Moldova. Eșecul de a face dreptate, la 9 ani de la abuzurile flagrante din aprilie 2009, este o dovadă clară că problema fundamentală a impunității pentru cazurile de tortură, tratamentele inumane și degradante rămâne nerezolvată.

    Organizațiile semnatare CONSTATĂ că la nouă ani de la aceste evenimente, Guvernanții aleg amnezia selectivă.

    Asociațiile semnatare CONDAMNĂ inacțiunea statului de a deferi justiției vinovații de comiterea actelor de tortură și relele tratamente din cadrul evenimentelor din aprilie 2009, condamnă nerespectarea drepturilor, discriminarea și ignorarea constantă a victimelor torturii până în prezent.

    Organizațiile semnatare sunt ÎNGRIJORATE că persoanele cu funcții de răspundere, implicate în organizarea sau favorizarea acțiunilor de tortură din aprilie 2009, au rămas la putere, în diferite forme și/sau beneficiază de impunitate, fiind în mod surprinzător achitate de către instanțele de judecată: polițistul Ion Perju, învinuit de omorârea protestatarului Valeriu Boboc, a evadat, iar persoanele cu funcții de răspundere, care au admis tortura în masă, rămân a fi promovate în funcții. Generalul Gheorghe Papuc s-a făcut bancher, comisarul Valentin Zubic a ajuns în slujba unui partid politic, șeful poliției municipale Vladimir Botnari asigură securitatea Î.S. „Moldtelecom”, iar Petru Corduneanu, Artur Reșetnicov și alții s-au făcut aleși de popor.

    Asociațiile semnatare DEZAPROBĂ neexecutarea Hotărârii Parlamentului nr. 159, din 08.07.2010, „Asupra raportului Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor și a consecințelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009”, prin care instanțelor competente li s-a ordonat „să verifice legalitatea acțiunilor fiecărui polițist, procuror și judecător, care a judecat protestatarii pașnici în comisariatele de poliție și au admis tortura în masă”, însă nu s-a făcut nimic pentru executarea acestei hotărâri:

    http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335365

    Este profund REGRETABIL că zeci și sute de victime ale torturii au rămas traumatizate pe viață și fără niciun suport real din partea statului, cu excepția unor compensații bănești, care au fost stabilite incomparabil de mici comparativ cu prejudiciul cauzat. Legea Nr. 137/2017 „Cu privire la reabilitarea victimelor” s-a dovedit a fi ineficientă și rămâne doar pe hârtie, fără mecanisme de implementare. Iar Comentariul General nr. 3/2012 la art. 14 al Convenției ONU împotriva torturii (CAT) al Comitetului ONU împotriva torturii, tratamentelor inumane și degradante a fost ignorat. Este inadmisibil, ca multiplele obligații internaționale ale Republicii Moldova în vederea „toleranței zero” față de tortură rămân a fi ignorate până în prezent indiferent de recomandările și standardele din diverse rapoarte anuale internaționale cu privire la Republica Moldova.

    Acțiunea publică de astăzi este o acțiune de comemorare. Atâta timp cât dreptatea pentru victimele din aprilie 2009 rămâne o problemă nerezolvată, autorii acțiunilor de tortură și alte rele tratamente vor beneficia în continuare de impunitate. Cazul recent al regretatului Andrei Brăguță a demonstrat încă odată că nimic nu s-a schimbat, iar eforturile raportate la ONU și Consiliul Europei sunt cu regret nule, nu au nici un efect, deoarece sistemul a mai omorât un om în august 2017 în condiții similare. Ne întrebăm, cine este următorul, dragă STAT de (ne)DREPT?

    Organizațiile semnatare:

    • Amnesty International Moldova
    • Asociația Promo-LEX
    • RCTV Memoria
    • Centrul Național al Romilor
    • Centrul de Resurse Juridice din Moldova
  • Cum să desfășori eficient o campanie 2% pentru organizația ta. Ghid practic

  • Până în prezent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat, în 39 cauze, condițiile proaste de detenție în mai multe locuri de detenție din Republica Moldova, cel mai frecvent vizat fiind  Penitenciarul nr. 13 (mai mult de 25 cauze). Autoritățile încă nu au soluționat problemele date.

    Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei supraveghează executarea hotărârilor pronunțate de CtEDO. Cauzele cu constatări similare, de obicei, se grupează pentru supravegherea implementării hotărârilor. În grupul de cauze Ciorap și alții, care include 14 hotărâri, CtEDO a constatat următoarele probleme principale cu privire la condițiile de detenție în Penitenciarul nr.13: suprapopularea (extremă), condițiile nesanitare și lipsa igienei, insuficiența și calitatea proastă a hranei servite. Totodată CtEDO a constatat că legislația moldovenească nu dă dreptul instanţelor de judecată sau oricărui organ administrativ care examinează o plângere să dispună îmbunătăţirea imediată a condiţiilor de detenţie a unei persoane, îmbunătăţire care depinde de alocarea resurselor de la bugetul de stat (pentru detalii a se vedea comunicarea CRJM din 2016 și dezbaterile cu privire la acest subiect).

    La 11 ianuarie 2018, Guvernul Republicii Moldova a prezentat un Plan de Acțiuni revizuit pentru executarea hotărârilor în grupul de cauze Becciev, Ciorap și Paladi. Guvernul se referă în principal la introducerea unui remediu nou restaurator și compensator, care însă a intrat în vigoare parțial (unele prevederi de la 20 decembrie 2017, altele din 2019).  

    La 19 februarie 2018, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a transmis Comitetului de Miniștri  o comunicare actualizată, care  analizează impactul măsurilor întreprinse de către autorități în vederea redresării condițiilor de detenție din Penitenciarul nr. 13.

    CRJM recomandă autorităților moldovenești să grăbească construcția unui nou penitenciar în Chișinău care va înlocui Penitenciarul nr. 13. Până atunci, însă, autoritățile urmează să ia măsuri necesare pentru a reduce suprapopularea în acest penitenciar. Acest lucru se poate face prin extinderea practicii de aplicare a măsurilor non-privative de libertate și transferul deținuților condamnați de la Penitenciarul nr. 13 în alte penitenciare. De asemenea, autoritățile urmează să mărească substanțial fondurile alocate pentru hrana deținuților și să instruiască autoritățile naționale competente pentru a asigura implementarea eficientă a noului remediu intern restaurator si compensator pentru detenția în condiții proaste.

    Recomandările date au fost prezentate de reprezentanta CRJM, Nadejda  HRIPTIEVSCHI, la 5 martie 2018 în cadrul unei ședințe de informare trimestrială a reprezentanților delegațiilor statelor membre de către reprezentanții societății civile privind executarea hotărârilor CtEDO, organizată de European Implementation Network.

    În perioada 13-15 martie 2018, a fost organizată cea de-a 1310-a Reuniune a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.  În ceea ce privește măsurile generale de executare a grupului de cauze Ciorap și alții, a fost luate următoare decizii  :

    • a fost salutată adoptarea legislației care introduce noi căi de atac preventive și compensatorii pentru condițiile de detenție, fiind constatat că acestea vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2019 și respectiv au fost invitate autoritățile să furnizeze informații cu privire la măsurile luate în vederea oferirii de despăgubiri între timp deținuților care se plâng de condițiile de detenție, inclusiv în cauzele aflate pe rolul CtEDO;
    • a fost cerut insistent autorităților naționale să-și intensifice eforturile de combatere a supraaglomerării, în conformitatea cu standardele Comitetului european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT) și reieșind din recomandările relevante ale Comitetului de Miniștri, informând, astfel Comitetul despre progresele înregistrate;
    • autoritățile naționale au fost încurajate să-și continue eforturile în construirea unui nou penitenciar și, până când această va deveni operațional, a fost reiterată importanța respectării recomandărilor CPT pentru a se asigura că Penintenciarul nr. 13 oferă condiții acceptabile de detenție;
    • autoritățile naționale au fost invitate să furnizeze informații cu privire la măsurile luate pentru a asigura că cele șase centre de detenție ale MAI, care au fost redeschise în decembrie 2016, după o perioadă de suspendare de trei ani, respectă condițiile de detenție in conformitate cu CEDO;
    • autoritățile naționale au fost invitate în continuare să furnizeze informații cu privire la măsurile luate pentru a remedia încălcările art. 8 CEDO din cauza cenzurii corespondenței deținuților și a interdicțiilor vizitelor de familie; privind furnizarea de hrană pentru deținuți, condiții sanitare, și activitățile deținuților în afara celulelor în instituțiile penitenciare și de poliție; plasarea persoanelor în locurile de detenție ale poliției mai mult de 72 de ore legale; întrebări legate de constatarea încălcării art. 34 CEDO.
  • Cu exact doi ani în urmă, Ministerul Justiției a început elaborarea noii Legii cu privire la organizațiile necomerciale. Acest proiect este inclus în Planul Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Proiectul a fost elaborat în strânsă colaborare cu reprezentanții societății civile. Apreciem mult faptul că, în ultimele luni, executivul a dat dovadă de o deschidere deosebită în transpunere, fără rezerve, în această lege a celor mai bune practici și standarde cu privire la libertatea de asociere. 

    Proiectul legii limitează posibilitățile autorităților de a exercita presiuni asupra organizațiilor necomerciale și exclude interdicțiile absurde existente în prezenta lege pentru fondarea organizaților necomerciale de către anumite categorii de persoane. De asemenea, proiectul scurtează termenul de înregistrare a acestor organizații și practic exclude posibilitatea refuzurilor abuzive de înregistrare. Proiectul nu conține nicio limitare pentru finanțarea externa a organizațiilor necomerciale și nici nu impune reînregistrarea acestora. În ceea ce privește activitatea politică, acesta instituie interdicția absoluta de a susține candidații în alegeri, însă nu interzice criticarea candidaților și a platformelor acestora. Proiectul a fost supus repetat consultărilor publice și a fost îmbunătățit în urma acestora. Putem declara cu fermitate că proiectul corespunde pe deplin standardelor europene cu privire la libertatea de asociere.

    Recent proiectul de lege a fost transmis Guvernului de către Ministerul Justiției pentru aprobare. Acesta urmează a fi discutat în cadrul ședinței Guvernului de astăzi. Solicităm Guvernului să aprobe astăzi proiectul de lege, fără a fi modificat. Aceasta va reprezenta cea mai buna confirmare a dorinței Guvernului de a îmbunătăți mediul de activitate al sectorului necomercial. Admitem că proiectul ar putea necesita ajustări nesemnificative, însă acestea pot fi operate în cadrul procedurilor parlamentare. 

    Apelul integral disponibil aici.

    Organizațiile Semnatare:

    • Amnesty International Moldova
    • Asociația „Promo-LEX”
    • Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
    • Asociația pentru Guvernare Eficientă și responsabilă (AGER)
    • Centrul „Acces-info”
    • Centrul Analitic Independent „Expert Grup”
    • Centrul de Drept al Femeilor
    • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
    • Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
    • Comunitatea „WachDog.MD”
    • Fundația Est-Europeană
    • Institutul de Politici Publice (IPP)
    • Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)

    ###

    Centrul de Resurse Juridice salută aprobarea de către Guvernul Republicii Moldova, în cadrul ședinței de astăzi, a proiectului noii Legi cu privire la organizațiile necomerciale. Proiectul, ce corespunde pe deplin standardelor europene cu privire la libertatea de asociere, a fost elaborat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova în strânsă colaborare cu reprezentanții societății civile.

  • CRJM a elaborat un set de materiale informative privind explicarea și promovarea mecanismul 2%. Setul cuprinde un ghid practic dedicat campaniei de informare 2%, un infografic care descrie succint etapele campaniei de informare și un poster care explică cum se completează declarația, în mod corect, de către persoanele fizice.

    Materialele dedicate promovării mecanismului 2% au apărut ca un răspuns la necesitatea imperioasă, exprimată de OSC-uri, de a înțelege ce înseamnă o campanie de comunicare 2%, cum trebuie realizată o campanie de informare și ce metode și instrumente pot fi aplicate de către organizații pentru a obține un cost rezonabil al campaniei 2%, dar și un număr rațional de susținători.

    Îndrumarul ilustrează o serie de instrumente și canale de promovare, în mare parte gratuite, și recomandă câteva tactici de minimizare a costurilor unei campanii 2% care pot fi preluate și adaptate cu succes la specificul oricărei organizații a societății civile. Pe lângă sfaturile practice privind implementarea unei campanii eficiente 2%, ghidul și infograficul prezintă, pe pași, etapele specifice unei campanii de comunicare și activitățile de pre-lansare, lansare și post-lansare ale unei campanii de informare.

    Materialele informative se adresează tuturor organizațiilor societății civile care pot fi beneficiare ale mecanismului de desemnare procentuală: asociațiilor obștești, fundațiilor, instituțiilor private, cultelor religioase și părților lor componente, și care intenționează să desfășoare o campanie de comunicare 2%  în vederea informării comunității despre existența mecanismului sau acumulării de fonduri suplimentare pentru organizație.

    Ghidul poate fi descărcat aici (în română)

    Ghidul poate fi descărcat aici (în rusă)

    Infograficul este disponibil aici (în română)

    Infograficul este disponibil aici (în rusă)

    Posterul care prezintă forma de completare a declarației este disponibil aici (în română)

    Posterul care prezintă forma de completare a declarației este disponibilă aici (în rusă)

    Materialele informative au fost posibile datorită ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin exclusiv Centrului de Resurse Juridice din Moldova şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.

    *Preluarea materialelor despre mecanismul 2% este încurajată și permisă cu indicarea sursei, a autorilor sau al linkului direct la sursă.

  • CIVICUS: World Alliance for Citizen Participation (CIVICUS: Alianța Mondială pentru Participare a Cetățenilor) a publicat raportul său de activitate, care în acest an se axează pe cele mai importante evoluții legate de societatea civilă din întreaga lume.

    Raportul CIVICUS identifică 10 tendințe-cheie care au afectat societatea civilă în 2017 și continuă și în 2018, printre care:

    • Neoliberalismul globalizat dezamăgește oamenii în întreaga lume;
    • Polarizarea politicilor divizează societățile noastre;
    • Autoritatea personală a liderilor politici subminează instituțiile democratice;
    • Atacurile împotriva jurnaliștilor, care scriu despre corupție și proteste publice, sunt în continuă creștere;
    • Sporirea supravegherii și manipulării opiniei publice trădează promisiunile comunicării sociale;
    • Societatea ne-civilă revendică spațiu pentru societatea civilă;
    • Multilateralismul stă în linia de bătaie;
    • Rolul sporit al sectorului privat în guvernanță necesită mai multă atenție;
    • Patriarhatul este la moment în vizor;
    • Societatea civilă ripostează și dezvoltă o rezistență fermă.

    Raportul integral disponibil aici.

     

  • În vederea implementării obiectivelor sale, Asociația solicită achiziționarea de bilete de avion pe rute externe pentru deplasările membrilor echipei și experților contractați de CRJM. Astfel, prestatorii vor asigura servicii de transport aerian internațional de pasageri - clasa economic, inclusiv servicii de transfer, servicii hoteliere şi/sau servicii de asigurare medicală pentru membrii şi experții contractați de Asociație.

    Rezultatele așteptate:

    Asigurarea serviciilor menționate mai sus se va face prin încheierea de contracte de prestări servicii pe o perioadă de 2 ani (martie 2018 – martie 2020), cu minim 3 – maxim 5 prestatori, care vor fi contractați subsecvent prin reluarea competiției, ori de câte ori va apărea necesitatea organizării unor deplasări internaționale.

    Cerinţe minime obligatorii:

    1.1. Prestatorul se angajează să soluționeze toate solicitările de călătorie/deplasare cu avionul în străinătate (clasa, categoria, ruta), precum și de cazare în străinătate (hoteluri de 3 sau 4 stele, mic dejun inclus, alte facilități acordate) în funcție de necesitățile Asociaţiei. Asociația poate preciza în invitația de participare (care se va transmite tuturor ofertanților selectați) pentru încheierea contractului subsecvent, categoria și/sau denumirea unității hoteliere și/sau cursa aeriană, precum și dacă zborul va fi cu sau fără escala.

    1.2. Prestatorul va pune la dispoziția reprezentanților Asociaţiei, care efectuează deplasările, asigurările medicale aferente perioadei deplasării, la solicitarea Asociației.

     1.3. Prestatorul trebuie să asigure deplasarea prin curse aeriene directe, fără escala pentru acele destinații unde companiile aeriene operează direct la/de la Chișinău. Asociația va utiliza, după caz, curse directe cu escala sau curse indirecte, în cazul în care nu există curse directe,  fără escala, sau acestea sunt anulate, sau orarul curselor nu corespunde necesitaților Asociației. Pentru destinațiile unde nu există curse directe, fără escala se acceptă curse directe cu escala sau indirecte, escala nedepășind un interval de 4 ore între zboruri. Soluţiile oferite de prestator trebuie sặ reprezinte cea mai convenabilă şi rapidă modalitate de deplasare.

    1.4. Cazarea trebuie să fie într-un perimetru rezonabil faţă de destinaţia finală a persoanelor care efectuează deplasarea (pe o rază de maxim 5 km faţă de adresa de destinatie, în interiorul localităţii).

    1.5. La solicitarea Asociaţiei, prestatorul trebuie să asigure și/sau sa acorde asistenţă şi informaţii pentru identificarea opţiunilor de transfer de la/la aeroport la locul de cazare/destinaţie. Nu se acceptă efectuarea deplasărilor pentru cazul unui grup cu aceeaşi destinaţie cu avioane/pe rute diferite, nici cazarea în locaţii diferite.

    1.6. Prestatorul va furniza numere de telefon pentru asistenţa de urgenţă. Asistenţa pentru situaţiile neprevăzute, urgenţe va fi acordată 24 ore din 24, 7 zile din 7.

    1.7. În cazul anulării unor curse sau altor situaţii neprevăzute, prestatorul se obligă să găsească variante alternative de transport, în cel mai scurt timp posibil, astfel încât reprezentanţii Asociației să ajungă/revină la/de la locul şi data solicitate în comandă. De asemenea, dacă în situaţiile de mai sus, este imposibilă respectarea datei de începere a cazării, prestatorul se obligă să anunţe unitatea de cazare la care a făcut rezervare, astfel încât Asociație să nu fie supusă la plata de penalităţi. Orice costuri suplimentare cauzate de neîndeplinirea de către Prestator a obligaţiilor menţionate mai sus vor fi suportate de către acesta din urmă.

    1.8. Tarifele extrasezon, ofertele speciale/promoţionale primite de către prestatorii de servicii vor fi aplicate corespunzător Asociației în etapa de reofertare.

    1.9. Ofertanţii vor preciza numele, datele de contact (telefon, fax, telefon mobil, adresa de e-mail, etc.) pentru persoanele care vor răspunde prioritar la solicitările Asociației pentru informaţii și oferte.

    Metodologie de lucru

    • Asociația va transmite prestatorilor selectați o solicitare de participare la reofertare, prin e-mail, cu toate detaliile despre deplasarea ce urmează a fi efectuată, cu minim 3 zile lucrătoare înainte de data deplasării. Pentru deplasări neprevăzute, impuse de desfăşurarea evenimentelor pe plan internaţional, solicitarea se va transmite cu minim 48 ore înainte de data deplasării, sau, în situaţii de urgentă, în aceeaşi zi.
    • Pentru a realiza transmiterea concomitentă a cererilor de reofertare către toţi prestatorii selectați, Asociația va utiliza ca modalitate de comunicare e-mail-ul.
    • Prestatorii vor transmite oferta, în termenul stabilit în invitația la reofertare, prin e-mail, în care se va menţiona preţul oferit. În ofertă se va preciza preţul total al serviciilor, pentru varianta de deplasare care corespunde cerinţelor specificate în invitaţia de participare la reofertare.
    • În ofertă se va preciza şi termenul limită de efectuare a rezervărilor, respectiv de emitere a biletului de avion, voucher-ului de cazare, asigurărilor medicale, după caz.
    • După expirarea termenului stabilit în invitația de reofertare, pentru depunerea ofertelor, Asociația va înştiinţa în termen de maxim 24 ore prestatorii cu privire la rezultatul reofertării şi va selectaprestatorul, care a prezentat cea mai bună ofertă, pe baza criteriului preţul cel mai scăzut.

    Criteriile de selectare:

    Prestatorii trebuie să întrunească următoarele criterii:

    • Experiență în domeniu (minim 3 ani) și clienții companiei;
    • Timpul de reacție la cererile de reofertare;
    • Termenul pentru menținerea rezervărilor biletelor de avion;
    • Asistență turistică 24/7 și în caz de urgență;
    • Discount la prețul biletului de avion. Dacă da, valoarea acestuia.
    • Disponibilitatea companiei de a face procurarea serviciilor fără plata în avans;
    • Livrare documente la sediu (constituie un avantaj);
    • Reputația și imaginea agenției.

    Oferta de participare la concurs va conține informație concisă (conform Anexei atașate) cu indicarea următoarelor:

    1. Date despre companie (denumirea, adresa poștală, telefonul de contact, adresa electronică, persoana responsabilă, rechizitele bancare, semnătura persoanei responsabile);
    2. Certificatul de înregistrare al companiei;
    3. Experiență / portofoliul de clienți (referințele vor fi înalt apreciate);
    4. Serviciile oferite (rezervare bilete de avion, rezervare hoteluri, organizare transferuri, asigurare medicală de călătorie, asistență de urgență,  livrare de documente la sediu, procurare servicii fără plată în avans, oferire discount etc.)
    5. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă

    Ofertele vor fi expediate prin e-mail la olga.burucenco@crjm.org sau direct la sediul CRJM (str. A.Șciusev 33, MD-2001, mun. Chișinău, Republica Moldova) până pe 19 martie 2018.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@crjm.org

    Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun candidat în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.

    Anexă:

    Date despre companie (denumirea, adresa poștală, telefonul de contact, adresa electronică, persoana responsabilă, rechizitele bancare, semnătura persoanei responsabile)

     

     

    Experiență în domeniu (minim 3 ani) și clienții companiei

     

     

     

    Serviciile oferite

     

     

    Da

    Nu

    Comentarii

    Rezervare bilete de avion

     

     

     

     

    Rezervare hoteluri

     

     

     

     

    Organizare transferuri

     

     

     

     

    Asigurare medicală de călătorie

     

     

     

     

    Asistență turistică 24/7 și în caz de urgență

     

     

     

     

    Discount la prețul biletului de avion. Dacă da, valoarea acestuia

     

     

     

     

    Disponibilitatea companiei de a face procurarea serviciilor fără plata în avans

     

     

     

     

    Livrare documente la sediu (constituie un avantaj)

     

     

     

     

    Existența unui conflict de interese

     

     

     

     

     

    Minim / ore

    Maxim / ore

    Comentarii

    Timpul de reacție la cererile de reofertare

     

     

     

     

    Termenul pentru menținerea rezervărilor biletelor de avion

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Republic of Moldova at the European Court of Human Rights in 2017

  • Sinteza violărilor constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în privinţa  Republicii Moldova  12 septembrie 1997 – 31 decembrie 2017

  • Din 12 septembrie 1997, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) poate examina cererile depuse împotriva Republicii Moldova. Până la 31 decembrie 2017, CtEDO a pronunțat 354 de hotărâri în cauzele moldovenești, în care a constatat 503 violări ale drepturilor omului.

    În scopul sporirii nivelului de informare al specialiștilor despre activitatea CtEDO în cauzele moldovenești, facilitarea aplicării standardelor CtEDO la nivel național, precum și pentru a preveni violări similare, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a sintetizat violările constatate de CtEDO în privința Republicii Moldova până la 31 decembrie 2017.

    Cele mai des încălcate drepturi sunt:

    • dreptul la un proces echitabil (Art.6 CEDO) - 156 de violări (31%);
    • interzicerea torturii (Art.3 CEDO) - 125 de violări (24.8%);
    • dreptul la libertate şi siguranță (Art. 5 CEDO) - 72 de violări (14.3%);
    • dreptul la un recurs efectiv (Art. 13 CEDO) - 52 de violări (10.3%);
    • dreptul la respectarea vieții private și de familie (Art. 8 CEDO) - 23 de violări (4.6%);
    • dreptul la libertatea de exprimare (Art. 10 CEDO) - 17 violări (3.4%).

    Cele mai des întâlnite tipuri de violări sunt:

    • Neexecutarea hotărârilor judecătorești - 63 de violări (12.5%);
    • Investigarea defectuoasă a maltratării și deceselor – 42 de violări (8.4%);
    • Detenția în condiții proaste - 39 de violări (7.8%);
    • Casarea hotărârilor judecătorești irevocabile prin recurs în anulare sau aplicarea neregulamentară a revizuirii - 31 de violări (6.2%);
    • Maltratarea – 28 de violări (5.6%);
    • Motivarea insuficientă a arestării - 21 de violări (4.2%).

    Sinteza a fost elaborată în baza studierii jurisprudenței CtEDO în cauzele moldovenești disponibile pe pagina web a CtEDO. Violările au fost sistematizate sub formă de tabel, după articole și tipuri de violări. În tabel, la fiecare categorie, sunt menționate toate hotărârile în care a fost constatată o violare de acel tip.

    Sinteza integrală a violărilor constatate de CtEDO în privința Republicii Moldova, din 1997 până în 2017, disponibilă aici. 

    Începând cu 2010, CRJM a analizat activitatea CtEDO în cauzele moldovenești pentru fiecare an separat: 201020112012, 2013, 2014, 20152016 și 2017.

    1. Scopul concursului:

    Scopul acestui concurs este de a identifica, iar ulterior de a contracta o companie specializată în comercializarea și livrarea materialelor de vizibilitate identificate conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte şi în baza contractului de prestare servicii semnat între părţi (compania selectată şi CRJM) pentru perioada martie 2018 – martie 2020.   

    1. Sarcina tehnică:

    ItemSpecificațiiCantitatePreț unitar MDL, cu TVA la cota 0%Preț total MDL, cu TVA la cota 0%
    Agendă nedatată personalizată
    • Dimensiune: 8.5 x 15.5
    • Tip material: coperta imitație de piele
    • Semn de carte
    • Culoare: albastru închis
    • Tipar logo: 1 culoare
    30  
    Agendă nedatată personalizată
    • Format A5
    • Tip material: coperta imitație de piele
    • Semn de carte
    • Culoare: albastru închis
    • Tipar logo: 1 culoare
    50  
    Carnete / bloc note
    • Format A5
    • Tip material: copertă din carton, 50 file de matematică, spirală pe partea scurtă
    • Culoare: albă
    • Tipar logo: 3 culori
    150  
    Calendar de masă
    • Dimensiune: bază cu două fețe 10,5 x 11,5 cm  
    • Material: carton mat
    • Culoare: albă
    • Tipar: colorat
    150  
    Mape de hârtie
    • Tip material: carton mat
    • Dimensiune: A4
    • 2 buzunare
    • Culoare: albă
    • Tipar: colorat
    1000  
    Bloc de foi pentru notițe
    • Format: A4
    • Culoare: albă
    • Tipar logo: 1 culoare
    500 file  
    Pixuri
    • Tip material: plastic
    • Culoare: alb
    • Tipar logo: 1 culoare  
    1000  
    Sacoșă / torbă
    • Material: bumbac
    • Dimensiuni: 41 x 37,5 cm, mânere lungi
    • Curea ajustabila
    • Tipar logo: 1 culoare
    100  
    Sacoșă / torbă
    • Material: bumbac
    • Dimensiuni: 41 x 37,5 cm, mânere lungi
    • Curea ajustabila
    • Tipar logo: 1 culoare
    100  
    Umbrelă
    • Material: poliester + husa
    • Culoare: negru / albastru
    • Tipar logo: 1 culoare
    • 3 secțiuni
    • Buton pentru deschiderea, închiderea automată
    20  
    Tricouri unisex
    • Material: bumbac
    • Mărime: S-XL
    • Tipar logo: 1 culoare
    50  
    Hanorac
    • Material: bumbac/poliester
    • Mărime: S-XL
    • Tipar logo: 1 culoare
    15  
    Vestă fără mâneci
    • Material: poliester
    • Mărime: S-XL
    • Tipar logo: 1 culoare
    15  


    Pe toate materialele de vizibilitate va fi imprimat logo-ul CRJM sau un alt element de vizibilitate prezentat de către Beneficiar.Prezenta listă nu este plasare de comandă și nu are caracter obligatoriu. Cantitatea și tipul de produse ar putea fi modificată în funcție de costuri / suma maximă disponibilă și necesități.

    1. Criteriile de selecție:
    • Experiența ofertantului: prezența pe piață, clienți fideli/referințe;
    • Preț competitiv, inclusiv cu respectarea raportului preț-calitate;
    • Prezentarea mostrelor/portofoliu;
    • Termeni optimi de executare;
    • Posibilitatea de livrare a produselor la sediul Asociației

    Oferta  trebuie să fie datată, semnată şi ștampilată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la olga.burucenco@crjm.org sau direct la sediul CRJM (str. A. Șciusev nr.33, MD-2001, mun. Chișinău), până pe 14 martie 2018. Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:

    • Certificatul de înregistrare al companiei;
    • Datele de contact ale ofertantului, numele persoanei de contact, date bancare, semnătura persoanei autorizate și amprenta ștampilei ofertantului;
    • Oferta financiară (completată după modelul atașat aici) cu indicarea prețului în MDL, cu TVA la cota 0%, pentru fiecare produs, per unitate și total. Preţul oferit trebuie să includă costul imprimării logo-ului CRJM. Compararea ofertelor financiare se va face în MDL. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
    • Mostre/portofoliul materiale de vizibilitate similare realizate anterior;
    • Termeni și condiții de realizare și livrare a produselor (inclusiv posibilitatea livrării produselor la sediul Asociației);
    • În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

    Companiile pot depune oferta pentru toată gama de produse solicitată sau doar pentru anumite produse.

    Toți ofertanții care vor depune dosarele vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@crjm.org

    Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun candidat în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale. Doar companiile selectate vor fi contactate. Dosarele incomplete nu vor fi evaluate.

     

  • La 21 și 22 februarie 2018, CRJM a organizat doua ateliere de instruire pentru facilitarea aplicării mecanismului de desemnare procentuală (Legea 2%). Scopul atelierelor a fost de a capacita organizațiile societății civile în vederea valorificării pe deplin a beneficiilor Legii 2%. 

    Atelierele au găzduit în jur de 40 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile (OSC-uri) din țară, cu diverse domenii de activitate și s-au bazat pe explicarea mecanismului (procedură, etape, termeni, instituții implicate), precum și pe aspecte legate de utilizarea și raportarea sumelor. Alte subiecte au vizat răspunderea și sancțiunile aplicate de organele responsabile, în cazul în care OSC-urile nu respectă reglementările legii, dar și accesul OSC-urilor și contribuabililor la informații.

    Sesiunile de instruire au abordat și modul de planificare și implementare a unei campanii de informare 2%, atât de importante pentru valorificarea mecanismului de desemnare procentuală în Republica Moldova. Pe lângă sfaturile și exercițiile practice privind desfășurarea unei campanii eficiente, în cadrul atelierelor au fost explicate, pe pași, etapele specifice unei campanii de informare 2%, precum și beneficiile pe care le înglobează în sine o campanie de informare. Participanții au învățat să proiecteze o hartă a potențialilor susținători ai campaniei 2% și un plan de comunicare ce îi va ajuta să-și stabilească ruta pe care vor merge activitățile propriei campanii.

    Modelul planului de comunicare pentru campania 2% poate fi descărcat aici.

    Harta potențialilor susținători ai campaniei 2% disponibilă aici.

    Lista resurselor despre Legea 2% disponibilă aici. 

    Sesiunile de instruire au fost  organizate în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

     

     

  • Mai multe organizații neguvernamentale au elaborat un document ce prezintă acțiunile de discreditare și denigrare la adresa OSC-urilor din partea persoanelor publice, funcționarilor publici, bloggerilor și mass-media afiliate, ce au avut loc în perioada septembrie 2016 – decembrie 2017. Documentul a fost elaborat în contextul înrăutățirii mediului de activitate al organizațiilor societății civile (OSC) din Moldova și a creșterii numărului de atacuri orchestrate la adresa acestora pe parcursul ultimilor doi ani.

    Autorii documentului au vrut să prezinte o imagine cât mai amplă a acțiunilor de atac și să determine autoritățile publice, instituțiile media și orice alte entități sau persoane ce susțin respectivele atacuri să se oprească și să permită OSC-urilor să activeze liber. Autorii au intenționat să atragă atenția asupra faptului că atacurile împotriva societății civile sunt nu doar un pericol pentru funcționarea OSC-urilor, dar și o amenințare la adresa democrației.

    În mare parte, atacurile documentate reprezintă articole mass-media sau intervenții/declarații publice care prezintă ONG-urile drept organizații ce promovează interesele țărilor străine sau sunt afiliate partidelor politice. Totodată, au fost înregistrate cazuri de excludere a OSC-urilor din procesul de elaborare a politicilor publice sau au fost lansate inițiative legislative menite să deterioreze mediul de activitate al OSC-urilor și chiar să limiteze funcționarea lor. Scopul atacurilor asupra OSC-urilor pare să fie descurajarea sectorului asociativ de a se implica activ în afacerile publice sau de a critica inițiativele legislative din parte guvernării care pun în pericol democrația.

    Informația inclusă în document a fost obținută din resursele mass-media disponibile online și rețelele de socializare, precum și din analiza cantitativă și calitativă a acestora. Monitorizarea nu este exhaustivă.

    Radiografia atacurilor asupra organizațiilor neguvernamentale din Republica Moldova este un document „viu”, ce urmează a fi actualizat în cazul înregistrării noilor atacuri asupra OSC-urilor.

    Documentul este deschis pentru semnare și pentru alte OSC-uri.

    Semnatari:

    • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
    • Amnesty International Moldova
    • Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
    • CPR Moldova
    • Centrul pentru Politici și Studii de Sănătate (Centrul PAS)
    • Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”
    • Asociația Presei Independente (API)
    • Asociația Promo-LEX
    • WatchDog.md
    • Transparency International-Moldova (TI-Moldova)
    • Institutul de Politici Publice (IPP)
    • IDIS „Viitorul” (IDIS)
    • Asociația pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
    • Asociația pentru Politica Externă (APE)
    • Centrul Internațional „La Strada”

     

  • Acest document prezintă informații cu privire deteriorarea mediului de activitate al organizațiilor societății civile (OSC) din Moldova. Documentul este elaborat în contextul în care un număr din ce în ce mai mare de OSC-uri independente devin ținta numeroaselor acțiuni de discreditare și denigrare a lor.

    Scopul principal al documentului este de a atrage atenția la pericolul atacurilor orchestrate asupra funcționării OSC-urilor și a determina autoritățile publice, instituțiile private și persoanele care susțin respectivele atacuri să se oprească și să permită OSC-urilor să activeze liber. De asemenea, acest document are scopul de a permite OSC-urilor să formuleze o reacție promptă la atacurile împotriva lor.

    În sensul prezentului document, atacurile reprezintă în special articole mass-media sau intervenții publice care prezintă sectorul non-profit drept organizații care promovează interesele țărilor străine sau care slujesc intereselor partidelor politice. În alte cazuri, aceste atacuri iau forma unor acțiuni directe din partea reprezentanților autorităților publice care hărțuiesc administrativ OSC-urile prin excluderea lor din procesul de elaborare a politicilor publice sau prin lansarea unor inițiative legislative menite să deterioreze mediul de activitate al OSC-urilor.

    Documentul integral disponibil aici

  • În ianuarie 2018, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a lansat spotul social „Mărturisirea”, care explică rolul Autorității Naționale de Integritate (ANI) în procesul de verificare a averilor funcționarilor publici. Spotul reflectă și modul în care persoanele pot sesiza ANI atunci când observă diferențe semnificative între averea declarată și cea deținută de facto de către funcționarii publici. Scopul spotului a fost de a spori nivelul de cunoștințe al publicului în privința procedurii de sesizare a ANI, precum și a nivelului de activism civic al cetățenilor.

    La 8 februarie 2018, ANI a publicat un comunicat prin care a salutat promovarea misiunii, funcțiilor și atribuțiilor ANI prin elaborarea și plasarea în spațiul public a acestui spot social. În același timp, în comunicat se menționează oportunitatea consultării poziției ANI în procesul de elaborare a activităților de sensibilizare a opiniei publice privind aria de competență a ANI. În comunicat se mai menționează că la adresa ANI au parvenit sesizări de la unii primari „cu indignarea că acest spot este neprofesional și că dezonorează funcția de primar, aceștia fiind considerați, potrivit celor relatate în spot, că sunt corupți”.

    CRJM a notificat ANI despre crearea spotului până la difuzarea acestuia. La 24 ianuarie 2018, CRJM a primit răspunsul ANI în care nu au fost formulate obiecții la conținutul spotului.

    Din comunicatul ANI, înțelegem că ANI a primit sesizări de la un șir de primari, care au fost deranjați de apariția spotului. Nu credem că indicarea unei funcții publice într-un spot video poate fi egalată cu „dezonorarea” acesteia, așa cum a fost pretins de către primarii care au sesizat ANI. Totodată, comunicatul de presă al ANI poate descuraja viitoarele inițiative ale organizațiilor societății civile de a promova integritatea funcționarilor publici, ale autorităților publice, din teama de a nu supăra anumite profesii sau funcții publice.

    Regretăm că spotul a generat interpretări care au deranjat. În același timp, subliniem că prezentarea unui aspect social complex doar într-o manieră impersonală niciodată nu va fi eficientă în sensibilizarea și sporirea cunoștințelor publicului larg, deoarece riscă să nu fie înțeles de către acesta. Spotul nu a urmărit punerea în lumină proastă a unei profesii anume, ci doar a adus un exemplu care să fie pe înțelesul populației, îndemnând cetățeanul să acționeze în conformitate cu legea.

    CRJM își exprimă deschiderea pentru colaborarea constructivă, în continuare, cu ANI și alte autorități publice, cât și cu actori neguvernamentali, în promovarea democrației, activismului civic și lupta cu corupția în Republica Moldova.

  • La 5 februarie 2018, pe pagina web a Procuraturii Generale a fost publicat un comunicat de presă, în care se menționează că, pe parcursul anului 2017, judecătorii au autorizat 3,142 de demersuri ale procurorilor cu privire la interceptarea și înregistrarea comunicărilor și imaginilor. În comunicatul de presă se mai menționează că, pe parcursul anului trecut, o organizație neguvernamentală a furnizat informații precum că „interceptarea convorbirilor telefonice se utilizează foarte des, fiind aduse și cifre de ordinul zecilor de mii” și că „fiind analizate aceste informații … și comparate cu starea reală a lucrurilor, obținută din surse legale și publice, s-a dovedit existența unor mari divergențe”. În octombrie 2017, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a publicat un infografic despre datele statistice privința interceptării convorbirilor telefonice în Republica Moldova în perioada 2006 – prima jumătate a anului 2017. CRJM a întocmit acest tabel în baza datelor statistice publicate de Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ).

    Datele cu care operează Procuratura Generală diferă considerabil de datele publicate de AAIJ, care are sarcina să colecteze și să publice statistica judiciară. Raportul de statistică judiciară pentru anul 2017 al AAIJ încă nu este disponibil. Totuși, este disponibil raportul statistic pentru primele nouă luni ale anului 2017. Potrivit acestuia, între 1 ianuarie și 30 septembrie 2017, instanțele de judecată au acceptat 9,471 de demersuri ale procurorilor de autorizare a interceptării convorbirilor telefonice. Cu siguranță că și alte interceptări au fost autorizate în ultimele 3 luni ale anului 2017.

    Numărul de interceptări pentru anul 2017 cu care a operat Procuratura Generală (3,142) este de cel puțin 3 ori mai mic decât cifrele pentru primele 9 luni ale anului 2017 publicate de AAIJ (9,471). Diferența dintre rapoartele statistice oficiale ale AAIJ și datele cu care operează Procuratura Generală ridică serioase semne de întrebare, care urmează să fie explicate de aceste instituții. 

    Completare (7 februarie 2018): Urmare a mai multor solicitări de a clarifica diferența dintre datele prezentate de Procuratura Generală și AAIJ cu privire la numărul demersurilor de autorizare a interceptărilor telefonice, reiterăm că acest lucru urmează a fi făcut de instituțiile vizate. Precizăm, însă, că între datele prezentate de Procuratura Generală în rapoartele sale anuale de activitate și cele prezentate de AAIJ de mai mulți ani există o diferență cu privire la numărul demersurilor de autorizare a interceptărilor telefonice (a se vedea, drept exemplu, rapoartele anuale ale Procuraturii Generale pentru anii 2016, 2015, 2013, 2012, 2011). Probabil, diferența s-ar putea explica fie prin datele diferite colectate, fie prin faptul că datele colectate de Procuratura Generală sunt incomplete. În statistica judiciară colectată de AAIJ se reflectă toate demersurile procurorilor de interceptare a convorbirilor depuse la toate instanțele de judecată. Procuratura Generală s-ar putea să colecteze datele despre demersurile inițiale autorizate, însă nu și despre demersurile de prelungire a interceptării. Potrivit Codului de procedură penală, interceptarea se autorizează pe o durată limitată de timp și, respectiv, într-un singur dosar penal pot exista mai multe demersuri de prelungire a interceptării, în privința fiecăruia fiind emisă o autorizare judecătorească separată.

    În orice caz, chiar și 3,142 de autorizări, cu care operează Procuratura Generală, este un număr prea mare pentru Republica Moldova, fapt menționat chiar de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Iordachi ș.a. c. Moldovei, încă în anul 2009. Mai mult, acest număr este mai mare decât numărul de interceptări autorizate în anul 2014 în Marea Britanie (2,700), o țară cu o populație de 21 de ori mai mare decât cea a Republicii Moldova și cu un risc sporit de incidente teroriste. Numărul interceptărilor convorbirilor telefonice în Republica Moldova este în creștere de la an la an, fapt confirmat atât de datele statistice cu care operează Procuratura Generală, cât și ale AAIJ.

  • Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul USAID, au finalizat procesul de monitorizare a implementării Foii de parcurs a reformelor prioritare a Guvernului și Parlamentului pentru perioada iulie – 31 decembrie 2017. Experții au monitorizat implementarea acțiunilor asumate de guvernare în două domenii de bază: (i) dezvoltarea bunei guvernări şi a statului de drept, cu accent pe reforma administrației publice, justiție și combaterea corupției; și drepturile și libertățile fundamentale; și (ii) dezvoltarea economică şi asigurarea unei economii de piaţă funcţionale, cu accent pe guvernanța sectorului financiar-bancar; climatul investițional și mediul de afaceri; agricultura și siguranța alimentelor; educația, cultura, știința; și programele sociale.

    Rezultatele monitorizării indică faptul că circa jumătate din acțiunile prevăzute de Foaia de parcurs a reformelor prioritare au fost realizate, cu un nivel de realizare de 55%: din cele 51 de acțiuni, doar 28 au fost realizate. Totodată, 10 din acțiunile realizate au fost apreciate drept „realizate cu rezerve”, cauzele variind de la nerespectarea întocmai a procesului de transparență decizională până la aspecte de conținut care necesită îmbunătățiri substanțiale sau măsuri suplimentare necesare pentru a asigura durabilitatea reformelor inițiate. În același timp, 22 de acțiuni, sau 43% din total, au fost inițiate, dar nefinalizate. Motivele principale ale depășirii termenelor-limită țin de stabilirea unor ținte calendaristice prea ambițioase, precum și efectele reformei Guvernului care a afectat temporar ritmul reformelor în general și a implementării măsurilor stabilite în Foaia de parcurs în particular.

    Cel mai înalt nivel de realizare este estimat pentru domeniul „Guvernanță în sectorul financiar-bancar”. Astfel, din cele 8 acțiuni prevăzute în domeniul „Guvernanță în sectorul financiar-bancar”, 6 acțiuni au fost realizate fără rezerve, 1 – realizată cu rezerve și 1 – inițiată, dar nefinalizată. Un nivel atât de sporit de implementare este rezultatul orientării pro-active a instituțiilor din acest sector (în special BNM), inclusiv în contextul angajamentelor asumate prin Memorandumul cu FMI. La polul opus, domeniul „Justiție și combaterea corupției” a înregistrat cele mai modeste progrese, 9 acțiuni din cele 10 planificate fiind inițiate dar nefinalizate. Cauzele țin de capacitățile instituționale reduse, voința politică slabă și termeni de implementare prea ambițioși. Poate fi remarcat și domeniul „Reforma administrației publice”, unde din cele 6 acțiuni planificate, 5 au fost realizate, însă cu rezerve. Principala cauză este că reforma respectivă, deși este implementată cu ritm relativ sporit, nu are la bază analize funcționale și date empirice, fiind astfel percepută mai curând ca o reformă politică.

    În linii generale, experții și-au exprimat îngrijorarea față de recurgerea la foi de parcurs în calitate de documente de planificare și instrumente de impulsionare a reformelor. Îngrijorarea este că Foaia de parcurs nu dispune de indicatori de performanță și nu prevede alocarea resurselor financiare pentru implementarea acesteia. În plus, documentul prevede acțiuni urgente, care necesită a fi implementate pe termen scurt, fără a face referințe la strategiile de dezvoltare la nivel de sector deja adoptate, fapt ce poate submina implementarea acestora. În același timp, prin includerea în Foaia de parcurs a unor acțiuni din planurile de acțiuni sectoriale deja existente, însă cu indicarea unor termene de realizare diferite, se creează confuzii la nivelul instituțiilor implementatoare. Astfel, apelarea frecventă la Foiile de parcurs pentru a impulsiona implementarea anumitor reforme indică fie asupra unui management defecutos în instituțiile publice, fie asupra unei voințe politice slabe, care se mobilizează doar sub influența unor factori externi. Experții recomandă renunțarea sau recurgerea la asemenea foi de parcurs doar în situații excepționale. Autoritățile publice ar trebui să urmeze procesul decisional de elaborare, adoptare și implementare efectivă a documentelor de politici publice.

    Înregistrarea video a evenimentului este disponibilă mai jos:

     

    (RO) Raport final de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare.

    (EN) Raport final de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare.

    (RU) Raport final de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare.

  • La 15 ianuarie 2018, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a adoptat formularul tipizat al declarației cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale (forma ONG17). Formularul a intrat în vigoare la 26 ianuarie 2018, odată cu publicarea ordinului Ministerului Finanțelor în Monitorul Oficial.

    Formularul declarației ONG17 se aplică pentru următoarele categorii de organizații necomerciale:

    • Asociațiile obștești;
    • Fundațiile;
    • Organizațiile filantropice;
    • Cultele religioase și părțile lor componente;
    • Partidele și organizațiile social-politice;
    • Publicațiile periodice și agențiile de presă;
    • Alte tipuri de organizații necomerciale.

    Formularul tipizat reprezintă o noutate pentru organizațiile necomerciale întrucât, până în prezent, aceste instituții depuneau o declarație comună cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12), care conținea secțiuni irelevante pentru activitățile desfășurate de instituțiile din aceste categorii.

    Ordinul Ministerului Finanțelor cuprinde două anexe: formularul propriu-zis (forma ONG17) care urmează a fi completat și depus de către organizațiile necomerciale la Serviciul Fiscal de Stat, de regulă, până la 25 martie după finele anului de gestiune și Anexa nr. 2 care explică modul de completare a formularului-tip.

    Conform ordinului Ministerului Finațelor, prima perioadă fiscală de raportare va fi perioada anului 2017. Prin urmare, organizațiile necomerciale vor completa și depune declarațiile ONG17 privind veniturile obținute în 2017 până la 25 martie 2018.

    Un element distinct și important al declarației este Anexa 1D care, în esență, reprezintă Raportul financiar al organizațiilor necomerciale privind modul de utilizare a sumelor de desemnare procentuală (Legea 2%).

    În Anexa 1D, organizațiile necomerciale beneficiare ale mecanismului 2% urmează să reflecte modul de utilizare a sumelor 2%, conform destinației, pe tipuri de cheltuieli. Totodată, organizațiile necomerciale au obligativitatea de a indica în raport și sumele neutilizate sau utilizate contrar destinației, întrucât, conform art. 15alin. (7) din Codul Fiscal, beneficiarii desemnării procentuale poartă răspundere potrivit legii pentru neraportarea utilizării sumelor obținute în urma desemnării procentuale şi pentru utilizarea acestor sume contrar destinației. Sumele neraportate şi utilizate contrar destinației se vor restitui la buget. Potrivit Regulamentului cu privire la desemnarea procentuală, organizațiile necomerciale care au primit sume 2%, vor depune rapoartele de utilizare odată cu depunerea declarației ONG17, în anul următor după expirarea termenului de utilizare a sumelor 2%, care este de doi ani. Prin urmare, pentru sumele 2% primite în anul 2017, organizațiile vor depune primele rapoarte de utilizare până la 25 martie 2020.

    Formularul tip al declarației (forma ONG17) precum și explicațiile privind modul de completare al acestuia este disponibil aici.

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat un spot social care explică rolul Autorității Naționale de Integritate (ANI) în procesul de verificare a averilor funcționarilor publici și a persoanelor cu demnitate publică. În același timp, spotul reflectă și modul în care cetățenii pot sesiza ANI atunci când observă diferențe semnificative între averea declarată și cea deținută de facto de către funcționarii publici și/sau persoanele care dețin funcții de demnitate publică.

    Spotul, denumit generic Mărturisirea”, este disponibil în limba română (cu subtitrare în limba rusă)  și poate fi vizionat aici sau mai jos:

    Spotul a fost elaborat pentru a spori nivelul de cunoștințe al publicului în privința procedurii de sesizare a ANI precum și a nivelului de activism civic al cetățenilor.

    Spotul fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție”, implementat cu suportul Departamentului de Stat al SUA /Biroul Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

  • Sinteza datelor privind activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului în anul 2017

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru anul 2017, pentru a stabili care este situația pe dosarele Republicii Moldova la CtEDO, inclusiv în comparație cu alte state membre ale Conveției Europene pentru Drepturile Omului.

    În urma analizei Raportului de activitate al CtEDO pentru anul 2017, am constatat că în privința Republicii Moldova CtEDO a înregistrat cu 9% mai puține cereri decât în anul 2016, însă raportat la populaţia ţării numărul cererilor depuse la CtEDO împotriva Moldovei este foarte mare. În 2017, moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3 ori mai des decât media europeană.

    Experții CRJM consideră că descreșterea numărului de cereri depuse la CtEDO este determinată, în principal, de descreşterea popularităţii CtEDO, după ce în anii 2011-2016 CtEDO a respins fără o motivare explicită peste 8,600 de cereri moldovenești. Aceasta a avut un efect descurajant asupra avocaţilor.

    La data de 31 decembrie 2017, 1,348 de cereri moldoveneşti încă aşteptau să fie examinate și 89% dintre acestea au şanse mari de succes. Acest număr este mai mare decât numărul total de cereri în bază cărora Moldova a fost condamnată în ultimii 20 de ani.

    Din anul 1997 până la 31 decembrie 2017, CtEDO a pronunţat 354 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 16 - în anul 2017. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Germania, Spania sau Olanda, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populaţie cu mult mai mare decât cea a Moldovei. Cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti (hotărâri vechi); maltraterea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor; detenţia în condiţii proaste; casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile.

    În baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunţate până la 31 decembrie 2017, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 16,300,000 (în 2017 - EUR 107,348). Aceasta este mai mult decât întregul buget instanţelor judecătoreşti pentru anul 2015.

    Înregistrarea video a evenimentului este disponibilă mai jos:

    Nota integrală privind Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2017 disponibilă aici (în limba engleză și în limba rusă).

    Anterior, CRJM a efectuat analize similare pentru anii 201020112012, 2013, 2014, 2015 și 2016.

    Analiza dată a fost elaborată de CRJM în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

  • Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și „Centrul de Resurse Juridice din Moldova”, Vă invită la evenimentul de prezentare a raportului final de monitorizare a Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare a Guvernului și Parlamentului. Documentul care are ca scop de a oferi publicului larg o opinie independentă despre mersul reformelor prioritare asumate de Guvern și Parlament și, în acest mod, de a spori nivelul de responsabilizare a guvernării. Ultimele rezultate a monitorizarii indică faptul că până în prezent, foaia de parcurs a fost implementată în proporție de 54,90%.


    Exercițiul de monitorizare cuprinde perioada iulie 2017 - ianuarie 2018 și vizează toate cele 8 domenii de reforme din Foaia de parcurs menționată: 1) Reforma administrației publice; 2) Justiție și combaterea corupție; 3) Drepturi și libertăți fundamentale; 4) Guvernanță în sectorul financiar-bancar; 5) Îmbunătățirea climatului investițional și a mediului de afaceri; 6) Agricultură și siguranța alimentelor; 7) Educație, cultură, știință; și 8) Programe sociale. Rezultatele monitorizării sunt publicate online prin intermediul unei platforme interactive (dashboard), care este actualizată o dată la 2 săptămâni. Platforma este accesibilă pe site-ul www.expert-grup.org și oferă în mod deschis opinia independentă a experților privind statutul fiecărei acțiuni asumate de către Guvern și Parlament, într-un format accesibil publicului larg.


    La eveniment sunt invitați factori de decizie din cadrul autorităților publice, ambasadelor, instituțiilor internaționale, organizațiilor non-guvernamentale precum și alți experți.


    Evenimentul își va ține lucrările în limba română cu interpretare simultană în limba engleză.

    Dacă aveți nevoie de clarificări și/sau explicații suplimentare, nu ezitați să ne contactați la adresa  cristian@expert-grup.org sau la numărul de telefon 022 929 994/060111471, persoana de contact Cristian Slobodeaniuc, specialist în comunicare.

  • Ești student la drept și te gândești să devii judecător? Sau vrei să știi cum ajung judecătorii la decizia lor, care este procesul intern pe care îl parcurg? Cât de siguri sunt de deciziile lor sau dacă au vreodată îndoieli cu privire la un verdict? Există legi cu care nu sunt de acord? Au oare prejudecăți?

    Vino, în perioada 12-14 februarie 2018,  să vezi seria de filme „Privind în suflet - despre profesia de judecător” și să discuți cu experții despre rolul îndoielii în procesul judiciar și prolemele etice cu care se confruntă judecătorii.

    Episoadele tematice, dedicate profesiei de judecător, vor fi proiectate în principalele centre universitare din țară, la Chișinău, Bălți și Cahul, pe parcursul lunii februarie 2018.

    Filmele vor fi urmate de discuții informale dintre participați și experți cu privire la dilemele profesionale ale magistraților, doza de subiectivism din deciziile judecătorești și chestiunile tehnice legate de procedurile judiciare.

    1. Universitatea de Stat „ Alecu Russo” din Bălți, Facultatea de Drept și Științe Sociale – 12 februarie 2018, sala 558, ora 13:10
    2. Universitatea de Stat „ Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Facultatea de Drept și Administrație Publică – 13 februarie 2018, Sala Mică a Facultății de Drept, ora 12:00
    3. Academia de Studii Economice a Moldovei – 14 februarie 2018, ora 13:00, sala 601
    4. Universitatea de Stat din Comrat - 30 mai 2018, ora 10.00, sala de conferințe
    5. Academia de Studii Economice a Moldovei – 6 iunie 2018, ora 18:00, blocul A, sala 601

    INTRARE LIBERĂ

     * * * 

    În 2009, jurnalistul de origine olandeză Coen VERBRAAK a creat proiectul „Kijken in de ziel” („Gazing into the soul”/ „Privind în suflet”) - o serie de scurtmetraje în care publicistul intervievează importanți reprezentanți ai diferitor profesii despre munca și viața lor personală: psihiatri, jurnaliști, doctori, politicieni și magistrați.

    În seria de filme dedicată judecătorilor, Coen VERBRAAK, discută cu 12 magistrați olandezi, despre profesia lor și despre ei înșiși, în șase episoade tematice: Ocrotitorii legii, Îndoiala, Pedeapsa, Suspectul, Opinia publică și Judecătorii.

    Profesia de judecător participă pe bună dreptate în proiectul lui Coen VERBRAAK deoarece magistrații se confruntă, zilnic, cu dileme etice dificile și se află de multe ori la limita dintre o decizie influențată de ceea ce prevede legea și ceea ce le dictează intima convingere.

    Responsabilitatea soluționării dosarelor este una foarte mare și judecătorii au propriile dileme și griji. Prin deciziile pe care le iau, magistrații decid soarta de mai departe a inculpaților, iar sentințele lor au consecințe asupra viitorului acelor persoane care pot fi, ca exemplu, private de libertate sau lipsite de drepturile părintești etc. Cum ajung judecătorii la o soluție, care este procesul intern prin care trec? Cât de siguri sunt ei de deciziile lor și dacă au vreodată îndoieli cu privire la un verdict? Există legi pe care le aplică dar le consideră injuste? Au oare prejudecăți și cum le depășesc ei?

    Filmele sunt difuzate în cadrul proiectului „Dileme etice în sistemul judiciar al Republicii Moldova” implementat de Centru de Resurse Juridice din Moldova și Expert Forum România și sprijinit financiar de Ambasada Olandei în cadrul programului MATRA.

  • CRJM solicită oferte de la persoane fizice și juridice din Republica Moldova pentru prestarea serviciilor de mentenanță tehnică și a serviciilor de design pentru pagina web: www.crjm.org (construită pe platforma WordPress).

    Persoana fizică/juridică selectată va presta serviciile conform solicitărilor periodice ale CRJM, în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți pentru perioada februarie 2018 – februarie 2020.

    Sarcina tehnică:

    Persoana juridică/fizică selectată va asigura:

    Mentenanța tehnică a site-ului crjm.org (construit pe platforma WordPress):

    • Oferirea consultanței privind administrarea site-ului;
    • Dezvoltarea și implementarea de noi funcționalități pentru site-ul existent;
    • Oferirea propunerilor de optimizare a site-ului pentru motoarele de căutare;
    • Oferirea propunerilor de optimizare a funcționalităților site-ului conform tendințelor digitale;
    • Dezvoltarea și implementarea metodelor de stimulare a conversiei;
    • Optimizarea interfeței pentru dispozitive mobile (telefoane și tablete);
    • Verificarea periodică și actualizarea site-ului pentru eliminarea  breșelor de securitate;
    • Depanarea imediata a erorilor de funcționare ale site-ului, în maxim 72 de ore de la semnalarea disfuncționalității/ erorii, în scris, prin email sau fax;
    • Alte servicii tehnice cu privire la site.

     Servicii de WEB Design:

    • Oferirea serviciilor de design pentru noile pagini și re-design pentru cele existente;
    • Elaborarea web bannerelor;
    • Alte responsabilități specifice activității de web design.

     Criteriile de selecție:

    • Experiența persoanei fizice/juridice care aplică (portofoliul);
    • Oferta financiară;
    • Termeni optimi de executare a lucrărilor.

    Oferta trebuie să fie datată, semnată şi ștampilată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la olga.burucenco@crjm.org sau direct la sediul CRJM (Chișinău, str. A. Șciusev 33) până pe 29 ianuarie 2018. Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:

    • Copia certificatului de înregistrare a candidatului pentru persoană juridică (indicați persoana responsabilă de executarea lucrărilor, cu anexarea CV-ului acesteia), și CV-ul actualizat al candidatului pentru persoană fizică. 
    • Oferta financiară, cu includerea prețului pentru serviciile de asistență tehnică (per oră), de web design (per oră), și indicarea termenilor de executare. Prețurile vor fi indicate în USD, inclusiv TVA. Ofertantul va indica, de asemenea, disponibilitatea livrărilor cu aplicarea TVA la cota zero, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor. Prețurile indicate în ofertă vor fi fixe şi nu pot fi schimbate pe durata contractului.
    • Portofoliul celor mai importante lucrări.
    • În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

    Toți ofertanții, care vor depune ofertele, vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@crjm.org

  • Scopul concursului:

    CRJM solicită oferte de la companii media din Republica Moldova pentru promovarea unui spot video / audio, precum și crearea și promovarea altor produse promoționale în cadrul proiectului „Promovarea mecanismului 2% în Republica Moldova”, implementat de CRJM cu suportul financiar al Centrul European pentru Dreptul Necomercial (ECNL), prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul Programului Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova (MPSCS), implementat de FHI 360.

    Spotul video / audio, care este deja disponibil și urmează a fi promovat, reprezintă în manieră grafică procesul de redirecționare a 2% din impozitul pe venit de către contribuabili în folosul organizațiilor non-guvernamentale. Materialele promoționale care urmează a fi elaborare și promovate se referă la mecanismul 2% și procedura de redirecționare.

    Persoana juridică selectată va presta serviciile contractate în cadrul prezentului concurs în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți în perioada februarie – mai 2018.    

    • Sarcinile față de Prestator:

    Compania selectată va asigura:

      1. Promovarea spotului video (în română și rusă - cu durata de 30 secunde fiecare) la minim 2 posturi TV (cel puțin 1 post cu acoperire națională), minim 60 apariții per total, cu minim 1 difuzare în prime-time și 1 difuzare în off-time, în perioada februarie-aprilie 2018.
      2. Promovarea spotului audio (în română și rusă - cu durata de 30 secunde fiecare) la minim 2 posturi radio cu acoperire națională (cel puțin 1 post cu acoperire națională), minim 60 apariții per total, în perioada februarie-aprilie 2018, cu minim 1 difuzare în prime-time și 1 difuzare în off-time, în perioada februarie-aprilie 2018.
      3. Promovarea spotului video (în română și rusă) pe rețele de socializare (Facebook și Odnokalssniki) pentru perioada februarie-aprilie (cel puțin 200,000 vizualizări per total).
      4. Elaborarea machetei (în română și rusă) pentru un poster format A2 și imprimarea a 300 de exemplare (200 română și 100 rusă) până la 28 februarie 2018 și expedierea poștală a acestora la oficiile teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat (42 locații).
      5. Elaborarea designului pentru un pliant informativ trifold (în română și rusă) (format 297x210 mm) și imprimarea a 1,000 de exemplare până la 28 februarie 2018.
      6. Elaborarea unui banner electronic (300x250 pixels) și plasarea acestuia pe www.civic.md până la 15 februarie 2018, pentru o perioadă de 6 luni.
      7. Machetarea interactivă a unui ghid (în română și rusă) cu volumul de până la 15 pagini și imprimarea a 200 de exemplare (130 în română și 70 în rusă), format B5, interior 12p, 4+4, până la 28 februarie 2018.
      8. Elaborarea designului pentru un infografic de 1 pagină (în română și rusă), până la 28 februarie 2018.

    Toate materialele promoționale vor fi elaborate în strânsă colaborare cu echipa CRJM.

    Criteriile de selecție:

        • Experienţa de producere a materialelor print cu tematică socială;
        • Experiența de promovare a mesajelor sociale;
        • Termene de execuție (disponibilitatea de a lucra în termeni restrânși);
        • Reputația și imaginea companiei;
        • Oferta financiară.

    Oferta trebuie să fie datată, semnată şi ștampilată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la olga.burucenco@crjm.org sau direct la sediul CRJM (str. A. Șciusev 33, MD-2001, Chișinău) până pe 26 ianuarie 2018.

    Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:

        1. Date despre companie (denumirea, adresa poștală, telefonul de contact, adresa electronică, persoana responsabilă, rechizitele bancare).
        2. Copia certificatului de înregistrare a companiei.
        3. Conceptul general de realizare a produselor.
        4. Oferta financiară, completată în conformitate cu modelul atașat (click aici pentru a descărca modelul de ofertă). Prețurile vor fi indicate în USD cu aplicarea TVA la cota 0%, cu indicarea termenelor pentru realizarea fiecărui produs. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor.
        5. Portofoliul lucrărilor relevante, cu specificarea experienței de producere și promovare a mesajelor sociale.
        6. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

    Prețurile indicate în ofertă vor fi fixe şi nu pot fi schimbate, cu excepția cazurilor când Beneficiarul va face o modificare în calendarul său de implementare.

    Toți ofertanții, care vor depune ofertele, vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@crjm.org

     

  •  

     

     

     

    ANUNȚ DIN 12 IANUARIE 2018, ORA 14.00

    Numărul de participanți pentru atelierele de instruire a fost completat. Dacă doriți, vă puteți înregistra în lista de așteptare. În cazul în care participanții înregistrați vor refuza participarea, veți fi contactat în ordinea înregistrării.

    Centrul de Resurse Juridice din Moldova invită reprezentanții organizațiilor societății civile să participe la atelierele de instruire pentru facilitarea aplicării mecanismului de desemnare procentuală (Legea 2%).

    Atelierele vor avea loc la 21 și 22 februarie 2018 (aceeași sesiune de instruire va avea loc și la 21 și la 22 februarie 2018). Scopul atelierelor este capacitarea organizațiilor societății civile (OSC) pentru valorificarea beneficiilor Legii 2%.  

    Beneficiarii instruirilor pot fi reprezentanți ai OSC-urilor:

    • asociații obștești,
    • fundații,
    • instituții private,
    • culte religioase și părțile lor componente.

    Subiectele abordate în cadrul atelierelor vor cuprinde în principal următoarele aspecte:

    • Ce este mecanismul 2%.
    • Cum se fac desemnările procentuale. Procedură, etape, termeni și instituții implicate.
    • Utilizarea și raportarea utilizării desemnărilor procentuale. Răspundere și sancțiuni. Accesul la informație.
    • Campania de informare 2%, canale și instrumente practice de promovare pentru atragerea contribuabililor.

     

    Numărul maxim de participanți per training va fi de 20 de persoane.

    Înregistrarea la ateliere se va face în ordinea expedierii formularelor de participare. Prioritate se va acorda persoanelor care anterior nu au participat la instruirile organizate de CRJM privind mecanismul de desemnare procentuală.

    Data limită de completare a formularului este 31 ianuarie 2018.

    Locația și agenda atelierelor urmează a fi decise în urma procesării formularelor de participare, în funcție de răspunsurile participanților.

    Participarea la ateliere este gratuită.

    Organizatorii vor acoperi cheltuielile de transport suportate de către participanții din afara localității în care vor fi desfășurate atelierele de instruire.

    Persoană de contact: Natalia Șeremet, natalia.seremet@crjm.org, tel.:  022 843 601, extensia 107.

    Sesiunile de instruire sunt organizate în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

     

  •  

     

     

     

    1. Am analizat numirea și promovarea judecătorilor și am propus îmbunătățirea legislației și practicii în acest domeniu.
    2. Împreună cu alte organizații ale societății civile am criticat persecutarea judecătorilor incomozi și am chemat autoritățile să respecte independența justiției.
    3. Împreună cu alte organizații ale societății civile și mass-media ne-am opus inițiativei de anonimizare totală a hotărârilor judecătorești și am analizat cum are loc anonimizarea în alte țări.
    4. Am propus îmbunătățirea legislației în numeroase domenii, inclusiv organizarea sistemului judecătoresc, a Curții Constituționale, răspunderea disciplinară a judecătorilor, asigurarea egalității și infracțiunile motivate de prejudecată, activitatea specială de investigații și am insistat pe alegeri transparente în Consiliul Superior al Magistraturii.
    5. Împreună cu alte organizații ale societății civile independente, ne-am împotrivit schimbării sistemului electoral și am solicitat Parlamentului să adopte modificările cu adevărat necesare în legislația electorală.
    6. Am analizat datele statistice oficiale cu privire la interceptarea convorbirilor telefonice și arestări.
    7. Am analizat impactul Convenției Europene pentru Drepturile Omului asupra Republicii Moldova, activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului în 2016 și am instruit judecătorii, procurorii și avocații în acest domeniu.
    8. Am comunicat Uniunii Europene, Consiliului Europei și OSCE despre starea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului din Republica Moldova.
    9. Ne-am opus inițiativei de „decriminalizare a infracțiunilor economice”
    10. Împreună cu alte cu alte organizații ale societății civile, am monitorizat alegerea conducerii Autorității Naționale de Integritate și am solicitat urgentarea procesul de alegere a conducerii acesteia
    11. Am identificat constrângerile legale cu care se confruntă organizațiile societății civile și modul în care acestea pot fi mai eficiente în promovare politicilor publice.
    12. Am promovat o legislație mai bună pentru organizațiile societății civile, am organizat dezbateri cu privire la rolul societății civile și implicarea lor în promovarea politicilor publice, participarea societății civile în procesul de luare a deciziilor, precum și ne-am opus inițiativei de limitare a finanțării externe a acestora.
    13. Am organizat prima școală de vară a CRJM și am promovat statul de drept prin lecții publice și proiecții de filme.
    14. Am creat pagina web - 2procente.info și am promovat mecanismul 2% .
    15. Am informat echidistant societatea despre starea democrației, justiției, drepturilor omului și societății civile din Republica Moldova

    PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI ÎN 2017

  • Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul USAID, continuă procesul de monitorizare a implementării Foii de parcurs a reformelor prioritare a Guvernului și Parlamentului pentru semestrul II, 2017. Rezultatele monitorizării indică faptul că, până în prezent, nivelul de implementare a acestor angajamente este de 37,25%.

    Cele mai multe progrese au fost înregistrate în domeniul „Guvernanță în sectorul financiar-bancar”, unde din cele 8 acțiuni planificate, au fost realizate fără rezerve 6 acțiuni. În domeniul „Climat investițional și mediu de afaceri”, la fel, au avut loc progrese importante, din cele 10 acțiuni planificate fiind realizate fără rezerve 4 acțiuni, iar altele 3 sunt în curs pozitiv de realizare. În același timp, cele mai mici nivele de realizate sunt atestate în domeniile „Justiție și combaterea corupției”, „Agricultura și siguranța alimentelor” și „Programe sociale”.

    În continuare, prezentăm principalele progrese și îngrijorări pentru fiecare din domeniile incluse în Foaia de parcurs.

    1. Reforma administrației publice

    Principalele evoluții

    • Pa parcursul lunii decembrie au fost aprobate în ședință de Guvern regulamentele privind organizarea și funcționarea: (i) Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, creată în baza Consiliului Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate, Centrului Național în Sănătate, centrelor de sănătate publică teritoriale, (ii) Agenției pentru Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței, (iii) Agenției pentru Supraveghere Tehnică, creată în baza Inspectoratului Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase, Inspecției de Stat în Construcții cu inspecțiile teritoriale, Inspectoratului de Stat pentru Supraveghere Geodezică, Tehnică și Regim. În același timp, a fost plasat pe particip.gov.md, pentru consultări publice, proiectul Regulamentului Guvernului și regulamentul privind organizarea și funcționarea Agenției de Investiții.
    • În ședința plenară a Parlamentului din 07.12.2017 a fost aprobată în a doua lectură Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Către a doua lectură au fost operate un șir larg de ajustări, redactări și amendamente ce țin de terminologie, aria de activitate, cadrul relațional al Curții de Conturi cu Parlamentul și instituțiile auditate, etc. Noua lege vine să fortifice independența Curții de Conturi și să stabilească un cadru operațional bine definit și fără ambiguități.

    Principalele îngrijorări

    • În lipsa informației publice privind autoritățile din subordinea ministerelor care urmează a fi supuse reorganizărilor și modul de realizarea a acestora, există incertitudine privind termenul de actualizare și aprobare a regulamentelor de organizare și funcționale a entităților, termenul asumat prin Foaia de parcurs fiind luna septembrie. Totodată, deoarece nu sunt enunțate criteriile în baza cărora sunt delimitate categoriei funcțiilor autorităților administrative supuse reorganizărilor, care la rândul lor trebuie să reiasă dintr-o viziune clară care ar sta la baza reorganizărilor, există percepția că acestea sunt realizate mai degrabă în scopul reducerii cheltuielilor publice decât în scopul raționalizării și eficientizării procesele din activitatea autorităților cu respectarea principiilor de bună guvernare.
    • Există o probabilitate înaltă de neaprobare până la finele anului a proiectului hotărârii Guvernului privind aprobarea metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de către Agenția Servicii Publice și proiectului hotărârii Guvernului de aprobare a Nomenclatorului serviciilor prestate de Agenția Servicii Publice și tarifele acestora, termenul inițial fiind septembrie, ținând cont de faptul că acestea, chiar dacă se află în proces de elaborare, deocamdată nu fost supuse consultărilor publice.
    • În amendamentele propuse la proiectul Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi nu au fost excluși factorii de ingerință în activitatea Curții. Astfel, Parlamentul va avea dreptul printr-o hotărâre să solicite misiuni de audit adiționale la cele planificate de către Curtea de Conturi. Această prevedere diminuează riscul de ingerință politică în activitatea Curții în comparație cu propunerile inițiale de a atribui un astfel de drept Biroului Permanent al Parlamentului, prin faptul că deciziile vor fi adoptate în ședință plenară și deschisă. Totodată, atât timp cât o instituție terță, inclusiv Parlamentul, va avea dreptul să solicite misiuni de audit adiționale la cele planificate de către Curte, va exista și riscul unor astfel de ingerințe.
    • Altă îngrijorare ține de modificarea ariei de audit al Curții de Conturi. Către a doua lectură a fost stipulat că Curtea va putea să efectueze audit financiar doar la întreprinderile de stat, municipale și comerciale al căror capital social în întregime sau cel puțin jumătate din acest capital aparține statului sau unității administrativ - teritoriale. În această formulare nu a fost însă inclusă propunerea Comisiei economie, buget și finanțe de a stipula expres că S.A. „Moldova - Gaz” este subiect al auditului public extern. Astfel, această entitate comercială nu va putea fi supusă auditului din partea Curții de Conturi.
    1. Justiție și combaterea corupției

    Principalele evoluții

    • Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) rămâne în subordinea Centrului Național Anticorupție (CNA). La 7 decembrie 2017, deputații au renunțat la modificările privind schimbarea ARBI în subordinea Serviciului Fiscal de Stat. Instituită încă din luna martie 2017, instituția abilitată cu dezvoltarea capacităților şi instrumentelor necesare recuperării bunurilor infracționale în legătură cu infracțiunile de corupție și spălare a banilor nu-și poate începe activitatea de mai multe luni de zile, eficiența acesteia fiind incertă în 2017. Recomandăm Parlamentului să asigure cât mai curând posibil eficiența activității Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale.
    • Autoritatea Națională de Integritate a întreprins mai multe acțiuni preparatorii pentru lansarea sistemului online de depuneri și verificare a declarațiilor de avere și interese, cum ar fi: instruirea colectorilor declarațiilor din instituțiile publice care urmează să completeze Registrul electronic al subiecților declarării, iar ulterior să distribuie semnăturile electronice și să ajute subiecții declarării la completarea on-line a declarațiilor; elaborarea de ghiduri pentru colectori și subiecți ai declarării privind utilizarea sistemului. Regulamentul privind metodologia de verificare a declarațiilor de venit și interese nu a fost încă aprobat, deoarece această atribuție îi aparține președintelui sau vicepreședintelui ANI, care deocamdată nu au fost numiți.
    • Guvernul a aprobat tipul semnăturii electronice și modul de repartizare a acesteia către subiecții declarării și autoritățile responsabile. Prin rectificarea bugetului pentru anul 2017 au fost alocate fonduri pentru eliberarea semnăturilor electronice, care vor avea termenul de valabilitate de un an (9.8 mln lei). Această sumă depășește cu mult cheltuielile bugetare cumulative suportate pentru serviciile de digitizare și procesare a declarațiilor depuse pe hartie, pe toată durata activității CNI/ANI (2013-2017).

    Principalele îngrijorări

    • Ministerul Justiției încă nu a finalizat proiectul de lege nr. 428, care include modificări oportune și necesare privind selecția și promovarea judecătorilor. Recomandăm îmbunătățirea proiectului de lege în vederea asigurării efective a selectării și promovării judecătorilor în bază de merit, asigurarea transparenței CSM prin indicarea numărului de voturi în hotărârile acestuia și reglementarea clară a cazurilor de ținere a ședințelor secrete, precum și completarea proiectului în vederea asigurării independenței funcționale a Inspecției Judiciare;
    • Ministerul Justiției nu a inițiat un proiect de lege și nici nu sunt incluse prevederi în proiectul nr. 428 pentru simplificarea și, respectiv, eficientizarea mecanismului de tragere la răspundere disciplinară a judecătorilor. Recomandăm îmbunătățirea proiectului de lege nr. 428 sau elaborarea unui nou proiect de lege de modificare a Legii nr. 178 (răspunderea disciplinară a judecătorilor) prin simplificarea și, respectiv, eficientizarea mecanismului de tragere la răspundere disciplinară a judecătorilor;
    • Parlamentul a adoptat proiectul de lege nr. 307, care propune limitarea contestării hotărârilor CSM în cauzele disciplinare doar la aspecte de procedură, prevedere contrară CEDO;
    • La 27 noiembrie 2017, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a inițiat consultările publice pe marginea proiectului de lege privind regimul mijloacelor video. Unele prevederi ale proiectului dat relevă îngrijorări importante, cum ar fi îngreunarea activității jurnalistice prin obligația jurnalistului de a cere sistematic consimțământul subiectului de date sau interzicerea utilizării mijloacelor video prin intermediul dronelor, aerostatelor sau altor dispozitive tehnice și/sau electronice în intravilanul localităților rurale/urbane. Regimul juridic al utilizării dronelor sau altor dispozitive tehnice aeriene nu își găsește încă o reglementare în spațiul european și nu este clar deocamdată cum folosirea acestor dispozitive ar afecta viața privată și datele cu caracter personal. Recomandăm CNPDCP să îmbunătățească proiectul conform standardelor europene relevante.
    • Întârzie adoptarea de către Parlament în lectura finală a legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care urmărește transpunerea Directivei 2015/849 a UE și a standardelor FATF. Expertiza anticorupție a proiectului realizată de către CNA a scos în evidența unele prevederi discreționare și ambigui. Experții independenți, de asemenea, au identificat mai multe interpretări echivoce, dar și lacune cu riscul de a reduce din eficiența mecanismelor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Deși audieri publice pe marginea proiectului de lege au fost organizate la 13 iunie 2017, Parlamentul, până în prezent, nu a publicat tabelul divergențelor și versiunea amendată, finală a proiectului de lege. Întrucât Parlamentul a tergiversat adoptarea legii, a fost imposibilă adoptarea de către CNA a actelor departamentale privind aplicarea legii.
    • Cu întârziere se desfășoară procesul de elaborare și consultare publică a planurilor sectoriale anticorupție. Deocamdată, doar 4 planuri sectoriale anticorupție din cele 9 planificate au fost supuse consultărilor publice prin intermediul paginii web particip.gov.md, în domeniile: ordinii şi securității publice, protecției mediului, fiscal și vamal.
    1. Drepturi și libertăți fundamentale

    Principalele evoluții

    • După câteva luni de pauză, lucrările cu privire la noua strategie privind dezvoltarea societății civile 2017 - 2020 au fost relansate. Membrii tuturor subgrupurilor s-au întâlnit ulterior în ședințe de lucru în luna decembrie pentru a propune comentarii finale pentru proiectul strategiei. La 14 decembrie 2017, expertul care a facilitat organizarea subgrupurilor de lucru a expediat comentariile finale la proiect pentru a fi considerate de către reprezentanții Parlamentului. Recomandăm Parlamentului să adopte versiunea finală a Strategiei Societății civile până la sfârșitul anului 2017.
    • Grupul de lucru privind îmbunătățirea legislației mass-media a finalizat elaborarea proiectelor noului Cod al Audiovizualului (Codul serviciilor media audiovizuale din Republica Moldova) și a Strategiei de dezvoltare a mass-media (Concepția politicii naționale de dezvolare a mass media în Republica Moldova în anii 2018-2025). Proiectele au fost prezentate în cadrul unei ședințe de lucru publice și au fost publicate pe pagina web a Parlamentului, urmând a fi definitivate până la 30 decembrie 2017.

    Principalele îngrijorări

    • Ministerul Justiției a publicat proiectul de lege nr. 450 pentru îmbunătățirea cadrului legal în domeniul egalității și nediscriminării, care nu conține o serie de prevederi importante pentru domeniu, incluse inițial de Consiliul pentru Prevenirea și Combaterea Discriminării și Asigurarea Egalității (CPPEDAE). Recomandăm îmbunătățirea proiectului de lege nr. 450, inclusiv prin introducerea competențelor CPPEDAE de a sesiza Curtea Constituțională și de a aplica direct sancțiuni contravenționale;
    • Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a prezentat pentru consultări publice două proiecte de lege, care prevăd reforma CNPDCP și modificarea cadrului legal conex. Această reformă trezește mai multe îngrijorări deoarece oferă autorității responsabile de asigurarea protecției datelor cu caracter personal competențe foarte largi fără asigurarea unei contrabalanțe de control a activității acesteia (checks and balances). De la publicarea raportului intermediar nu au fost comunicate evoluții cu privire la proiecte. Reiterăm recomandarea de a revizui proiectele în strictă conformitate cu standardele europene și a asigura consultarea pe larg a proiectelor de lege cu reprezentanții autorităților publice, sistemului judiciar, organizațiilor societății civile și reprezentanții mass media până la demararea procedurilor de înregistrare a proiectului de lege la Parlament.
    1. Guvernanță în sectorul financiar-bancar

    Principalele evoluții

    • Adoptarea Legii privind activitatea băncilor, act normativ ce transpune în legislația națională cele mai noi și bune practici aferente sectorului bancar. Totodată, acest act urmărește pentru băncile autohtone implementarea prevederile Acordului Basel III în materie de licențiere, reglementare și supraveghere bancară.
    • Asigurarea cadrului juridic necesar înstrăinării acțiunilor deținute cu nerespectarea cerințelor de calitate a acționarilor în mai multe bănci și companii de asigurări. În acest sens, cadrul legislativ aferent înstrăinării acțiunilor a fost completat o procedură coerentă de vânzare a acțiunilor noi emise, care determină expres criteriile de stabilire a prețului acțiunilor, termenele de vânzare și condițiile de prelungire a acestora, precum și modul de compensare a foștilor acționari.
    • Fortificarea cadrului normativ aferent supravegherii pieței financiare nebancare prin adoptarea Legii cu privire la organizațiile de creditare nebancară. Astfel, pentru companiile de microfinanțare și societățile de leasing se propune o nouă abordare, în special în ceea ce privește reglementarea, prevenirea riscurilor excesive, asigurarea stabilității activității date și protecției consumatorilor.
    • Continuarea realizării angajamentelor asumate odată cu semnarea Acordului de Asociere și anume ajustarea cadrului general național de raportare financiară la practicile UE. În acest sens a fost adoptată o nouă Lege a contabilității și o nouă Lege privind auditul situațiilor financiare.

    Principalele îngrijorări

    • Procesul de înstrăinare a acțiunilor deținute cu nerespectarea cerințelor de calitate a acționarilor prevede implicarea statului și a banului public în procesul de administrare a unor bănci private. În acest sens, pe lângă legalizarea procedurii de vânzare a acțiunilor noi emise, un alt proiect de lege prevede dreptul statului de a cumpăra pentru un anumit termen acțiunile deținute de băncile de importanță sistemică cu vânzarea ulterioară către un investitor strategic. În aceste condiții, riscurile juridice și financiare aferente eventualelor litigii sunt preluate în întregime de statul Republica Moldova.
    • Investigațiile aferente fraudei bancare decurg lent, sunt lipsite de transparența necesară și nu prezintă careva rezultate clare. Recuperarea fondurilor deturnate are loc doar din perspectiva lichidării celor trei bănci fraudate și comercializării activelor deținute de acestea. Totodată nu există careva rezultate publice privind activitatea platformei inter-instituționale pentru monitorizarea și controlul statului asupra investigației fraudei bancare (întâlniri, decizii sau rezultate).
    • Amendamentele propuse la Codul penal, la cel de procedură penală sau la cel contravențional pun la îndoială dorința responsabilizării celor vinovați în cazul fraudelor bancare. Astfel, se propune un nou temei pentru liberarea de răspundere penală pentru o serie de infracțiuni, inclusiv cele ce țin de piața valorilor mobiliare, titlurile de valoare, încălcarea drepturilor acționarilor și a concurenței. Aceste infracțiuni sunt, în special, cele săvârșite în contextul preluărilor ostile („atacuri raider”) din perioada anilor 2010 – 2013, ce au adus acționari netransparenți în sectorul bancar care, la rândul lor, mai târziu, au facilitat fraudele bancare.
    1. Climat investițional și mediu de afaceri

     Principalele evoluții

    • Adoptarea Legii nr. 396 privind energetica pe 21 septembrie 2017 prin care se urmărește fortificarea autonomiei financiare și funcționale a reglementatorului energetic (ANRE).
    • Definitivarea proiectului de lege care revizuiește Legea privind eficiența energetică din 2010 și țintește îmbunătățirea aprovizionării cu energie, dezvoltarea durabilă a producției de energie, impulsionarea pieței serviciilor energetice și atenuarea efectelor nefavorabile asupra mediului.

     Principalele îngrijorări

    • Reforma instituțională în domeniul controlului de stat al activității de întreprinzător a demarat odată cu modificarea în septembrie 2016 a Legii cadru. Cu toate acestea, procesul de raliere a întregului cadrul legal la noile prevederi, ce țin de reglementarea activității de control a mai multor entități, nu s-a finalizat. Concomitent, deși cadrul normativ în privința creării, reorganizării sau optimizării acestor entități a fost adoptat, urmează a fi depuse eforturi susținute în sensul elaborării unui șir de acte normative (noile Regulamente) sau alte acte normative care reglementează activitatea acestora. Astfel că este important ca la etapa dată prevederile incluse în noile acte să nu contravină, sau să denatureze obiectivele trasate prin aprobarea amendamentelor la cadrul legal.
    • Proiectul noii legi pentru eficiența energetică conține unele prevederi ce pot defavoriza consumatorii finali. Astfel, operatorii de pe piață își vor putea acoperi parțial cheltuielile pentru măsurile de reducere a consumului de energie prin majorarea tarifelor pentru consumatorii finali la distribuția de energie electrică și gaze naturale.
    • Persistă incertitudini cu privire la selectarea companiei ce va construi gazoductul Ungheni-Chișinău. Autoritățile centrale evită să concretizeze ce opțiune aleg pentru a demara construcția conductei Ungheni-Chișinău: 1) folosirea resurselor obținute din privatizarea „Vestmoldtransgaz"; 2) valorificarea urgentă a împrumutului de la BERD și BEI; sau, 3) o variantă mixtă.
    1. Agricultura și siguranța alimentelor

    Principalele evoluții

    • În ședința Guvernului din 20 decembrie 2017 a fost aprobată „Strategia privind siguranța alimentelor pentru anii 2018-2022”. Scopul Strategiei este obținerea unui înalt grad de protecție a consumatorilor prin garantarea siguranței alimentelor, precum și asigurarea accesului sporit a produselor alimentare autohtone pe diverse piețe externe.
    • „Proiectul de lege privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman” continuă să fie în faza consultărilor publice. Scopul documentului este diminuarea riscurilor pe care le pot prezenta subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman pentru sănătatea oamenilor sau animalelor.

    Principalele îngrijorări

    • În Foaia de Parcurs au fost setate limite temporale nerealiste pentru elaborarea „Proiectului de lege privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman”, iar drept urmare implementarea acestei măsuri se realizează cu întârziere.
    1. Educație, cultură, știință

    Principalele evoluții

    • Adoptarea Legii muzeelor, care prevede aducerea prevederilor legislației de profil în concordanță cu reglementările referitoare la protejarea patrimoniului cultural. Legea reglementează clasificarea și acreditarea muzeelor, atribuțiile autorităților locale de nivelul I și II în domeniul respectiv.
    • Adoptarea modificărilor şi completărilor la Codul cu privire la ştiinţă şi inovare şi la Codul educaţiei a urmărit transmiterea tuturor institutelor ştiinţifice din cadrul Academiei de Ştiinţe în subordinea Ministerului Educaţiei. Asigurarea unei modalități noi de administrare şi finanţare a domeniului cercetării şi inovării țintește în asigurarea posibilității pentru mărirea substanțială a alocațiilor pentru finanțarea proiectelor de cercetare. Legea va intra în vigoare la 20 februarie 2018.
    • Elaborarea proiectelor de hotărâri privind crearea agențiilor de implementare a modificărilor la Codul cu privire la știință și inovare a fost confirmată de către Centrul de Implementare a Reformelor. Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare (ANCD) va fi responsabilă de evaluarea propunerilor de proiecte înaintate de cercetători, prin concurs, indiferent de apartenenţa instituţională a acestora. Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare (ANACEC) urmează să înglobeze atribuţiile Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional, ale Inspectoratului Şcolar Naţional şi ale Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare.
    • Adoptarea hotărârii Guvernului privind Cadrul Național al Calificărilor din Republica Moldova urmărește dezvoltarea unui sistem unic de recunoaștere și organizare la nivel național a calificărilor pe piața muncii, precum prevăd angajamentele Republicii Moldova, asumate prin aderarea la Procesul de la Bologna. Obiectivele de bază sunt: asigurarea cooperării dintre piața serviciilor de educație și piața muncii; modernizarea sistemului de formare profesională; facilitarea mobilității forței de muncă, creșterea competitivității acesteia.

    Principalele îngrijorări

    • Modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare şi a Codului educaţiei s-a făcut cu ignorarea prevederilor legislației privind transparența decizională. Proiectele fusese elaborate încă în 2016 cu participarea experților Academiei de Științe din Moldova (AȘM), însă varianta finală promovară de Guvern și votată de Parlament a fost modificată substanțial, fără respectarea prevederilor legale de consultare a instituțiilor vizate și fără respectarea procedurilor decizionale. Revista AȘM „Akademos” și scrisorile deschise, adresate de către membrii AȘM factorilor de decizie relevă îngrijorarea că „o consecință gravă a acestui document va fi destrămarea Academiei de Științe a Moldovei, care prezintă cel mai înalt for științific din țară, și ca urmare – destructurarea și, de facto, lichidarea acesteia… Lipsirea Academiei de institutele ei științifice și repartizarea acestora la ministere și instituții superioare este un act destructiv ce va cauza prejudicii activității științifice și, drept urmare, desființarea lor”.
    • Guvernul nu a reușit să adopte hotărârea privind crearea agențiilor de implementare a modificărilor la Codul cu privire la știință și inovare în termenele prevăzute de Foia de parcurs.
    1. Programe sociale

    Principalele evoluții

    • Pe 1 decembrie 2017 Parlamentul a votat în prima lectură „Proiectul de lege privind unele măsuri de implementare a Programului de stat „Prima casă”. Adoptarea acestei legi este determinată de necesitatea ușurării accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe prin contractarea de credite garantate parțial de stat, în special pentru familii tinere.

    Principalele îngrijorări

    • O dificultate pentru implementarea programului „Prima casă” se referă la ratele dobânzilor ce vor fi aplicate și care sunt relativ înalte, fapt ce este cauzat de lipsa resurselor ieftine pe termen lung în lei moldovenești și volatilitatea ratelor aceste resurse. Această problemă se acutizează în contextul nivelului scăzut al veniturilor populației.

    Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova continuă monitorizarea minuțioasă a reformelor prioritare, iar la începutul anului viitor va fi prezentat raportul final de monitorizare a Foii de parcurs în cadrul unui eveniment public.

    Opinia independentă a experților privind statutul fiecărei acțiuni asumate de către Guvern și Parlament este disponibilă prin intermediul unei aplicații online, într-un format accesibil publicului larg. 

    Aplicația interactivă în limba română este disponibilă aici. 

    Aplicația interactivă în limba rusă este disponibilă aici. 

    Aplicația interactivă în limba engleză este disponibilă aici. 


     Comunicatul în limba rusă este disponibil aici.


     

  • 39 de organizații ale societății civile au semnat o declarație în care își exprimă îngrijorarea în legătură cu formularea părtinitoare a întrebărilor în cadrul sondajului sociologic IMAS, lansat la 12 decembrie curent. Potrivit semnatarilor formularea întrebărilor a influențat opinia respondenților în ceea ce privește activitatea sectorului necomercial și, implicit, rezultatele sondajului.

    Una din rigorile elaborării unui chestionar pentru realizarea sondajelor sociologice este formularea imparțială a întrebărilor, iar unele întrebări au fost concepute să ducă la concluzii eronate și denigratoare față de activitatea sectorului asociativ. De exemplu, întrebarea „Unele ONG-uri, cu susținerea PCRM, Platforma DA și Partidul Nostru, au venit cu inițiativa de a organiza un referendum pentru anularea votului mixt? Ce părere aveți despre aceasta?” Deși această întrebare pretinde să obțină exprimarea atitudinii respondenților față de ideea de organizare a referendumului de anulare a votului mixt, formularea este distorsionată premeditat pentru a induce spre răspunsuri de neacceptare prin sintagma „cu susținerea PCRM, Platforma DA și Partidul Nostru”, care motivează respondenții care nu agreează aceste formațiuni politice să ofere răspunsuri negative. Mai mult, această întrebare distorsionează realitatea, deoarece decizia NGO-urilor de a organiza referendumul nu a fost determinată de susținerea partidelor politice.

    Semnatarii declarației subliniază că dacă consecutivitatea întrebărilor în raport a reprodus consecutivitatea acestora în chestionar, concluzionăm că și aceasta a fost concepută pentru a induce răspunsuri favorabile comanditarului studiului. Astfel, un asemenea sondaj riscă să nu reprezinte părerea autentică a cetățenilor și nu poate constitui un mijloc adecvat de evaluare a opiniei publice și ulterior de informare a acesteia.

    Menționăm cu regret că o metodologie similară a fost folosită într-un sondaj realizat de IMAS anterior, publicat în luna iulie 2017. Rezultatele acelui sondaj au fost utilizate manipulator în reportaje de presă și au constituit subiectul unor talk-show-uri în care activitatea sectorului neguvernamental în Republica Moldova a fost prezentată negativ.

    Organizațiile semnatare condamnă acțiunile de manipulare ale autorului și comanditarului sondajelor. Se pare că aceste acțiuni au scopul de a fundamenta atacurile împotriva organizațiilor societății civile și creează un mediu nefavorabil de activitate a organizațiilor societății civile. Subminarea importanței organizațiilor societății civile constituie un semnal clar de amenințare a democrației.

    Organizațiile semnatare invită respectuos autorul sondajelor să reconsidere metodologia acestora și  modul de formulare a întrebărilor, astfel încât să fie exclusă orice aparență de manipulare. Semnatarii solicită Partidului Democrat din Moldova să aplice angajamentele declarate față de respectarea libertății de asociere și să înceteze orice acțiuni de subminare a activității organizațiilor societății civile în Republica Moldova.

    Textul integral al declarației în română este disponibil aici.

    Textul integral al declarație în limba engleză este disponibil aici.

    Lista semnatarilor rămâne deschisă.

  • La 4 decembrie 2017, Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului a adoptat deciziile nr. 239 și nr. 240 și a anunțat concursul pentru suplinirea a trei locuri vacante în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din rândul profesorilor de drept titulari și a unui loc vacant în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) din rândul societății civile. Ambele decizii prevăd o procedură de selecție diferită față de cea adoptată prin hotărârile precedente, din 10 decembrie 2013.

    La 6 decembrie 2017, organizațiile semnatare au expediat o scrisoare în adresa Comisiei juridice, numiri și imunități prin care au solicitat asigurarea unei proceduri transparente și bazate pe merit de selectare a membrilor CSM din rândul profesorilor de drept titulari și a membrului CSP din rândul societății civile. Comisia nu a venit cu vreo reacție la solicitările formulate.

    La 12 decembrie, în mass-media au fost publicate numele candidaților la funcția de membru al CSM din rândul profesorilor de drept titulari și a membrului CSP din rândul societății civile, iar la 13 decembrie 2017 aceștia au fost audiați și propuși parlamentului pentru numirea în funcție. Alegerea candidaților la funcția de membri ai CSM și CSP nu figura pe agenda ședinței Comisei juridice, numiri şi imunități din 13 decembrie.

    Organizațiile semnatare regretă lipsa de transparență a procesului de alegere a membrilor CSM și CSP și ignorarea solicitărilor de a extindere a termenului-limită pentru depunerea actelor, completarea listei actelor cu viziunea asupra activității în cadrul CSM și CSP, publicarea datei interviului și stabilirea criteriilor clare de departajare a candidaților și asigurarea unui proces transparent de apreciere a candidaților. Considerăm că acest concurs este un regres considerabil în comparație cu concursul din 2013, organizat de Comisia juridică, numiri şi imunități a Parlamentului.

    Textul integral al declarației este disponibil aici. 

    Organizațiile Semnatare:

    • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
    • Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS „Viitorul”),
    • Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE),
    • CPR Moldova,
    • Transparency-International Moldova,
    • Asociația „Promo-LEX”,
    • Institutul de Politici Publice (IPP),
    • Amnesty International Moldova,
    • Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ),
    • Asociația pentru Guvernare Eficientă și responsabilă (AGER),
    • Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
    • Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),
    • Asociația Presei Independente (API),
    • Asociația pentru Politică Externă (APE),
    • Centrul Analitic Independent „Expert Grup”.
  • La 31 octombrie 2017, Ministerul Justiției a remis spre coordonare un proiect de lege care are drept scop declarat sporirea climatului investițional, atragerea investițiilor străine și reducerea presiunii asupra mediului de afaceri din partea instituțiilor de forță. Despre elaborarea acestui proiect de lege organizațiile semnatare nu au cunoscut până la 31 octombrie 2017.

    Printre amendamentele propuse în proiect sunt numeroase inițiative care nu pot avea ceva în comun cu scopurile declarate ale proiectului. Din contra, acestea nu sunt justificate și subminează lupta cu corupția și investigarea fraudelor economice comise anterior. Printre acestea se numără un nou temei de exonerare de răspundere penală, un nou temei de suspendare a executării pedepsei cu închisoarea, interzicerea arestării persoanelor pentru crime sancționate cu mai puțin de 5 ani de închisoare, lărgirea competenței Procuraturii Anticorupție și creșterea numărului cauzelor penale date în competența exclusivă a procurorilor.

    De asemenea, sunt schimbate substanțial competențele organelor de control de aplicare a sancțiunilor, este prevăzut că persoana este absolvită o singură dată de răspundere penală pentru comiterea unor infracțiuni economice dacă recuperează prejudiciul și plătește o amendă la stat. În situații similare, judecătorul este obligat să aplice suspendarea pedepsei cu închisoarea pentru numeroase infracțiuni economice. Amendamentele proiectului de lege pot avea o serie de implicații negative asupra mediului financiar-bancar, asupra reformelor demarate în sector sau chiar asupra intenției potențialilor investitori strategici de a veni în țara noastră.

    Proiectul de facto interzice arestarea persoanelor acuzate de infracțiuni economice. Atragerea investițiilor nu poate fi obținută prin acordarea de facilități escrocilor. Din contra, aceasta va trimite și un semnal de descurajare oamenilor de afaceri de bună credință. Mai mult ca atât, un stat care a fost victima unei fraude bancare imense și a numeroaselor atacuri de tip raider ar trebui, din contra, să înăsprească sancțiunile pentru astfel de abateri, descurajând orice noi tentative de acest gen.

    În același timp, am fost frapați să constatăm că, deși proiectul are drept scop declarat facilitarea mediului de afaceri, acesta schimbă competența organelor responsabile de investigarea cauzelor de corupție. Contrar recomandărilor internaționale, corupția mică, care acum este investigată de CNA, este dată în competența exclusivă a procurorilor anticorupție. Aceasta le va distrage atenția de la cauzele de mare corupție și va mări și mai mult volumul de muncă al procurorilor anticorupție, zădărnicind lupta cu marea corupție.

    Anterior, organizații ale societății civile au solicitat Ministerului Justiției înlăturarea aspectelor de mai sus și chiar au formulat o notă de poziție publică. Și Centrul Național Anticorupție a dat aviz negativ proiectului. Lipsa unei justificări, coroborată cu insistența cu care proiectul este promovat, sugerează că proiectul de lege urmărește un alt scop decât cel declarat.

    Organizațiile semnatare solicită cu fermitate Ministerului Justiției și Guvernului:

    1. retragerea proiectului de lege privind „decriminalizarea infracțiunilor economice”;
    2. crearea unui grup de lucru reprezentativ, cu implicarea tuturor părților interesate, inclusiv a societății civile, partenerilor de dezvoltare și a mediului de afaceri pentru a elabora soluții legislative pentru problemele reale cu care se confruntă mediul de afaceri;

    De asemenea, chemăm partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova să urmărească cu cea mai mare atenție inițiativa de „decriminalizare a infracțiunilor economice”.

    Textul integral al apelului poate fi descărcat aici în română.

    Textul integral al apelului poate fi descărcat aici în engleză. 

    Organizațiile semnatare:

    • Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
    • Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
    • Asociația Presei Independente (API)
    • Centrul „Acces-info”
    • Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”
    • Centrul de analiză și prevenire a corupției (CAPC)
    • Centrul de Informații GENDERDOC-M
    • Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
    • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
    • Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)
    • Comunitatea WatchDog.MD
    • CPR Moldova
    • Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
    • Institutul de Politici Publice (IPP)
    • Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS „Viitorul”)
    • Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
    • Promo-LEX
    • Transparency International-Moldova
  • CRJM anunță concurs de oferte pentru achiziția de servicii de audit al Organizației pentru doi ani consecutivi 2017- 2018.

    Compania selectată va presta serviciile solicitate conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte şi în baza contractului de prestare servicii semnat între părţi (compania selectată şi CRJM) pentru perioada solicitată.

    Obiectul auditului:

    Compania de audit selectată va efectua auditul general al Organizației pe parcursul perioadelor de activitate 1 ianuarie – 31 decembrie 2017 și 1 ianuarie – 31 decembrie 2018.

    Auditul pentru anul încheiat la 31 decembrie 2017 urmează să fie desfășurat în perioada 23 aprilie – 31 mai 2018. Perioada exactă de audit pentru anul încheiat la 31 decembrie 2018 va fi stabilită în contractul de audit încheiat cu compania selectată, de preferință sunt lunile aprilie – mai 2019.

    Raportul de audit general al Organizației în limbile română și engleză, precum şi versiunea electronică a acestora (în format pdf şi word), pentru anul încheiat la 31 decembrie 2017 vor fi prezentate până pe 31 mai 2018.

    Raportul de audit (opinia auditorului) trebuie să corespundă prevederilor Standardelor Internaționale de Audit (ISA 700/705). În cadrul auditului general se vor examina situațiile financiare întocmite în conformitate cu Standardele Naționale de Contabilitate pentru perioada încheiată la 31 decembrie 2017, respectiv 31 decembrie 2018.

    De asemenea, în cadrul auditului se va verifica sistemul de control intern şi respectarea legislației fiscale în vigoare în cadrul activităților Organizației. Auditorul va identifica orice deficiență semnificativă în funcționarea controlului intern.

    Raportul de  audit va conține note separate la toate proiectele implementate de Organizație, în care vor fi reflectate, pe scurt, alocarea şi cheltuirea resurselor financiare pe fiecare proiect în parte. La efectuarea auditului pe proiecte o atenție deosebită se va acorda următoarelor aspecte:

    1. Analiza cheltuielilor mijloacelor de grant şi a documentelor corespunzătoare prezentate donatorului, cu scopul de a determina dacă acestea sunt raționale după caracterul lor general. Auditorul va determina dacă cheltuielile sunt recunoscute și înregistrate conform legislației în vigoare și cerințele contractului de grant;
    2. Evaluarea sistemului de evidentă contabilă a Organizației, cu scopul de a determina dacă administrarea grantului se efectuează adecvat, veniturile şi cheltuielile pot fi ușor identificate. Documentele contabile trebuie să reflecte separat operațiunile de primire şi cheltuire a mijloacelor grantului;
    3. Verificarea acumulării și utilizării dobânzilor bancare, la mijloacele financiare acordate de donator, aflate în conturile Organizaţiei, dacă asemenea există;
    4. Verificarea respectării contractului de grant de către beneficiarul grantului. Verificarea rapoartelor prezentate donatorului, verificarea procedurilor de achiziții, care trebuie să fie în conformitate cu cerințele contractului de grant și/sau politicile Organizației, respectarea bugetului aprobat, corectitudinea documentării delegărilor, atât locale cât și internaționale şi verificarea respectării altor condiții importante stipulate în contract.

    Criteriile de selectare:

    Examinarea ofertelor va fi efectuată de către Comisia de concurs în baza următoarelor criterii:

    1. Experiență în domeniu - companiile de audit interesate trebuie să aibă experiență în auditarea organizațiilor necomerciale din Republica Moldova;
    2. Calificarea echipei care va efectua auditul (minim 5 ani de experiență pentru audit manager și minim 2 pentru ceilalți membri ai echipei, calitatea de membru al ACCA va constitui un avantaj);
    3. Prețul total al serviciilor pentru auditul efectuat doi ani consecutivi si perioada propusă pentru efectuarea a auditului;
    4. Imaginea și reputația companiei. Apartenența companiei la o rețea internațională va constitui un avantaj.

    Sarcini tehnice:

    • Opinia de audit trebuie sa fie în conformitate cu ISA 700/705. Raportul de audit trebuie să conțină situațiile financiare, inclusiv notele per proiecte și scrisoarea către management;
    • Raportul de audit, verificat şi semnat de auditorul responsabil (trebuie să fie inclus numele, prenumele și poziția auditorului calificat şi licențiat, nu doar denumirea companiei) va fi prezentat Organizației conform termenelor indicate la compartimentul „Obiectul auditului”;
    • Raportul de audit va fi prezentat în două exemplare în limbile română și engleză, precum şi versiunea electronică a acestora (în format pdf și word);
    • Compania selectată, în calitate de auditor precedent al CRJM va asigura comunicarea cu auditorul viitor în vederea obținerii probelor de audit, prin revizuirea foilor de lucru și confirmării soldurilor de deschidere;
    • Raportul de audit general al Organizației și scrisoarea către management vor fi discutate cu cenzorul CRJM şi vor fi prezentate în ședința Consiliului de administrare al CRJM de către un reprezentant al companiei de audit;
    • Auditorii vor răspunde la întrebările CRJM referitor la evaluarea performanțelor contabilului/managerul financiar al Organizației (completarea de către auditor a formularului pentru evaluare);
    • Auditorii vor avea acces la toate documentele şi actele contabile în ceea ce privește procedura de alocare, gestionare şi raportare a granturilor Organizației. CRJM va asigura sprijinul şi spațiul necesar pentru auditor în vederea facilitării procesul de audit. Activitatea CRJM este auditată anual. La solicitare, rapoartele întocmite în anii anteriori vor fi puse la dispoziția companiei selectate.

    Scrisoarea către management:

    Pe lângă raportul de audit, auditorul va pregăti o scrisoare în care va include concluzia de audit privind:

    1. Punctele slabe identificate și evaluarea riscurilor;
    2. Calitatea controlului intern al Asociației (identificarea deficiențelor și evaluarea riscurilor);
    3. Lipsa documentelor confirmative cuantificate în sume exacte, în cazul în care acestea există;
    4. Recomandările auditorului pentru a înlătura deficiențele identificate (recomandările vor fi prezentate în ordinea priorităților);
    5. Concluziile auditorului privind acțiunile CRJM în vederea implementării recomandărilor auditurilor precedente (completarea de către auditor a Registrului Rezultatelor Acțiunilor Corective ale CRJM);
    6. Scrisoarea către management include secțiunea pentru răspunsul/comentariile conducerii la punctele slabe identificate;

    Raportul de audit sau extrase din acesta pot fi făcute publice de către CRJM fără vreo limitare, cu condiția că nu este denaturat sensul constatărilor.

    Oferta de participare la concurs va conține informație concisă cu indicarea următoarelor:

    1. Date de contact ale companiei (denumirea ofertantului, numărul de contact, adresa electronică);
    2. Descrierea companiei ofertante, a experienței în domeniu şi argumentarea oportunității selectării acesteia;
    3. CV persoanelor care vor fi implicate nemijlocit în auditarea Organizației;
    4. Licența pentru activitatea de audit (copia);
    5. Oferta financiară, cu indicarea prețului serviciilor de audit în dolari SUA, cu aplicarea TVA la cota zero pentru fiecare an separat şi perioada exactă de efectuare a auditului, cu respectarea termenelor indicate mai sus.

    Compararea ofertelor financiare se va face în dolari SUA. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor.

    Oferta trebuie să fie datată și semnată de către ofertant și expediată prin e-mail la olga.burucenco@crjm.org sau depusă direct la sediul CRJM, str. A. Șciusev nr. 33, mun. Chișinău, MD-2001, în plic sigilat, cu indicarea denumirii ofertantului și data depunerii, până pe  22 decembrie 2017.  

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon (022) 843-601, extensia 101 sau la adresa de e-mail: aurelia.celac@crjm.org

    Toți ofertanții, care vor depune ofertele, vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor, însă nu mai târziu de 26 decembrie 2017.

  • Fraudarea sistemului bancar al Republicii Moldova la sfârșitul anului 2014 și acțiunile întârziate întreprinse de autorități pentru a remedia situația, inclusiv investigarea lentă a fraudelor, au dus la consecințe și prejudicii economice și sociale grave pentru Republica Moldova.

    La data de 31 octombrie 2017, Ministerul Justiției a propus spre consultare publică proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal, Codul de procedură penală, Codul contravențional etc.). Această inițiativă legislativă urmează după anunțul făcut de către Ministrul Justiției potrivit căruia unele infracțiuni de ordin economic vor fi decriminalizate, ceea ce va contribui substanțial la îmbunătățirea climatului investițional din țara noastră. Chiar dacă proiectul propune unele modificări care, fără îndoială, vor contribui la creșterea interesului pentru investitorii străini, totuși, printre seria de amendamente propuse au fost strecurate unele care par a nu avea nimic în comun cu atragerea de investiții străine sau îmbunătățirea climatului investițional.

    În particular, proiectul propune un nou temei pentru liberarea de răspundere penală pentru o serie de infracțiuni specificate în Codul penal, inclusiv infracțiunile din domeniul creditării și administrării bancare, cele ce țin de piața valorilor mobiliare, încălcarea drepturilor acționarilor sau obstrucționării supravegherii bancare. Liberarea se va aplica dacă infracțiunea a fost comisă pentru prima dată, persoana a reparat prejudiciul și a achitat în bugetul de stat dublul maximului amenzii prevăzute de Codul penal pentru infracțiunea respectivă. În contextul recentelor delapidări care au avut loc în sectorul bancar și a fraudelor din sistemul de asigurări, constatăm că proiectul în versiunea propusă riscă să reducă considerabil din eforturile autorităților de investigare a acestora și să trimită semnale periculoase pentru viitor cu privire la acceptarea unor comportamente ilegale similare. Proiectul propus spre consultare publică, de facto, oferă facilități penale escrocilor implicați în fraude bancare sau obstrucționarea supravegherii bancare. Acest fapt este inacceptabil într-o societate cu un nivel înalt al fraudelor economice și în care din sistemul bancar au fost sustrase recent mai mult de 10% din produsul intern brut.

    Având în vedere cele menționate, printr-o notă de poziție transmisă autorităților, Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Expert-Grup, recomandă cu fermitate excluderea din lista infracțiunilor propuse cărora le poate fi aplicată liberarea de răspundere penală, sau o pedeapsă mai blândă, infracțiunile legate de mediul financiar-bancar, spălarea banilor și din domeniul concurenței. Menționăm că adoptarea proiectului de lege în varianta propusă va submina și mai mult încrederea populației în guvernare, legitimitatea componenței actuale și interesele de facto ale deputaților și va releva carențele fundamentale ale sistemului de stat de drept din Republica Moldova. Problemele asociate cu natura și modul în care sunt propuse respectivele amendamente au fost specificate în Nota de poziție

    Anterior, Centrul de Resurse Juridice din Moldova a transmis Ministerului Justiției opinia sa privind proiectul de lege nr. 443 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal, Codul de procedură penala, Codul contravențional). În documentul respectiv, CRJM a atenționat că este inacceptabil de a introduce măsuri de relaxare penală care, inclusiv, vor reduce considerabil eforturile autorităților de investigare a fraudelor în sistemul bancar.

    Textul integral al notei de poziție este disponibil aici (în limba română).

    Textul integral al notei de poziție este disponibil aici (în limba engleză).

  • Aspecte teoretice și propuneri concrete de îmbunătățire a colaborării între societatea civilă și autoritățile publice au fost discutate de participanții mesei rotunde „Transparența și participarea organizațiilor societății civile (OSC) în procesul de luare a deciziilor: Standarde europene și practici din Republica Moldova”. Evenimentul a fost organizat la 7 decembrie 2017 de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Centrul European pentru Drept Necomercial (ECNL) din Budapesta, Ungaria.

    Luben PANOV, Consultant de Program la ECNL, a prezentat Liniile directoare privind participarea civică la procesul de luare a deciziilor politice, adoptate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 27 septembrie 2017. El a menționat că, potrivit Liniilor directoare, participarea efectivă poate avea loc atunci când există un mediu favorabil societății civile, bazat pe aplicarea efectivă a libertății de asociere, libertății de întrunire, libertății de exprimare și libertății de informare. Dl Panov a menționat principiile incluse în Liniile directoare, precum și tipurile de participare civică, și anume: furnizarea de informații, consultarea, dialogul și implicarea activă. De asemenea, el a prezentat bune practici de colaborare între OSC-uri și autorități din diferite țări. În final, dl Panov a notat utilizarea posibilă a Liniilor directoare, cum ar fi măsuri de sensibilizare; difuzarea pe larg a Liniilor directoare; elaborarea ghidurilor prietenoase utilizatorului, broșurilor sau altor instrumente, atât offline, cât și online; instruiri pentru funcționarii publici, precum și sprijin pentru instruirea membrilor societății civile.

    Liliana PALIHOVICI, expertă independentă, s-a referit la experiența sa de colaborare cu OSC-urile în perioada deținerii funcției de Vicepreședintă a Parlamentului. Ea a subliniat că, pe parcursul ultimilor ani, au fost întreprinși pași concreți pentru a asigura transparența activității Parlamentului.  Dna Palihovici a subliniat că este nevoie și de o presiune din partea societății civile pentru a obține schimbări. Dumneaei a notat că participarea societății civile în procesul de luare a deciziilor este importantă și poate aduce rezultate vizibile pentru activitatea autorităților.

    Sorina MACRINICI, consilier juridic la CRJM, a menționat câteva propuneri de modificare a cadrului legislativ care ar îmbunătăți transparența în procesul decizional, cum ar fi reglementarea regulilor de consultări publice în Regulamentul Parlamentului; reglementarea procedurii de adoptare a actelor normative în regim de urgență, introducerea a două remedii pentru nerespectarea legislației privind transparența decizională, și anume restituirea de către Guvern a proiectului actului normativ către instituția care nu a respectat procedura de consultări și dreptul de a contesta actul normativ adoptat cu încălcarea regulilor de transparență în procedura contenciosului administrativ. Dna Macrinici a subliniat că instrumentele internaționale la care face parte Republica Moldova, printre care și Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă, prevede nu doar consultarea societății civile în privința proiectelor elaborate e autorități, dar co-crearea acestora în comun cu societatea civilă. O altă tendință care ar putea fi preluată de Republica Moldova este crearea unor platforme guvernamentale în care cetățenii pot să promoveze pe agenda autorităților subiecte de interes public.

    În cadrul evenimentului au participat reprezentați ai instituțiilor publice, ai partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova și membri ai organizațiilor societății civile.

    Evenimentul a fost organizat cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul proiectului Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă, implementat de CRJM, și în cadrul programului Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova (MPSCS), implementat de FHI 360 în parteneriat cu Centrul European pentru Drept Necomercial (ECNL).

    Înregistrarea video a evenimentului aici:

     

    Documente de suport:

     

  • Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul USAID, au inițiat procesul de monitorizare a implementării foii de parcurs a reformelor prioritare a Guvernului și Parlamentului. Raportul intermediar de monitorizare include perioada din momentul semnării documentului pe 5 iulie 2017, până pe 22 noiembrie 2017. Potrivit autorilor, documentul a fost elaborat pentru a sincroniza eforturile ambelor instituții în vederea implementării unui șir de angajamente urgente prevăzute de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, dar și pentru a dinamiza anumite reforme în vederea fortificării relațiilor cu Fondul Monetar Internațional și alți parteneri de dezvoltare.

    În esență, Foaia de parcurs vine să consolideze încrederea partenerilor de dezvoltare și a cetățenilor țării în guvernare prin intermediul promovării unui șir de politici prioritare în două domenii de bază:

    (i) dezvoltarea bunei guvernări şi a statului de drept, cu accent pe reforma administrației publice, justiția și combaterea corupţiei; și drepturile și libertățile fundamentale; și

    (ii) dezvoltarea economică şi asigurarea unei economii de piaţă funcţionale, cu accent pe guvernanța sectorului financiar-bancar; climatul investițional și mediul de afaceri; agricultura și siguranța alimentelor; educația, cultura, știința; și programele sociale.

    Deși autoritățile au început în mod plenar implementarea Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare, procesul are loc cu multiple întârzieri și prezintă numeroase rezerve de conținut și procedură. Din cele 51 de acțiuni stabilite în Foaia de parcurs, 26 au fost planificate pentru perioada iulie – noiembrie, din care doar 11 au fost realizate, celelalte fiind în proces de realizare. Din cele 11 acțiuni realizate, 4 au fost apreciate drept „realizate cu rezerve”, cauzele variind de la nerespectarea întocmai a procesului de transparență decizională până la aspecte de conținut care necesită îmbunătățiri substanțiale. Motivele principale ale încălcării termenelor-limită țin de stabilirea unor ținte calendaristice prea ambițioase, precum și reforma administrației publice care a afectat temporar ritmul reformelor în general și a implementării măsurilor stabilite în Foaia de parcurs în particular.

    Obiectivul cu cel mai înalt nivel de implementare în proporție de 50% ține de îmbunătățirea climatului investițional și a mediului de afaceri. Urmat de sectorul financiar-bancar pe de o parte, și educație, cultură, știință pe de altă parte, care sunt implementate în proporție de 25% fiecare.

    Făcând referință la acțiunile specifice din fiecare categorie pot fi remarcate următoarele rezultate:

    • în domeniul reformei administrației publice din cele 6 acțiuni monitorizate, 2 acțiuni au fost realizate cu rezerve, 3 acțiuni sunt în curs negativ de realizare și 1 acțiune este în curs pozitiv de realizare;
    • În domeniul justiției și combaterea corupției au fost monitorizate 10 acțiuni, dintre care 8 sunt în curs pozitiv de realizare și 2 sunt în curs negativ de realizare;
    • În domeniul drepturilor și libertaților fundamentale din cele 9 acțiuni monitorizate, 5 sunt în curs pozitiv de realizare, 3 sunt în curs negativ de realizare și 1 acțiune este realizată fără rezerve.
    • În domeniul guvernanței în sectorul financiar-bancar din cele 8 acțiuni monitorizate, 2 au fost realizate fără rezerve, 5 sunt în curs pozitiv de realizare și 1 în curs negativ de realizare;
    • În domeniul îmbunătățirii climatului investițional și a mediului de afaceri, din cele 10 acțiuni monitorizate, 4 au fost realizate fără rezerve, 1 a fost realizată cu rezerve, 1 în curs negativ de realizare, 3 în curs pozitiv de realizare și 1 nu este inițiată.
    • În domeniul sectorului agricol și siguranței alimentare din cele 2 acțiuni monitorizate, ambele sunt în curs pozitiv de realizare.
    • În domeniul educației, culturii, științei, din cele 4 acțiuni monitorizate, 1 a fost realizată cu rezerve și 3 sunt în curs pozitiv de realizare.
    • În domeniul programelor sociale, din cele două acțiuni monitorizate, una este în curs pozitiv de realizare, iar alta este în curs negativ.

    Raportul interimar de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (5 iulie – 22 noiembrie 2017) în limba română este disponibil aici. 

    Raportul interimar de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (5 iulie – 22 noiembrie 2017) în limba rusă este disponibil aici. 

    Raportul interimar de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (5 iulie – 22 noiembrie 2017) în limba engleză este disponibil aici. 

  • În vederea implementării obiectivelor sale, CRJM preconizează să organizeze un eveniment în afara mun. Chișinău în perioada 14 – 15 decembrie 2017, în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat cu suportul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

    În acest sens, CRJM anunță concurs de oferte pentru achiziția de servicii de cazare, alimentație și închiriere a unei săli de conferințe necesare organizării activității de team-building pentru 10 persoane.

    Astfel, Vă invităm să trimiteți ofertele dumneavoastră de preț conform cerințelor de mai jos:

    • Rezultatele așteptate:

    Compania selectată va presta serviciile solicitate conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte şi în baza contractului de prestare servicii semnat între părţi (compania selectată şi CRJM) pentru perioadele solicitate.

    • Criteriile de selectare:

    Compania trebuie să întrunească următoarele criterii:

    1. Cerințe față de condițiile de cazare:

    -          cazare (camere SNGL, DBL cu paturi separate) și condiții adecvate de ședere pentru numărul indicat de persoane per eveniment;

    -          alte comodități (TV, aer condiționat etc.) vor constitui un avantaj.

    2. Cerințe pentru desfășurarea evenimentului:

    -          sală de conferințe cu un spațiu adecvat numărului indicat de participanți;

    -          echipament necesar: proiector, ecran, flipchart;

    -          servicii de alimentație, la cerere: mic dejun, prânz, pauze de cafea, cină;

    -          asigurarea cu apă plată pe toată durata evenimentului;

    -          conexiune la Internet;

    -          locuri de parcare.

     3. Oferta financiară

     Oferta de participare la concurs va conține informație concisă cu indicarea următoarelor:

    1. Date despre companie (denumirea, adresa poștală, telefonul de contact, adresa electronică, persoana responsabilă, rechizitele bancare, semnătura persoanei responsabile și amprenta ștampilei);
    2. Oferta financiară în care se indică prețurile în MDL, cu aplicare TVA la cota zero, completată conform cerințelor indicate în modelul de ofertă financiară anexat aici. Beneficiarul va prezenta Prestatorului câștigător setul de documente confirmative pentru livrările cu aplicarea TVA la cota zero. Prețurile indicate în oferte vor fi finale și nu vor putea fi ajustate după termenul-limită de prezentare a ofertelor. Compararea ofertelor financiare se va face în MDL. Ofertele prezentate în altă valută vor fi calculate la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor.
    3. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

    4. Amplasarea locației – preferabil în raza de cca 20 – 25 km de la Chișinău

    Ofertele vor fi expediate prin e-mail la olga.burucenco@crjm.org sau direct la sediul CRJM (str. A.Șciusev 33, MD-2001, mun. Chișinău, Republica Moldova) până pe 3 decembrie 2017.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@crjm.org

    Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun candidat în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.

     

     

  • Modul de organizare și desfășurare a concursurilor pentru numirea și promovarea judecătorilor în Republica Moldova lasă loc de interpretare și sporesc neîncrederea în justiție. Aceasta este principala concluzie a Documentului de politici publice: „Selecția și promovarea judecătorilor în Republica Moldova – provocări și necesități”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în urma analizei procesului de selecție și promovare a judecătorilor în perioada ianuarie 2013 – mai 2017.

    Printre problemele constatate de autorii analizei este faptul că Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) numește și promovează în funcții judecătorii ignorând punctajul oferit de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor, iar în hotărârile sale nu motivează deciziile luate. Totodată, concursurile de numire și promovare a judecătorilor sunt organizate continuu, fără vreo previzibilitate și metodologie, iar un număr mare de concursuri sunt declarate de CSM eșuate deoarece candidații „nu au întrunit numărul necesar de voturi” ale membrilor CSM, fără a fi prezentate argumente pentru neacordarea voturilor. Ulterior, în cadrul altor concursuri, candidați „eșuați” deja întrunesc numărul necesar de voturi și sunt numiți în funcții.

    Analiza efectuată arată că, în perioada 2013 - mai 2017, dintre cei 115 judecători selectați în urma concursurilor cu participarea a cel puțin 2 candidați, peste 72% din candidații la funcția de judecător în judecătorii, 42% dintre cei propuși pentru promovare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și 39% dintre cei propuși pentru promovare la curțile de apel au punctaje mai mici decât contracandidații lor.

    Autorii analizei au stabilit că este mare numărul numirilor în funcție în urma concursurilor cu participarea unui singur candidat, ceea ce nu este un concurs veritabil și nu permite selectarea celui mai bun candidat. Spre exemplu, în perioada de referință 23% din candidații propuși pentru numirea în judecătorii, 65% din cei propuși pentru numirea la funcții de conducere în judecătorii, 83% pentru numirea la funcții de conducere în curțile de apel și 100% pentru cei propuși la funcții de conducere în cadrul CSJ sunt candidați care au fost numiți în urma concursurilor cu un singur candidat. În același timp, 10-14% din toate concursurile anunțate (21% pentru promovarea la CSJ) sunt declarate de CSM ca fiind eșuate, din motiv că un candidat sau candidații participanți nu au întrunit numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM.

    A fost observată o lipsă de interes a judecătorilor de a participa la concursuri pentru funcții de conducere în instanțe. Astfel, multe concursuri anunțate de CSM pentru promovarea la curțile de apel sau în funcții de conducere la curțile de apel (63%) și CSJ (38%) au avut loc cu participarea unui singur candidat, sau nu au avut loc deoarece nu au existat candidați sau aceștia s-au retras până la votare, determinând CSM-ul să anunțe concursuri repetate. Declararea de către CSM a unui număr mare de concursuri ca fiind eșuate, de rând cu nemotivarea hotărârilor sale, ar putea fi printre cauzele care descurajează judecătorii să participe la aceste concursuri.

    Autorii documentului consideră că numirea și promovarea candidaților în bază de merit este o condiție esențială pentru existența unui sistem judiciar independent, responsabil și profesionist, iar transparența procesului de numire și promovare este importantă pentru asigurarea încrederii în justiției atât a judecătorilor și altor profesioniști care aspiră la funcția de judecător, cât și a societății.

    Autorii analizei recomandă:

    • îmbunătățirea sistemului de selecție și promovare a judecătorilor prin utilizarea rezultatelor evaluării Colegiului de Selecție la numirea și promovarea candidaților și prevederea în legislație a dreptului candidaților la funcția de judecător care au cel mai înalt punctaj de a-și alege instanța în care să activeze;
    • organizarea concursurilor pentru toate funcțiile vacante în sistemul judecătoresc o dată sau de două ori pe an, ceea ce va permite candidaților să-și planifice din timp cariera și va da posibilitate CSM-ului să-și planifice activitatea și va oferi suficient timp pentru motivarea hotărârilor;
    • motivarea hotărârilor CSM cu privire la cariera judecătorilor, în cazul în care CSM ignoră punctajul oferit de Colegiul de Selecție sau concursul este declarat eșuat.

    De asemenea, se recomandă reevaluarea urgentă a criteriilor de selecție, promovare și transfer a judecătorilor, care au o serie de carențe evidențiate anterior atât de CRJM, cât și de alte organizații. Prezenta analiză arată lipsa unui progres în domeniul selecției și promovării judecătorilor față de situația constatată de CRJM în anul 2015.

    Documentul este disponibil în limbile engleză și rusă.

    Documentul de politici publice: „Selecția și promovarea judecătorilor în Republica Moldova – provocări și necesități” a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

  • Scopul concursului:

    În vederea implementării obiectivelor sale, CRJM solicită oferte pentru servicii de transport de pasageri pe teritoriul Republicii Moldova în perioada noiembrie 2017 – noiembrie 2019.

    În acest sens, companiile de transport pasageri interesate urmează să prezinte oferte de preț, care vor conține informația prezentată în Anexa nr.1 (pe care o puteți descărca aici).

    Criteriile de selecție:

    • Experienţa ofertantului: prezenţa pe piaţă, clienţi fideli/referinţe;
    • Condiția mijloacelor de transport;
    • Oferta financiară;
    • Termenele de prestare a serviciilor și condițiile de achitare.

    Oferta  trebuie să fie datată, semnată şi ștampilată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la olga.burucenco@crjm.org sau direct la sediul CRJM (str. A.Șciusev 33, MD-2001, mun. Chișinău), până pe 8 decembrie 2017.

    Oferta va include:

    • Datele generale ale companiei (denumirea, persoana și telefonul de contact, adresa electronică, pagina web, semnătura persoanei autorizate; amprenta ștampilei companiei);
    • Certificatul de înregistrare al companiei;
    • Portofoliul (poze ale mijloacelor de transport propuse pentru prestarea serviciilor);
    • Oferta financiară (se completează formularul Anexa nr. 1) cu indicarea prețului în MDL, pentru fiecare poziție separat. Compararea ofertelor financiare se va face în MDL. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
    • În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu CRJM, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@crjm.org.

    Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun candidat în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.

    Toți ofertanții vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.

  • La 7 noiembrie 2017, Guvernul a adoptat un proiect elaborat de Ministerul Justiției cu scopul consolidării sistemului judecătoresc. Potrivit proiectului, de la bun început judecătorii voi fi numiți până la atingerea plafonului de vârstă (65 de ani), fiind astfel exclusă necesitatea reconfirmării în funcție a judecătorilor de către Președintele țării după primii 5 ani de activitate. De asemenea, judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) vor fi numiți de către Președintele țării și nu de către Parlament, cum este în prezent. Proiectul mai notează că numirea și promovarea judecătorilor trebuie să fie făcută transparent și în bază de merit. Aceste modificări pot avea efecte benefice asupra independenței judecătorilor, dacă vor fi aplicate cu bună credință de autorități. De asemenea, proiectul introduce imunitatea judecătorilor pentru acțiunile sau inacțiunile efectuate în exercitarea funcției (imunitatea funcțională), instituție care acum nu există în Constituție (judecătorii totuși beneficiază de imunitate în temeiul Legii cu privire la statutul judecătorului).

    Proiectul mai prevede că din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) vor face parte doar judecători și reprezentanți ai societății civile, iar ministrul Justiției, Procurorul General și Președintele CSJ nu vor mai fi membri din oficiu ai acestuia. Mandatul membrului CSM va fi de 6 ani (față de 4 ani, cum este în prezent) și nimeni nu va putea deține două mandate consecutive (în prezent o astfel de interdicție nu există). Aceste prevederi sunt de natură să sporească independența CSM. Proiectul totuși nu prevede expres câți membri va avea CSM, câți din ei vor fi judecători și câți vor fi reprezentanți ai societății civile, precum și cine va numi reprezentanții societății civile în CSM. Aceste aspecte urmează a fi clarificate ulterior în legislația care reglementează componența CSM. Proiectul mai prevede că CSM este garantul independenței autorității judecătorești și că acesta își exercită atribuțiile în mod direct, sau prin intermediul organelor sale specializate (colegiile de selecție, evaluare a performanțelor și cel disciplinar al judecătorilor).

    Proiectul include și unele prevederi discutabile. Pe lângă faptul că judecătorii CSJ nu vor mai fi numiți de către Parlament, este exclusă și cerința pentru candidații la această funcție de a avea o vechime în funcție de judecător de cel puțin 10 ani. Această modificare creează premisa ca la CSJ să fie numiți juriștii care nu au lucrat niciodată în calitate de judecător (ex. profesori universitari, procurori sau avocați), inițiativă lansată în 2015 de Președintele Curții Supreme de Justiție și criticată de mai mulți reprezentanți ai societății civile și judecători. CRJM a recomandat menținerea în Constituție a condiției de 10 ani de experiență pentru a fi numit judecător la CSJ.

    Chiar dacă proiectul exclude reconfirmarea în funcție a judecătorilor de către președintele țării, proiectul nu clarifică ce se întâmplă cu judecătorii care au fost deja numiți în funcție pentru un mandat de 5 ani și care, până la modificarea Constituției, nu au fost reconfirmați în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. CRJM a recomandat Ministerului Justiției să menționeze expres în proiect că acești judecători se consideră numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, fără a fi nevoie de încă un decret prezidențial (recomandarea nu a fost acceptată).

    Proiectul de lege în cauză este foarte similar cu un proiect care a fost avizat pozitiv de către Curtea Constituțională în anul 2016. Această modificare a Constituției a fost promisă de autorități partenerilor de dezvoltare. Din motive necunoscute, proiectul din 2016 nu a fost adoptat de Parlament în termenul prevăzut de Constituție (conform art. 143 din Constituție, modificarea Constituției poate avea loc în termen de un an de la prezentarea inițiativei în Parlament).

    Pentru ca proiectul să fie depus în Parlament, Guvernul trebuie să obțină avizul Curții Constituționale. Deputații pot modifica Constituția cu votul a 2/3 (67) din deputați.

     

  • CRJM extinde termenul de aplicare pentru concursul de oferte privind selectarea redactorilor (persoane fizice) care vor presta servicii de redactare și/sau corectură a materialelor elaborate / traduse de CRJM cu specific juridic în limbile:

    1. română;
    2. engleză;
    3. rusă.

    Volumul estimativ al materialelor de redactat / corectat este de:

    1. română - 300 de pagini pe an;
    2. engleză - 200 de pagini pe an;
    3. rusă - 150 de pagini pe an.

    Criteriile de selecție:

    • Experiența în domeniu a redactorului;
    • Calitatea redactării fragmentelor propuse în cadrul prezentului concurs;
    • Termenul de executare;
    • Reputația și imaginea redactorilor (criteriu valabil în cazul prezentării referințelor);
    • Oferta financiară.

    Oferta trebuie să fie datată, semnată de către ofertant și expediată prin e-mail la olga.burucenco@crjm.org sau direct la sediul CRJM, str. A.Șciusev 33, Chișinău, MD-2001, până pe 12 noiembrie 2017. Oferta va include:

    1. CV-ul actualizat care va indica expertiza și experiența relevantă;
    2. Proba de redactare/corectură a fragmentelor propuse de CRJM (Vă rugăm să redactați în track changes (TRK));

    Oferta financiară în MDL, care să indice prețul NET per pagină redactată (1800 de caractere fără spații) și termenul-limită pentru executarea lucrărilor (pagini per zi). Compararea ofertelor financiare se va face în lei moldovenești (MDL). Ofertele prezentate în altă valută vor fi calculate la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;

    1. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu CRJM, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă;
    2. Referinţele vor fi înalt apreciate. În cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația, vă rugăm să menționați expres acest fapt.

    La concurs sunt invitate să participe doar persoane fizice. O persoană poate participa pentru unul, două sau toate trei tipuri de servicii de redactare / corectură indicate mai sus.

    Termenii de referință pentru concurs pot fi consultați aici.

    Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@crjm.org.

     

  • Mandatul mai multor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) expiră la fârșitul anului 2017. La 20 octombrie 2017, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor (AGJ) urmează să fie aleși noii  membri ai CSM.

    Conform Regulamentul cu privire la funcționarea AGJ, materialele depuse de candidați (CV-urile și programele de activitate) trebuiau plasate  pe  pagina  web  a CSM, pentru a permite judecătorilor și societății civile să facă cunoștință cu dosarele acestora și să-și exprime opiniile privind corespunderea candidaților la funcția de membru al CSM. În pofida acestor prevederi și spre deosebire de alegerile din 2013, când identitatea și dosarele candidaților au fost plasate imediat pe pagina web a CSM, în 2017 CSM nu a publicat lista candidaților și dosarele acestora imediat după expirarea termenului de depunere a dosarelor.

    Abia la 5 octombrie 2017, după o solicitare transmisă în acest sens de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova, CSM a publicat pe pagina sa web lista candidaților la funcția de membru al CSM, nu însă și CV-urile și programele de activitate ale acestora.

    Pentru cele șase funcții vacante concurează doar opt candidați. Doi dintre aceștia sunt judecători din judecătorii și și-au înaintat candidaturile personal. Ceilalți șase au fost înaintați de colectivele instanțelor judecătorești: doi - de către Curtea Supremă de Justiție, doi - de către Judecătoria Chișinău și câte un candidat - de către Curtea de Apel Bălți și Curtea de Apel Chișinău. Trei candidați dețin la moment calitatea de membru al CSM.  

    Având în vedere lipsa reacției CSM la solicitarea de a organiza dezbateri între candidații la funcția de membru al CSM, la 12 octombrie, cinci organizații neguvernamentale au invitat candidații la o dezbatere publică care urma să fie transmisă video pe internet. Cu regret, evenimentul a fost anulat deoarece un singur candidat (Gheorghe BALAN) a confirmat prezența. Patru candidați (Victor MICU, Alexandru GHEORGHIEȘ, Nina CERNAT și Viorica PUICĂ) au refuzat să participe la eveniment invocând o agendă încărcată sau aflarea în afara țării, iar ceilalți trei (Petru MORARU, Dorel MUSTEAȚĂ și Andrei GALBEN) nu au răspuns invitației.

    În dimineața zilei de 17 octombrie 2017, după 32 de zile de la încheierea termenului pentru depunerea dosarelor și cu două zile înainte de alegeri, CSM a publicat dosarele candidaților. Candidații Balan și Puică au fost incluși în listă ultimii, chiar dacă ei au depus dosarele înaintea altor candidați.

    Societatea civilă este alarmată de nivelul redus de transparență din partea CSM în procesul de înaintare a candidaților, nepublicarea într-un timp suficient în avans a informației despre candidați și a programelor lor de activitate, dar și absența unui interes în organizarea unor dezbateri publice între candidați, ceea ce reduce și mai mult nivelul de încredere din partea societății într-un proces liber și corect de alegere a noilor membri în CSM și fac apel către opinia publică, societatea civilă și comunitatea partenerilor de dezvoltare să urmărească îndeaproape procesul și rezultatele alegerilor noilor membri ai CSM în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor planificată pentru vineri, 20 octombrie 2017.

    Declarația integrală disponibilă aici. 

  • Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul USAID, au inițiat procesul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru semestrul II, 2017. Scopul proiectului este de a oferi publicului larg o opinie independentă despre mersul reformelor prioritare asumate de Guvern și Parlament și, în acest mod, de a spori nivelul de responsabilizare a guvernării în acest sens.

    Exercițiul de monitorizare urmează să aibă loc în perioada octombrie 2017 – ianuarie 2018, și va acoperi toate cele 8 domenii de reforme din Foaia de parcurs menționată. Rezultatele monitorizării vor fi publicate online prin intermediul unei platforme interactive (dashboard), care va fi actualizată o dată la 2 săptămâni. Platforma va oferi în mod deschis opinia independentă a experților privind statutul fiecărei acțiuni asumate de către Guvern și Parlament, într-un format accesibil publicului larg. Suplimentar, vor fi elaborate 2 rapoarte de evaluare (intermediar și final), care vor fi prezentate în cadrul unor mese rotunde planificate pentru lunile noiembrie 2017 și ianuarie 2018.

    Astăzi, 13 octombrie 2017, este lansată platforma interactivă cu primele rezultate ale monitorizării. Aceasta poate fi accesată la următorarele linkuri: 

    • În limba română aici
    • Îm limba rusă aici 
    • În limba engleză aici

    În continuare prezentăm principalele constatări ale monitorizării:

    Nivelul de realizare al Foii de parcurs până la 13 octombrie 2017 este de 10%. Aceasta relevă faptul că implementarea Agendei de reforme prioritare este la o etapă incipientă, având în vedere că majoritatea acțiunilor (80%) au termenele stabilite pentru octombrie-decembrie 2017.

    Implementarea Foii de parcurs a început în mod sistemic și plenar. Din cele 51 de acțiuni ale documentului, doar 4 acțiuni nu au fost inițiate, marea majoritate fiind în proces de implementare la diferite etape. Totuși, vom menționa că unele acțiuni incluse în Foia de parcurs cu termene limită stabilite pentru lunile octombrie-decembrie, sunt deja restante potrivit Planului Național de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere 2017-2019 (ex. adoptarea PNADO, adoptarea legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, adoptarea de către Guvern a Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei de consolidare a relațiilor interetnice etc). 

    Au fost atestate primele întârzieri. Deși pentru perioada iulie – septembrie 2017 au fost planificate 10 acțiuni, majoritatea din acestea (7 acțiuni), până la 13 octombrie 2017, nu au fost finalizate, acestea fiind încă în proces de elaborare.

    Majoritatea acțiunilor inițiate au statut „în curs pozitiv” (32 acțiuni), însă sunt atestate și destul de multe acțiuni unde nu a fost respectate întocmai principiul transparenței decizionale sau au prezentat mai multe deficiențe de conținut, fiind calificate drept „în curs negativ” (10 acțiuni).

    Printre cele mai importante realizări pot fi menționate:

    • Adoptarea Legii privind activitatea bancară care urmează să trans